641 matches
-
acumulase în douăzeci de ani de studii și de meditații. Nu a trebuit decât să deschidă ușa acestui roi grăbit să își ia zborul. A publicat mai întâi prima serie a Sofismelor economice, o serie de mici capodopere! Aveam deja Sofismele parlamentare ale lui Bentham 68, dar dacă regăsim la filozoful englez, ca și la filozoful francez, aceeași soliditate a judecății și aceeași rectitudine a spiritului, ce contrast între forma greoaie și rigidă a primului și alurile vii și spontane ale
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
juca sofiștilor emeriți ai protecției, domnilor Ferrier și Saint-Chamans! Cum înțelegea să spargă ouălele acestor ciori ale protecției, cu bastonul său de țăran galic, aspru și usturător! Ce lovituri de maestru au fost aceste eseuri ale finului nostru dezvăluitor de sofisme! În același timp cu scrierea primelor Sofisme, care au făcut numele său popular în mod prompt și pe bună dreptate, Bastiat s-a ocupat de traducerea principalelor discursuri ale marilor oratori ai Ligii: Cobden, Bright, Fox, Thomson. A publicat traducerea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și Saint-Chamans! Cum înțelegea să spargă ouălele acestor ciori ale protecției, cu bastonul său de țăran galic, aspru și usturător! Ce lovituri de maestru au fost aceste eseuri ale finului nostru dezvăluitor de sofisme! În același timp cu scrierea primelor Sofisme, care au făcut numele său popular în mod prompt și pe bună dreptate, Bastiat s-a ocupat de traducerea principalelor discursuri ale marilor oratori ai Ligii: Cobden, Bright, Fox, Thomson. A publicat traducerea sa în cursul anului 1845. Cartea se
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Varietăți ziarelor Curierul francez, Comerțul, Jurnalul de dezbateri, fără a întrerupe lucrările mai extinse cu care a îmbogățit Jurnalul economiștilor. În fiecare zi se lua la luptă cu campionii protecționismului și le dădea cât nu puteau duce. Vedea apărând un sofism (și Dumnezeu știe că marfa nu era rară!) dimineața, într-un jurnal puțin acreditat, și imediat punea mâna pe pană, demolând sofismul înainte chiar de a se gândi să ia prânzul, iar limba noastră număra o mică capodoperă în plus
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
zi se lua la luptă cu campionii protecționismului și le dădea cât nu puteau duce. Vedea apărând un sofism (și Dumnezeu știe că marfa nu era rară!) dimineața, într-un jurnal puțin acreditat, și imediat punea mâna pe pană, demolând sofismul înainte chiar de a se gândi să ia prânzul, iar limba noastră număra o mică capodoperă în plus. În același timp, s-a lansat în demersuri active pentru a grăbi organizarea Asociației pariziene și întreținea o corespondență susținută cu Asociațiile
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
al căror succes, grație Cerului, a devenit popular. Și să adăugăm următorul fapt, spre onoarea economiștilor: toți rivalizau în zel în această cruciadă împotriva utopiei. În timp ce Bastiat se servea de prima tribună care îi ieșea în cale pentru a combate sofismele și iluziile socialismului, domnul Michel Chevalier publica, în Jurnalul de dezbateri, curajoasele și remarcabilele sale scrisori privind organizarea muncii; domnul Wolowski avea să-l combată pe domnul Louis Blanc la Luxembourg; domnul Léon Faucher îl ataca pe imprudentul inovator în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
1849, publicarea și succesul pamfletelor i-au furnizat lui Bastiat ocazia de a se angaja într-una dintre cele mai utile și mai glorioase lupte cu unul dintre șefii socialismului, domnul Proudhon. Se știe că domnul Proudhon reușise să popularizeze sofismul gratuității creditului și să facă din aceasta una dintre armele cele mai redutabile ale socialismului. În pamfletul său intitulat Capital și rentă, Bastiat a respins în mod viguros acest sofism. Câțiva lucrători socialiști din Lyon, puși în încurcătură de această
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
domnul Proudhon. Se știe că domnul Proudhon reușise să popularizeze sofismul gratuității creditului și să facă din aceasta una dintre armele cele mai redutabile ale socialismului. În pamfletul său intitulat Capital și rentă, Bastiat a respins în mod viguros acest sofism. Câțiva lucrători socialiști din Lyon, puși în încurcătură de această refutație, și-au împărtășit perplexitățile Vocii poporului. Un discipol al domnului Proudhon, domnul C.-F. Chevé, a încercat să le spulbere îndoielile într-un articol asupra lucrării Capital și rentă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
clipire, pe îndrăznețul care se aventura astfel în vizuina leului. Dar, până în acest moment, domnul Proudhon nu avusese de-a face decât cu sofiști din propria specie și nimic nu i-ar fi fost mai ușor decât să opună unui sofism, un sofism și jumătate. Avea și cu cine să facă acest lucru. De data aceasta, el se găsea în prezența unui om de știință, al cărui bun simț clar și ferm respingea, ca o armură de diamant, sofismele cele mai
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
îndrăznețul care se aventura astfel în vizuina leului. Dar, până în acest moment, domnul Proudhon nu avusese de-a face decât cu sofiști din propria specie și nimic nu i-ar fi fost mai ușor decât să opună unui sofism, un sofism și jumătate. Avea și cu cine să facă acest lucru. De data aceasta, el se găsea în prezența unui om de știință, al cărui bun simț clar și ferm respingea, ca o armură de diamant, sofismele cele mai ascuțite și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
opună unui sofism, un sofism și jumătate. Avea și cu cine să facă acest lucru. De data aceasta, el se găsea în prezența unui om de știință, al cărui bun simț clar și ferm respingea, ca o armură de diamant, sofismele cele mai ascuțite și mai încârligate. Degeaba își epuiza el arsenalul dialecticii sale împotriva campionului economiei politice, în van căuta el argumente împotriva dobânzii banilor în istorie, în cazuistică, în filologie și până la ținuta cărților, niciunul dintre panseurile sale nu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
științifice; i-a lipsit un artist. În secolul al XVIII-lea, abatele Galiani a știut, este adevărat, să dea o formă spirituală și fină disertațiilor sale asupra comerțului cu grâne; din nefericire Galiani nu a susținut și înfrumusețat altceva decât sofisme. Cât despre Bastiat, el a știut să utilizeze facultăți artistice mai delicate și mai originale chiar decât cele ale abatelui napolitan pentru a populariza adevăruri. A știut să înveșmânteze demonstrațiile economice într-o stofă solidă și totodată ușoară, durabilă și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Ternon Bun de tipar: 2011 • Apărut: 2011 • Format 14,5 × 19,5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel. Dif.: 0788.319462; Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com; www.euroinst.ro 1 Text inclus în prima serie a Sofismelor economice, publicată în anul 1845, care nu a fost însă tradus în selecția prezentă. Radu Nechita este lector universitar doctor la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, și președinte al Centrului Independent de Studii în Drept și Economie CISED (www.cised.ro). Scrisă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
tr.). 61 A se vedea articolele Un profit contre deux pertes și Deux pertes contre un profit (n. ed.). 62 Aceste două volume pe care autorul le-a trimis într-adevăr domnului Thiers erau prima și a doua serie a Sofismelor economice (n. ed.). 63 Chartismul a fost o mișcare pentru reformă politică și socială apărută în 1838 în Marea Britanie, în fapt o alianță de grupuri și asociații, care și-a luat numele de la Charta Poporului adoptată în același an de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
prestigioasă publicație democratică a țării, de o impecabilă ținută intelectuală, care se străduia să realizeze dialogul păturilor sociale între ele, ale acestora cu puterea, ale majorității cu minoritățile. Lungul drum către ignoranța cultivată vreme de decenii prin izolare, minciună și sofisme nu poate fi anulat peste noapte sau în răstimpul câtorva luni. De această greșită apreciere a situației se fac poate astăzi vinovați intelectualii români. Închiși ani la rând în lumea cărților lor, ei nu și-au dat seama cât de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și apoi îi așteaptă să moară." În tren, la fumat pe culoar, în dezbatere volumul III din ediția Platon. Noica insistă să fac eu prefața la Euthydemos. "Mie, dialogul acesta nu-mi spune nimic pozitiv. Socrate trece aici pe lângă problematica sofismelor, care e una platonică, fără să o preia. Totul e lăsat pradă disoluției. Gândul socratic urmează alt drum și, pentru o dată, Platon se dovedește a fi rău." Sper totuși ca zilele astea să-l determin să scrie câteva pagini. Îmi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în fond prin a nu ți-l înțelege. Alteori nu reușim din vina noastră. În Jurnal, Eliade se plânge că aproape nimeni nu i-a înțeles La nuit de Saint Jean. E vina lui." Am ajuns astăzi cu lucrul la sofismul 16 din Euthydemos. Noica și-a terminat de tradus în franceză comunicarea cu habitatele. De mâine, începe paginile introductive la Euthydemos. Sânt mândru că i le-am "smuls". Joi, 24 martie 1977 La ceaiul de dimineață, cu unt și brânză
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
comportă asemenea cuiva care, în entuziasmul mersului, uită că terenul pe care pasul era cu putință a luat sfârșit. Impermeabil la realitatea prăpastiei, nu ar avea nici măcar surpriza căderii sau, confruntat cu iminența ei, ar fi, oricum, capabil să producă sofismul necesar pentru a transforma prăbușirea într-o formă exotică a deambulației. Refuzul gândirii lui C. și felul în care ne contestă nouă dreptul de a avea conștiința dimensiunii relative și iluzorii a culturii merg la el mână în mână. Autoritatea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
neamul lui Kyrios Pappadakys este cel chemat de a dirige soarta Orientului. Toate par a-l face apt pe numitul Kyrios pentru un asemenea rol: activitatea (în luare de mită și-n dezbrăcarea călătorilor în codru), inteligența (în șiretlicuri și sofisme), în fine patriotismul (dovada bună: starea înflorită a Greciei). Egipetul, care era mai o colonie franceză, va deveni una engleză sau franco - engleză. Turcia va fi în curând o colonie europeană. Grecii pot renunța fără părere de rău la "marea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
glasul contra lui Luther și au arătat totodată că reforma era în sine de prisos. Nu reformă - reîntoarcere la vechea și toleranta comunitate bisericească, precum o încearcă astăzi unii catolici din Germania, era mântuirea omenirei din mrejele materialismului și din sofismele lui Anti-Crist. Dar evreul austriecesc e departe de a pricepe de ce românul ține la biserica lui, căci... această mitropolie, cea* mai însemnată în Orient prin spiritul ei, au ajuns azi de batjocora evreo-germano-slovacilor din Austria. Această mitropolie are astăzi în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de aceea concluziile pe care le trage sunt rudimentare și amuzante, încercarea ei de apărare a condiției femeii trebuie receptată în notă ironică.312 Ideile pe care le susține, și care se opun normelor sau canoanelor medievale, sunt de fapt sofisme: „misoginismul medieval asocia femeia cu sofistica, cu persuasiunea și cu înșelăciunea, ea folosind de fiecare dată o logică falsă.” 313 308 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 283. 309 S. H. Rigby, op. cit., pp. 142-143. 310 Ibidem, p. 138. (trad. n.) 311
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu punctul de vedere la care am ajuns când dezbatem probleme despre infinit”. 38. După ce am vorbit În acest chip, Demetrios spuse următoarele: - „Iată un sfat bun pe care ni-l dă Lamprias, căci nu este cu putință, «printr-un sofism cu mii de fețe», ca zeii să se Înșele, după cum susține Euripide 3. Se cuvine să ținem seama de complexitatea lucrurilor când avem curajul să ne pronunțăm despre probleme atâta de serioase, de parcă ne-am pricepe În materie. Ci haide
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de aceea concluziile pe care le trage sunt rudimentare și amuzante, încercarea ei de apărare a condiției femeii trebuie receptată în notă ironică.312 Ideile pe care le susține, și care se opun normelor sau canoanelor medievale, sunt de fapt sofisme: „misoginismul medieval asocia femeia cu sofistica, cu persuasiunea și cu înșelăciunea, ea folosind de fiecare dată o logică falsă.” 313 308 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 283. 309 S. H. Rigby, op. cit., pp. 142-143. 310 Ibidem, p. 138. (trad. n.) 311
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și van Leeuwen (2006: 155) îl menționează se concentrează asupra "culorii" reprezentării prin tonul atacului verbal. Tonul critic asociat parodiei ia forma unui terorism verbal. C.-V. Tudor nu se oprește la metasimbolul lupului politic, ci atacă integritatea contracandidaților folosind sofisme de argument induse de gandire (Sălăvăstru 2003: 323), în special argumentele ad hominem și ad personam 43 ("hoți, impostori, mafioți"). Această reîntoarcere la realitate este imaginea unei societăți autoreflexive, guvernată de persoane corupte. Acest context social catastrofic trebuie să fie
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de vedere. Există alte două spații de mijloc: a) spațiul generic, care se aplică ambelor spații input; b) spațiul combinat este mai bogat și oferă argumente, idei, emoții care pot modifica spațiile mentale anterioare. 43 Argumentul ad personam este un sofism de argument indus de gandire (Sălăvăstru 2003: 327), deoarece "în loc să combată teza unui interlocutor, se aduc în discuție prezentându-se drept probe anumite calități, fapte sau relații ale persoanei care argumentează". Argumentul ad hominem este o discreditare a ideii unei
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]