718 matches
-
Matt Sorum, Axl trebuind să caute noi membri pentru trupa. În anul 1994, Slash fondează trupa "Slash's Snakepit" împreună cu Matt Sorum și Gilby Clarke, colegii săi din Guns n' Roses și cu Mike Inez, basistul trupei Alice în Chains. Solistul Eric Dover de la Jellyfish li se alătură și trupa lansează albumul "It's Five O'Clock Somewhere" în februarie 1995. Trupa se destramă în 1996, dar în anul 2000 lansează un nou album, "Ain't Life Grand" cu Rod Jackson
Slash () [Corola-website/Science/316408_a_317737]
-
Mastik ”, alături de Ruth Holzmann și Israela Krivoshey, cu care a realizat un turneu prin țările scandinave. La scurt timp, Ofra Haza este nemulțumită de activitatea în cadrul trioului și i-a mărturisit lui Aloni că dorea să se lanseze doar ca solistă. La început, tânăra cântăreață, încă necunoscută de marele public, s-a lovit de mari dificultăți în găsirea un textier pentru cântecele sale. A fost refuzată, de pildă, de un compozitor ca Mati Kaspi și un textier ca Ehud Manor. În
Ofra Haza () [Corola-website/Science/314689_a_316018]
-
mathilá shaná”, (În fiecare zi începe un an nou), „Gavriel” și altele. Albumul acesta i-a prilejuit o primă serie de spectacole publice, avându-l ca producător pe Eldad Shrim și care au încurajat-o în aparițiile pe scenă ca solistă. La competiția "Shirovision" a obținut și de data aceasta premiul întâi cu melodia „Malkat Haksamim” („Regina vrăjilor”), inclusă și ea în ultimul ei album. Distinsă cu premiul "Kinor David" (Harpa lui David) jurnalele au proclamat-o cântăreața anului și în
Ofra Haza () [Corola-website/Science/314689_a_316018]
-
mai buni jucători ai echipei de volei "U" Cluj alături de Vasile Bărbieru și el solist al operei clujene. În anul 1958 a debutat pe scena operei din Cluj-Napoca cu rolul Alfredo din opera Traviata. Ion Buzea a fost angajat că solist al Operei din Cluj-Napoca iar apoi al Operei Naționale din București, după care a fost apreciat la Viena mai bine de un deceniu că un nume important, afirmându-se pe cele trei scene lirice principale (Wiener Staatsoper, Volksoper și Theater
Ion Buzea () [Corola-website/Science/312599_a_313928]
-
În peste 30 de stagiuni, acest ansamblu a îmbinat activitatea de realizare în studio a înregistrărilor speciale destinate transmisiilor radio, cu prezența pe podiumul de concert. Prin varietatea repertoriului abordat (baroc, clasicism, muzica sec. XX etc.) și prin cooptarea de soliști instrumentiști sau vocali, Orchestra de Studio a Radiodifuziunii Române a evoluat calitativ oferind emisiunilor muzicale numeroase titluri. Desigur, meritul aparține în egală măsură maeștrilor aflați la pupitrul dirijoral: Constantin Silvestri, Mendi Rodan, Constantin Bobescu, Carol Litvin, Ludovic Bács. Actualul dirijor
Orchestra de Cameră Radio () [Corola-website/Science/330099_a_331428]
-
sonore. În schimb, pianul poate imita țambalul sau, mai ales pentru piesele lente, se preferă un stil pianistic similar cu cel folosit în piesele „slow” de jazz. Acordeonul și chitara execută acordurile placat (nearpegiat); ele pot servi și ca instrumente soliste. Formațiile instrumentale mai apropiate de spiritul tradițional se pot acompania și cu o brace (vioară sau violă al cărei căluș a fost retezat, pentru se putea trage arcușul simultan pe toate corzile) sau un violoncel. Cele mai multe instrumente soliste sunt monofonice
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
ca instrumente soliste. Formațiile instrumentale mai apropiate de spiritul tradițional se pot acompania și cu o brace (vioară sau violă al cărei căluș a fost retezat, pentru se putea trage arcușul simultan pe toate corzile) sau un violoncel. Cele mai multe instrumente soliste sunt monofonice (nu pot produce sau nu practică interpretarea pe mai multe voci), între care: vioara, mandolina (mai rar), bouzouki, clarinetul, taragotul, specii diverse de flaute și fluiere, saxofonul (alto sau tenor), naiul, trompeta ș.a. După cum s-a mai spus
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
23 septembrie 1981, Elbasan) este un tenor albanez. A învățat să cânte la vioară înainte să se mute la Bozen, în Italia, unde Vito Brunetti i-a descoperit vocea de tenor. Pirgu a câștigat premiul pentru cel mai bun tânăr solist în 2001 la Concursul Umberto Sacchetti la Bologna și apoi premiul întâi la Concursul Enrico Caruso (Milano) și la Concursul Tito Schipa (Lecce, 2002) iar în 2009 a obținut Premiul Franco Corelli la Anconă. În 2003 a debutat la Operă
Saimir Pirgu () [Corola-website/Science/327526_a_328855]
-
Gorj, muzicanții profesioniști sunt prin tradiție nu doar bărbații, ci și femeile. Bărbații mânuiesc vioara, viola (braciul), chitara, acordeonul, basul, iar în anii din urmă orga electronică; cei mai vârstnici sunt și cântăreți, după „moda” timpurilor mai vechi. Femeile, întotdeauna soliste vocale, cântă eventual și la chitară sau acordeon. Ele merg la petreceri numai împreună cu un membru apropiat al familiei: tată, frate, soț, socru sau ginere. Muzicanții se grupează în mici ansambluri (tarafuri) cu geometrie variabilă, adică cu o componență care
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
2009. Compoziția a primit o serie de recenzii favorabile, dar și un număr semnificativ de critici, "Digital Spy" fiind de părere că „este lipsit de sclipirea predecesoarelor sale”. Pentru a crește notorietatea cântecului a fost realizat un remix oficial cu solista Lady GaGa. Piesa s-a bucurat de o campanie de promovare și de un videoclip, al cărui premieră a avut loc pe data de 17 noiembrie 2009, cu doisprezece zile mai târziu decât se preconizase. Materialul video al celor două
Video Phone () [Corola-website/Science/317208_a_318537]
-
de vreme ce programul lor se încheia mai repede, Brandes îi însoțea apoi pe scena pe Gaudeamus. Pe langă Bondy Stenzler, formația îi mai cuprindea pe: Emil Trocan (chitară solo), Florin Marcovici (chitară armonie), Moby (chitară baș) și Ernest (orgă electronică), iar solista vocală era o bulgăroaica, Krasi Borisova. În toamna aceluiași an, Bondy îl cooptează pe Nancy și îi preda baghetă . Formația își schimbă denumirea în Roșu și Negru, titulatura care, în ciuda aparentei aluzii la românul lui Stendhal, era în fapt inspirată
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]
-
formației Roșu și Negru. Tot la Iași se alătură formației bateristul Ovidiu Lipan Țăndărica, care avea numai 13 ani. La primul Festival Club A (1969, București), Roșu și Negru obține toate marile premii: trofeul Club A, premiul I la categoria solist vocal și pentru concepția unui spectacol rock, premiul ÎI pentru chitară baș. După plecarea lui Brandes în Israel, în 1975, Liviu Tudan devine liderul grupului, alături de Liviu Tudan fiind Nicky Dorobanțu (chitară solo, voce), Mihai Muncioiu (chitară), Nicolae Enache (claviaturi
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]
-
urmând cursuri complementare de Armonie - clasa Prof. M. Eisikovits, Compoziție - clasa Prof. S. Toduța, Dirijat - clasa Prof. A. Ciolan. În cele peste 1500 de recitaluri susținute în țară și peste hotare (Europa, America, Japonia), pianistul clujean a avut ca parteneri soliști renumiți că violoniștii: Andrei Agoston, Mihaela Martin, Ștefan Ruha, Ion Voicu etc. și cântăreții Alexandru Agache, Liliana Bizineche, Ion Buzea, Elenă Cernei, Ileana Cotrubaș, Dan Iordăchescu, Marta Kessler, Ionel Pântea, Emilia Petrescu, Ion Piso, Edita Simon, Julia Tözser-Varadi, etc. a
Ferdinand Weiss () [Corola-website/Science/328428_a_329757]
-
melodia pentru albumul "Powertrip Pigs" din 1999; cântărețul norvegian de heavy metal Jorn l-a înregistrat pentru albumul "Bring Heavy Rock to the Land" din 2012. Pe 30 martie 2013 DJ-ul belgian Laurent Wéry lansează un remix al carui solist a fost Joss Mendosah. Melodia s-a clasat pe locul al douăzeci și șaselea în clasamentul belgian Ultratop 50 Flandra. În 2013, cântecul a fost interpretat de Robin Thicke și Ron Burgundy (Will Ferrell) pentru filmul "" (coloana sonoră include și
Ride Like the Wind () [Corola-website/Science/332727_a_334056]
-
folosite în bisericile afro-americane „își au rădăcinile în bocetele din folclor și în tonalitatea tristă”. PopEntertainment.com critică utilizarea în exces a acestui ornament muzical, afirmând faptul că „vocea interpreților actuali dansează pe o notă” și că „prin supra-interpretarea cântecului (...), soliștii contribuie fără să știe la banalizarea muzicii de azi. Este destul de trist că interpreții, în mare parte din cauza folosirii în exces a melismelor, ucid piesa”. Melisma este divizată în patru categorii: tril, grupetto, fortis și mordent. Trilul () este un ornament
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
(n. 1 februarie 1973 în Zwolle) este un muzician, chitarist, solist constructor de instrumente muzicale și caricaturist, olandez. El a colaborat cu Lee Ranaldo, Thurston Moore (Sonic Youth), Blood Red Shoes, Jad Fair (Half Japanese) și altele. El colaborează cu compania De Stilte și face muzică pentru dans contemporan. Organizații WORM
Yuri Landman () [Corola-website/Science/315669_a_316998]
-
București cu Dumitru Mihăilescu-Toscani și Leo Kalmuschi (canto). Începe să lucreze, mai întâi, ca pictor de biserici, după care, în 1929, debutează în rolul flăcăului lui Graur din vodevilul „Cinel-Cinel”, pe scena Teatrului Național din Craiova. În perioada 1929-1934 devine solist tenor în Corul Ansamblului „Armonia” din Craiova. În perioada 1934-1945 cântă ca solist-vocal în diverse restaurante din București, înregistrează numeroase discuri la casa de discuri Cristal (ulterior Electrecord), promovează muzica compozitorilor Ion Vasilescu, Gerd Willnow, Ionel Fernic și susține numeroase
Petre Alexandru () [Corola-website/Science/323497_a_324826]
-
A terminat Liceul de Muzică și apoi a absolvit Facultatea de Management de la ASEM. În 2006, împreună cu DJ Nash, a pus bazele proiectului "Studio One", iar un an mai târziu și-a mărit formula cooptând-o pe Tania Cergă ca solistă. Studio One a reușit în scurt timp să aibă mult succes, depășind granițele României. Single-ul lor “Everytime” a intrat repede în topurile internaționale de specialitate și a fost inclus pe celebra compilație a label-ului Ministry of Sound 2008. Piesa
Sasha Lopez () [Corola-website/Science/329987_a_331316]
-
întâlnesc majoritatea combinațiilor de valori. Al doilea dans este o lucrare unde se întâlnesc majoritatea modurilor de atac de care dispune harpa, atât tradiționale, cât și cele de ultimă oră. Debussy utilizează cu genialitate toate mijloacele pentru o valorifica instrumentul solist: arpegii, game, acorduri, octave, sunete naturale, flajolete, triluri, apogiaturi, bisbigliando, glissandouri, sunete detașate, staccato, legato, tenuto, combină sunetele naturale cu cele armonice ș.a.m.d. Tranziția de la primul la al doilea dans se face printr-un enchainez = legați, înlănțuiți, care
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
parte a celor "Patru studii de concert", o altă lucrare a compozitorului, de data aceasta pentru pian solo. Alteori, "Momentul muzical" este poreclit „Plutașul de pe Bistrița”. Forma lucrării se constituie într-un dialog de mari proporții între orchestră și instrumentul solist, desfășurat schematic astfel: A-B-C-B. „A” și „C” sunt conduse de orchestră, în vreme ce momentele notate cu „B” sunt acordate solistului, acompaniat de orchestră. (Înregistrarea pentru „Teleenciclopedia” cuprinde numai secțiunea „B”.) În plan armonic și melodic, partitura se remarcă prin abundența de
Momentul muzical () [Corola-website/Science/310451_a_311780]
-
000 de copii în 1985. A fost în top 10 hit în Noua Zeelandă. Acestea au fost introduse pentru un public mult mai larg cu audiență în Octombrie 1982 când au susținut pe Genesis la un concert de reuniune cu originalul solist Peter Gabriel la Milton Keynes Bowl, Anglia. Simon Brenner a plecat după cântecul din 1983 My Foolish Friend în care apare Mark Hollis,Lee Harris și Paul Webb muncind la un atelier tehnologic apoi da să se întâlnească cu așa
Talk Talk () [Corola-website/Science/331609_a_332938]
-
pianistă și ca poetă și mai ales ca o mult apreciată profesoară de pian. Ea a găzduit un salon muzical în care se interpreta săptămânal atât muzică clasică instrumentală cât și fragmente din opere, de asemenea cânta uneori ca pianistă solistă la concerte ale orchestrei locale. În aceste împrejurări, Edvard a avut ocazia, de mic copil, să se familiarizeze cu muzica unor compozitori clasici ca Mozart și Beethoven, dar și cu cea a romanticilor ca Weber, Chopin sau Mendelssohn. Începând din
Edvard Grieg () [Corola-website/Science/298316_a_299645]
-
la Toledo, și la Opera din Santander în Spania. Dintre concertele cele mai memorabile la care a luat parte se poate menționa premiera la Amsterdam a Simfoniei "Cel care învie morții" de compozitorul israelian Noam Shariff, unde a cântat ca solist tenor alături de Orchestra Filarmonică Israeliană. In ianuarie 1998 executarea acestei simfonii cu participarea lui Malovany a reunit Filarmonica Israeliană și Orchestra Phildelphia sub bagheta lui Zubin Mehta, la deschiderea festivităților din SUA în cinstea aniversării a 50 ani de la fondarea
Joseph Malovany () [Corola-website/Science/321684_a_323013]
-
(n.17 mai 1988) este solistă și (încă) elevă la Colegiul Național Ionița Asan din Caracal, orașul ei natal. A frecventat cursurile școlii populare de arta locale (secții de canto și teatru) și în prezent își continuă studiile artistice cu profesori de canto și instructori de
Elena Ionescu () [Corola-website/Science/330380_a_331709]
-
Orchestra „Înfrățirea” (mai târziu Orchestra populară a Filarmonicii din Cluj) dirijată de Ilie Tetrade. Din motive strict familiale, solista a fost nevoită să se mute la București. În 1954 începe să colaboreze cu Ansamblul „Ciocârlia”, iar în anul 1955 devine solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” din București. Primul mare circuit a fost în 1956 cu Ansamblul „Ciocârlia”, care pe lângă China, a cuprins Coreea de Nord, Vietnamul și fosta Uniune Sovietică. A fost un turneu de 6 luni, dintre care patru în China. După
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]