1,094 matches
-
-se distorsiunea introdusă de o alegere la întâmplare a numerelor de telefon (totuși, nici în țările dezvoltate nu toate gospodăriile au telefon și, mai ales, răspunsul telefonic vine mai frecvent de la anumite categorii de persoane). Un autor cu experiență de sondare a opiniei pe care l-am mai citat, J.-M. Lech (2001), apreciază că, deși „telefonul a accelerat considerabil ritmul de lucru, principiile de construcție a eșantioanelor reprezentative pentru populație după metoda cotelor n-au suferit o modificare fundamentală” (p.
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și prelucra o astfel de informație riguros exactă. Tabelul 5.3. Distribuția procentuală a populației din tabelul 5.2 Alegând un eșantion de 1.200 de persoane - volum ce se apropie de cel al majorității eșantioanelor folosite de institutele de sondare a opiniei -, se vor obține, pentru fiecare strat și substrat determinat de intersecția celor două criterii, cifrele din tabelul 5.4. Aceste numere vor fi ușor modificate, în tabelul 5.5, în special în scopul eliminării cazurilor când într-o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai serioase erori. În plus, dacă alte lipsuri ale unei anchete se mai pot remedia, ceea ce face operatorul este bun făcut și carențele acestei activități se dezvăluie abia în etapa finală, atunci când intervențiile reparatorii sunt tardive sau imposibile. Institutele de sondare a opiniei publice fie posedă o rețea de operatori pe întreg arealul pe care își desfășoară activitatea (pe plan național, de obicei), rețea organizată ierarhic, cu puncte de comandă și control în centrul unor subzone mai importante și operatori locali
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
finalmente folosit, precizându-se și proporția nonrăspunsurilor totale, se va descrie procedura de eșantionare (în liniile ei mari, căci foarte adesea detaliile privind eșantionarea reprezintă o informație bine păzită de către cei ce fac cu regularitate anchete, îndeosebi de institutele de sondare a opiniei). Corespunzător procedurii de eșantionare, se va calcula intervalul de încredere pentru proporții și anumite mărimi medii, precum și valorile semnificative ale unor coeficienți de asociere și corelație. În fine, anexa metodologică va cuprinde și informațiile tehnico-statistice necesare înțelegerii semnificației
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nostru nu va mai putea ignora acest lucru și va înceta până la urmă să scrie că respectiva formațiune nu va mai intra în Parlament sau că e pe cale de dispariție. Într-adevăr, concurența între jurnaliștii comentatori și reprezentanții institutelor de sondare a opiniei în planul capacității de a influența publicul larg (dar și anumite elite, cele politice, în mod deosebit) este una reală și cei din urmă, venind și cu atributul științific (uneori exagerat), reușesc să cucerească o zonă care până
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unor astfel de informații odată cu încheierea campaniei, putându-se relua doar după închiderea urnelor. O altă chestiune care ar merita, în general și nu numai în contextul de față, o discuție mai serioasă este cea a implicațiilor sondajelor pentrupolitica guvernamentală. Sondarea opiniei publice de o manieră științifică și sistematică este obligatorie pentru o guvernare veritabil democratică. Desigur, aceasta nu înseamnă că în toate domeniile, în toate chestiunile și în orice moment deciziile politice trebuie să aibă ca suport opinia publică circumscrisă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ar trebui să opereze onestitatea profesională a ofertantului de sondaje. Dincolo de acest îndemn, dacă sondajele efectuate de cele două părți dau rezultate mult diferite, se impune recurgerea la alte surse de sondaje, neutre, în speță cele academic-universitare sau institute de sondarea opiniei, care și-au câștigat un prestigiu unanim recunoscut și nu pot fi bănuite de părtinire, indiferent cine este finanțatorul sondajului (deși, evident, preferabil este ca și sponsorul să fie „independent” în raport cu părțile în dispută). Cu remarca din urmă suntem
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în Parlamentul României au existat încercări de a se impune înființarea unui organism similar, dar deocamdată aceste inițiative n-au avut succes. În schimb, există peste tot în lume - și la nivel național, și internațional - organisme asociative ale institutelor de sondarea opiniei având nu numai scopul de a apăra interesele acestora, dar și de a impune anumite norme și practici în domeniu. În România, piața sondajelor de opinie, cu tot ce înseamnă concurență, lupta pentru nișe instituționale și de vânzare, începe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Les Éditions de Minuit, Paris. Noelle-Neumann, Elisabeth (1980/1984), The Spirale of Silence. Public Opinion - Our Social Skin, The University of Chicago Press, Chicago; trad. rom.: Spirala tăcerii. Opinia publică- învelișul nostru social, Comunicare.ro., București, 2004. Novak, Andrei (1996), Sondarea opiniei publice, Editura Studențească, București. Oishi, S.M. (2003), How to Conduct In-Person Interviews for Surveys, Sage Publications, Londra. Oppenheim, A.N. (1992), Questionnaire Design, Interviewing and Attitude Measurement, Pinter Publisher, Londra - New York. Păun, Gheorghe (1980), „O teoremă de imposibilitate privind
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
au apărut ca putere globală, un autor britanic pe nume W. T. Stead scrisese deja o carte intitulată The Americanization of the World, publicată în 1902. În mod similar, la mijlocul anilor '70, majoritatea locuitorilor din vestul Europei mărturiseau agențiilor pentru sondarea opiniei publice că preferau o distribuire egală a puterii între Statele Unite și URSS decât dominația S.U.A.20 Dar cei care consideră intensificarea recentă a antiamericanismului drept consecința inevitabilă a mărimii comit o eroare crezând că nu se poate lua nici o
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
la o serie de riscuri constând în a sprijini explorarea unui întreg domeniu (de exempu, muzica, filmul, bucătăria, îmbrăcămintea) pe două sau trei întrebări (uneori pe una singură)". Pierre Bourdieu, 1979, Anexa 1 (despre metodă) pp. 587-605. "Cea mai elementară sondare a sondării sociologice ne arată că declarațiile privitoare la ceea ce spun oamenii că ar citi sunt prea puțin sigure din cauza a ceea ce eu numesc efect de legitimitate: de îndată ce cineva este întrebat ce citește, el înțelege: ceea ce citesc merită să fie
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
serie de riscuri constând în a sprijini explorarea unui întreg domeniu (de exempu, muzica, filmul, bucătăria, îmbrăcămintea) pe două sau trei întrebări (uneori pe una singură)". Pierre Bourdieu, 1979, Anexa 1 (despre metodă) pp. 587-605. "Cea mai elementară sondare a sondării sociologice ne arată că declarațiile privitoare la ceea ce spun oamenii că ar citi sunt prea puțin sigure din cauza a ceea ce eu numesc efect de legitimitate: de îndată ce cineva este întrebat ce citește, el înțelege: ceea ce citesc merită să fie declarat? Adică
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
locală a problemei, care, chiar dacă nu e suficientă, e necesară. Costul acestui sondaj național e, evident, considerabil și, chiar dacă există un model, nu este aplicabil în toate țările, nu doar din motive financiare, ci și atunci când lipsesc bazele fiabile de sondare adică recensăminte precise ale populației. În Marea Britanie, sondajele de victimizare sunt de asemenea instituționalizate, adică realizate și publicate de instituții oficiale (British Crime Survey), dar au fost mai puțin frecvente și, mai ales, sunt prea puțin aplicabile în ce privește victimizările suferite
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mult pentru un scop atît de limitat ca apărarea Cubei. Allison pune în discuție și o a patra ipoteză, care consideră criza ca o ilustrare a politicii războiului rece. Din această perspectivă, retragerea sovietică a fost pur și simplu o sondare a fermității Statelor Unite, a intențiilor americane după dezastrul din Golful Porcilor și după întîlnirea de la Geneva dintre Hrușciov și Kennedy. Rachetele din Cuba ar trebui atunci să corespundă unei tentative de a cîștiga avantaj psihologic, în competiția dintre superputeri. Dar
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
adaptare. Exemplul clasic din fizică este modul în care temperatura este controlată de un termostat. Termostatul poate activa un repertoriu de două opțiuni. El verifică parametrul temperaturii din mediu. Dacă temperatura scade sub un anumit prag, termostatul activează încălzirea. Dacă sondarea mediului are rezultatul așteptat și temperatura se ridică spre pragul cerut, termostatul activează cealaltă opțiune și oprește încălzirea. Punctul cheie al oricărui sistem cibernetic și al analizei sale este acest circuit închis de feedback (pentru aplicația clasică a ciberneticii la
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
30 -60 - 20 - 50 - 20-30 - 50-100 - 15-50 - 50 - 25-50 - 10 - Frecventă - Rară - Frecventă - Rară - Rară - Rară - Rară - Rară Boli sistemice - Oxaloză - Cistinoză - Boala Fabry - Thalasemia - 80-100 - 50-100 - Rară - Rară - Frecventă - Frecventă - Frecventă - Frecventă Infecții mai puțin frecvente: sinuzite legate de sondarea nazogastrică, meningite legate de bacteriemii primitive, prostatite și abcese prostatice legate de sondajul urinar. 6.3 Abordarea pacientului transplantat febril Cea mai frecventă formă de manifestare a unui pacient transplantat cu infecție este febra. Diagnosticul diferențial la această categorie de
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
Bârlad Premiul al III-lea - Mirela Irimia, redactor Adevărul de Vaslui Pentru a înlătura eventualele suspiciuni, Dumitru V. Marin, directorul Grupului de Presă Cvintet Te Ra, a făcut publice criteriile de departajare a concurenților. "Au fost mai multe criterii de sondare: a publicului simplu, a instituțiilor - circa 40, a personalităților județene - circa 50 de intervievați, care m-au clasat pe primul loc, prin votul acordat", a precizat profesorul. (Adevărul de Vaslui, 29.01.2007, AN 16, nr. 1741 (2941)) Jurnaliștii vasluieni
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cursuri „dialogate", cursuri „dezbatere", seminarii pe grupe de lucru variabile, multifuncționale, lucrări practice de teren sau laborator, alternative cu analizele teoretice. În dezbaterile actuale despre perfecționarea Învățământului nostru se cere o abordare mai largă a valențelor instructiv-formative ale interdisciplinarității, o sondare a „modelelor" sale optime. Integrării instituționale i se asociază treptat o integrare a cunoștințelor transmise pe măsura diferențierii structurilor și formelor didactice de realizare a procesului de Învățământ. Modernizarea predării nu poate fi concepută doar ca rezultat al unei metodici
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
clienților. Schema generală s-a concretizat prin "portretul robot", care să definească conceptul de "specialist ideal", și care trebuie să țină seama de nivelul de cunoștințe furnizat În țările europene, absolvenților de Învățământ superior și urmează să fie stabilit prin sondarea opiniei următoarelor categorii de persoane: • patroni sau angajatori, adică cei care oferă locuri de munca și valorifică În mod direct capacitățile absolvenților ca produse ale activității didactice; • absolvenți (pe eșantioane de vechime), pentru că sunt cei care au beneficiat În trecut
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
a criteriilor posibile pentru evaluarea calității În Învățământ, constă În faptul că, de regulă, sunt greu, sau uneori imposibil de cuantificat, Întrucât implică subiectivitatea evaluatorului. În consecință, pentru diminuarea și chiar eliminarea acestui neajuns, În cazul criteriilor necuantificabile, se propune sondarea opiniei unui număr cât mai mare de persoane, beneficiare ale sistemului de Învățământ, sau direct 207 implicate În acesta, ceea ce va reduce mult, caracterul de subiectivitate a evaluării. Se propune următoarea scară valorică pentru evaluarea criteriilor necuantificabile În mod direct
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
pentru obținerea ca "produs finit" a "specialistului ideal". "Portretul robot", care să definească acest concept de "specialist ideal", trebuie să țină seama de nivelul de cunoștințe furnizat În țările europene, absolvenților de Învățământ superior și urmează sa fie stabilit prin sondarea opiniei următoarelor categorii de persoane: • patroni sau angajatori, adică cei care oferă locuri de muncă și valorifică În mod direct capacitățile absolvenților ca produse ale activității didactice; • absolvenți (pe eșantioane de vechime), pentru că sunt cei care au beneficiat În trecut
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
a criteriilor posibile pentru evaluarea calității În Învățământ, constă În faptul că, de regulă, sunt greu, sau uneori imposibil de cuantificat, Întrucât implică subiectivitatea evaluatorului. În consecință, pentru diminuarea și chiar eliminarea acestui neajuns, În cazul criteriilor necuantificabile, se propune sondarea opiniei unui număr cât mai mare de persoane, beneficiare ale sistemului de Învățământ, sau direct implicate În acesta, ceea ce va reduce mult, caracterul de subiectivitate a evaluării. Se propune următoarea scară valorică pentru evaluarea criteriilor necuantificabile În mod direct: nesatisfăcător
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
departe de a motiva pompos-imprecisa titulatură de „jurnal intim”. Ar Însemna să rămânem la nivelul simplei factologii și al exteriorității Întâmplărilor. Mai corect ar fi să spunem că intimitatea este sinteza unor stări indecise, o coborâre În necunoscutul propriei sensibilități. Sondarea intimului are, Însă, fie și inconștient, o certă propensiune auto-constructivă. Adică sondarea sistematică a teritoriului infinit pe care-l descoperă cu fiecare rând scris. Nu există, deci, pentru scriitor decât intimitatea scrisă, urma pe cât de fragilă, pe atât de puternică
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
rămânem la nivelul simplei factologii și al exteriorității Întâmplărilor. Mai corect ar fi să spunem că intimitatea este sinteza unor stări indecise, o coborâre În necunoscutul propriei sensibilități. Sondarea intimului are, Însă, fie și inconștient, o certă propensiune auto-constructivă. Adică sondarea sistematică a teritoriului infinit pe care-l descoperă cu fiecare rând scris. Nu există, deci, pentru scriitor decât intimitatea scrisă, urma pe cât de fragilă, pe atât de puternică a inspirației și a memoriei scriitorului. Între alte mobiluri, jurnalul intim Îl
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
problema ființei, a existenței 18. Incapabil să-și asume până la capăt responsabilitatea de centru al construcției, eul se mărginește la Întrebare și la promisiunea răspunsului. Eșecuri sigure, eșecuri de fiecare clipă, incorporate celei dintâi reguli a jurnalului: ritmicitatea. Experiența eului, sondarea propriilor adâncimi nu au loc În afara permanentei puneri În criză a statutului. Pentru un Georges Bataille, experiența interiorității se leagă mai mult de stările extreme, de extaz, de adorație, decât de banalitatea supraviețuirii cotidiene. Dar cazul autorilor de jurnale se
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]