477 matches
-
BINE BINE SUFICIENT - Dirijează corect măsura de doi timpi - Dirijează corect măsura de doi timpi - Dirijează corect măsura de doi timpi cu ajutor acordat - Împarte corect în măsuri solfegiul dat folosind și accentele sub notele reprezentative - Împarte corect în măsuri solfegiul dat folosind și accentele sub note cu ajutor acordatîmparte corect în măsuri solfegiul dat în măsuri cu aprijin acordat - Răspunde corect cerințelor itemului 3, copiind și completând duratele în măsura de doi timpi - Răspunde corect cerințelor itemului 3, copiind și
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
doi timpi - Dirijează corect măsura de doi timpi cu ajutor acordat - Împarte corect în măsuri solfegiul dat folosind și accentele sub notele reprezentative - Împarte corect în măsuri solfegiul dat folosind și accentele sub note cu ajutor acordatîmparte corect în măsuri solfegiul dat în măsuri cu aprijin acordat - Răspunde corect cerințelor itemului 3, copiind și completând duratele în măsura de doi timpi - Răspunde corect cerințelor itemului 3, copiind și completând duratele cu unele omisiuni - Completează duratele cu omisiuni PROBĂ DE EVALUARE - GAMA
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
cu toată turburarea lor, o seriozitate adâncă făcea ca fața ei să pară mai slabă și espresivă de cum era totdeuna. Am aflat în urmă cumcă nu dormea nopțile, cumcă adesea, visând reverii infinite pe clapele pianului, ea amesteca, într-un solfegiu nemărginit, numele meu. Îmi părea rău de acest copil inocent care părea a deveni de marmură, care nu mai surâdea decât când i se pronunța numele meu, care, cu fața visătoare, combina în aer cu lumina ochilor ei stinși o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lume; melodioasă; melodios; mirare; mirifică; mister; muzicală; moarte; multe; muzicalitate; nădejde; neauzită; nervoasă; nevoie; oameni; odihnă; oratorie; pace; părere; pedeapsă; pisica; plăcute; popor; poveste; prietenoasă; profesor; puternic; răsună; răsunător; răsunet; reacție; rece; recunoaștere; scenă; scumpă; sensibilitate; sfat; simț; slabă; slavă; solfegiu; spirit; spune; stranie; striga; strigă; suavitate; susul; șoapte; tăcere; taină; talentat; televizor; timbru vocal; timid; tonalitate; trai; uimitoare; undă; ușor; viață; vorbărie; vorbește; vorbi; a vorbi; vorbire; vuiet; zîmbăreț (1); 779/200/64/136/0 voie: bună (170); permisiune (82
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se va nuanța și modifica pe parcurs), provocat de cvasigenerala ostilitate a „receptorilor” înscriși sub emblema conformismului burghez. Tot ce ține de proiectul pozitivist-utilitarist este astfel respins. „Nu e voie să râzi sau să plângi decât într-o gamă a solfegiului de monede” - notează decepționat poetul, opunând acestei interdicții „scrisul dumnezeiesc de liber”. Încât e de înțeles de ce patosul negației unei astfel de constrângeri duce și el la o retorică neoromantică ce dramatizează condiția creatorului, augmentând prăpastia dintre „geniul” solitar și
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fără poeme” a secolului mercantil burghez, în care convenția utilitaristă înăbușe liberul flux al trăirii, atrofiind facultățile imaginative ale omului și interzicând astfel accesul la „miracolul” universal („Nu e voie să râzi sau să plângi decât într-o gamă a solfegiului de monede” - citim în Pădurile orchestre). Or, pentru Voronca, la fel ca pentru alți poeți de avangardă, mobilul tensional care alimentează subtextual demersul „poetizant” este tocmai amenințarea stagnării spirituale, a cantonării în tiparele comode ale unei existențe în care filonul
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
propriu de vedere, opoziția de plano, refuzul ca strategie au un miez distructiv, dizolvant. Susțin necondiționat puterea spiritului critic. Dar nu în sine, ci ca factor de ameliorare a intervenției noastre asupra mediului social, instituțional, cultural etc." Recunosc în acest solfegiu al dlui Iorgulescu vechi arii, neliberale, ale activiștilor din cultură care îi somau pe intelectuali să termine cu critica "neconstructivă" și cu "negativismul" lor "subiectivist". Am auzit-o odată, prin 1988, pe una dintre sopranele culturii de partid, tovarășa Olivia
Colaboraționiștii după Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10320_a_11645]
-
să mergi la Paris" -, copilul Celarianu începe studiul armoniei, în 1941, în timpul refugiului la Craiova, cu George Simonis absolvent al Scholei Cantorum din Paris, stabilit la Craiova. La 11 ani este, pentru scurtă vreme, elevul Soniei Teodoreanu, la teorie și solfegii. Frecventând, împreună cu părinții, Salonul Doamnei Procopiu, Mihai Mitrea-Celarianu îl cunoaște, printre alți muzicieni români Sivestri, Ioana Nicola, George Georgescu etc. -, pe Marțian Negrea, al cărui discipol (la armonie), devine la vârsta de 12 ani. Concomitent primește lecții particulare de compoziție
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
Bratu Iulian Președintele PNL Crin Antonescu susține că adversarii politici au construit o "impostură teoretică și practică" în ceea ce privește definirea dreptei politice. Discuția despre dreapta se poartă mai cu seamă prin îngrămădirea unor solfegii care falsează foarte tare din partea unei propagande și unor elemente politice al căror principal păcat nu este că sunt din atâtea alte motive care nu țin de dreapta sau de stânga adversarii noștri politici, ci pentru că au construit, încearcă să
Antonescu atacă dur "impostorii din PNȚCD" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/34429_a_35754]
-
o concizie de tip osos: oasele unui gînd care, pentru a fi spus, intră în cea mai mică expresie posibilă. În plus, peste tot se simte ritmul unui spirit care, legîndu-și cuvintele, știe să se acompanieze singur, bătînd accentul unor solfegii interioare. Rezultatul e un balet conceptual prins în haine literare, adică tot ce poate fi mai greu în materie de spirit trecut în pielea cuvintelor. Portretele din volumul Față către față sunt tot atîtea prilejuri de a-i urmări tehnica
Schițe de portret by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4950_a_6275]
-
Didactica muzicii Magda BUCIU Intitulată modest și tehnic “Suportul armonic în solfegiul tonal nemodulatoriu”, lucrarea doamnei Olguța Lupu ascunde în fapt dorința (evidentă, dar nemărturisită!) a autoarei de a realiza un “Mic tratat de gândire muzicală”, atât de necesar formării unor adevărați profesioniști ai domeniului muzical. În acest context, solfegiul tonal nemodulatoriu
Didactica muzicii by Magda BUCIU () [Corola-journal/Journalistic/83455_a_84780]
-
armonic în solfegiul tonal nemodulatoriu”, lucrarea doamnei Olguța Lupu ascunde în fapt dorința (evidentă, dar nemărturisită!) a autoarei de a realiza un “Mic tratat de gândire muzicală”, atât de necesar formării unor adevărați profesioniști ai domeniului muzical. În acest context, solfegiul tonal nemodulatoriu s-ar înscrie numai ca o primă etapă a unui lung și laborios proces de dobândire a ceea ce înseamnă cu adevărat gândire muzicală, pașii urmați aici constituind, în fond, “pietrele de temelie” ale fazelor ulterioare: solfegiul tonal modulatoriu
Didactica muzicii by Magda BUCIU () [Corola-journal/Journalistic/83455_a_84780]
-
acest context, solfegiul tonal nemodulatoriu s-ar înscrie numai ca o primă etapă a unui lung și laborios proces de dobândire a ceea ce înseamnă cu adevărat gândire muzicală, pașii urmați aici constituind, în fond, “pietrele de temelie” ale fazelor ulterioare: solfegiul tonal modulatoriu și dictatul tonal cu cele trei forme ale sale (melodic, armonic și polifonic). Tot acest laborator de activitate muzicală practică, sub controlul permanent al gândirii, este singurul în măsură să restructureze vechea (sau eronata?!...) imagine/ concepție despre “antrenamentul
Didactica muzicii by Magda BUCIU () [Corola-journal/Journalistic/83455_a_84780]
-
operă sau - una dintre variantele posibile pentru început - membru al unui cor de filarmonică. „N-am învățat nimic acasă, n-aveam timp și nici posibilități, mărturisește Busuioc. Dacă ar fi existat această șansă, eram mult mai departe în ceea ce privește tehnica, teoria, solfegiile, tot ceea ce ar trebui să știe un cântăreț”. Îl privesc pe acest tânăr de 30 de ani, care poartă grija familiei și a celor trei copii și care a ajuns la un moment de răscruce în viață. Își poate îndeplini
Agenda2005-05-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283343_a_284672]
-
50% Etapa a II-a - Tehnică instrumentală, pondere 20% - Citire la prima vedere, pondere 10% - Solfegiu-dictat, pondere 10% Media de bacalaureat, pondere 10% - Interpretare muzicală canto Etapa I eliminatorie, pondere 50% Etapa a II-a - Proba de interpretare, pondere 30% - Solfegiu, Teoria muzicii, pondere 10% Media de bacalaureat, pondere 10% - Artele spectacolului de teatru (în Limba română și în Limba germană) Etapa I eliminatorie, pondere 40% Etapa a II-a -Probe practice, pondere 50% Media de bacalaureat, pondere 10% Educație Fizică
Agenda2003-7-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280691_a_282020]
-
exemplu notoriu îl oferă proba de teorie a muzicii care s-a transformat, tocmai pentru a facilita admiterea în facultăți a cvasitotalității celor înscriși, într-un penibil test de aptitudini, ceea ce face ca industria grea a meditațiilor la dicteu ori solfegiu să prospere doar pentru dobândirea titlurilor olimpice. O pată neagră pe obrazul competiției a constituit-o ipostaza implicării în actul evaluator a profesorilor care îndrumau candidați susceptibili de a obține premii și diplome. Nu numai că nu e deontologic, dar
Cele cinci cercuri ale Olimpiadei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8454_a_9779]
-
Liceul de fete ,,Despina Doamna”), între anii 1933-1937, Emilia Comișel își continuă pregătirea de specialitate la Academia Regală de Muzică și Artă dramatică din București, beneficiind de îndrumarea marilor maeștri ai muzicii românești din acea vreme: Ioan D. Chirescu (teorie, solfegiu); Alfonso Castaldi (armonie); Alfred Alessandrescu (contrapunct); George Breazul (enciclopedia muzicii); Constantin Brăiloiu (folclor, istoria muzicii); Dimitrie Cuclin (estetică și forme muzicale); Ștefan Popescu (dirijat cor); Paul Jelescu (pian). Profund legată de viața satului românesc, la recomandarea tatălui său și, cu
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]
-
1948-1953, tânărul licean se numără printre cei mai valoroși studenți ai prestigiosului Conservator de Muzică din București. După absolvirea, cu brio, a studiilor muzicale universitare, viitorul muzician s-a dedicat, inițial, nobilei activități didactice, în calitate de profesor de teorie - solfegiu - la Școala Populară de Artă din capitală și ulterior, în funcția de lector, la catedra de armonie a Institutului Pedagogic de 3 ani ce ființa, în acea perioadă, în capitală. În anul 1959, în urma unui concurs organizat de către Ministerul Culturii
Mircea Neagu ? 85 by Al. I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/84208_a_85533]
-
cuprinde și piese în domeniul Muzicii vocal-simfonice: Horia - poem pentru cor mixt, recitator și orchestră, Cantata Independența; Muzică de cameră: Balada pentru violoncel și pian; Elegie pentru violoncel solo, precum și lucrări didactice pentru uzul școlilor de muzică: Manual de solfegii, Armonizări și adaptări corale pentru două și trei voci etc. După 1990, compozitorul Mircea Neagu a semnat, cu aceeași dragoste și profesionalism, lucrări cu tematică religioasă: Prea Sfântă Născătoare, Sub cer de Voroneț, Tatăl nostru, Mărire Tatălui, Domnului Domn, Cântările Sfintei
Mircea Neagu ? 85 by Al. I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/84208_a_85533]
-
1943, muzicianul va trebui să îmbrace uniforma militară. În 1946, Ministerul Artelor va decide înființarea la Timișoara a unui Conservator de stat. Nicolae Ursu va fi numit - în paralel cu învățământul mediu - profesor suplinitor, la armonie, iar apoi la teorie, solfegii și folclor. Muzicienii timișoreni se vor grupa în cadrul Societății filarmonice „George Enescu“. Pe 27 aprilie 1947 se va înființa Filarmonica de stat „Banatul“, iar mai apoi și Opera. Compozitorul devine titular al unei catedre universitare și apoi conferențiar la catedra
Agenda2005-22-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283752_a_285081]
-
ul este un grup de 6 sunete bazat pe tetracordul diatonic. urile au format baza solfegiului, a modurilor medievale și renascentiste și, prin extensie, a gamelor muzicale. În Grecia Antică octava a fost considerată ca fiind formată din două tetracorduri separate de un ton. Hexacordul a fost introdus în secolul al XI-lea de Guido d
Hexacord () [Corola-website/Science/317882_a_319211]
-
Ioan Botezătorul: Silaba "Ut" a fost înlocuită mai târziu de "Do". Semitonul poate fi între 3 perechi de sunete (notate astăzi Mi și Fă, Și și Do, La și Și Bemol) dar este "cântat întotdeauna" Mi-Fa (pentru detalii vedeți solfegiu). Astfel prima notă a hexacordului este cântată întotdeauna "Do", a doua "Re" etc. Guido d'Arezzo a aliniat sunetele pe un portativ pentru prima data. Deoarece sunetele hexacordului natural alături de sunetul Și împart octava în 7 intervale, el a făcut
Hexacord () [Corola-website/Science/317882_a_319211]
-
fizica culorii până la stratificarea naturală a materialelor compozite. Există diferite caracteristici individuale, opalescențe, pete, dungi pe dinți. Tehnica pe care am învățat-o acolo o poate face oricine, dar e ca și în muzică, la început trebuie să înveți note, solfegii, faci partituri și abia apoi opera. Nu poți face estetică dentară cântând după ureche“, adaugă acesta. Președintele Asociației Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România, filiala Timiș, dr. Delia Barbu cataloghează tehnica Vanini folosită de dr. Mircea Ionescu a fi
Agenda2006-11-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284863_a_286192]
-
o gîndire liberă. Dacă ai apucat să te molipsești de obișnuințele retoricii conceptuale, de tabieturile dihotomice și de strategiile silogistice, ești terminat: vei deveni mînuitorul steril al unor noțiuni pe care le vei înlănțui după schema prestabilită a arpegiilor și solfegiilor învățate la școală și repetate în public pînă la sastisire. Toate aceste gînduri mi-au venit în minte citind cartea lui Ciprian Vălcan, Filozofia pe înțelesul centaurilor. Autorul se numără printre cei care au avut curajul să-și spună că
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
studiile secundare la Liceul „Alexandru Vlahuță” din localitatea natală, în toamna anului 1955 se numără printre valoroșii studenți ai prestigiosului Conservator de Muzică din București. Aici, beneficiază de îndrumarea vestiților maeștri ai creației și pedagogiei muzicale românești: Victor Giuleanu (teorie- solfegiu), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Zeno Vancea (contrapunct), Tudor Ciortea și Dumitru Bughici (forme muzicale), Zeno Vancea, George Breazul și Adriana Sachelarie (istoria muzicii universale și românești), Tiberiu Alexandru și Emilia Comișel (folclor), Alexandru Pașcanu și Anatol Vieru (orchestrație), Ion D. Vicol
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]