692 matches
-
prin biserici și nu va să o pue supt jurământ“, mitropolitul le fixează un ultim soroc. În dimineața cu pricina, Ioniță pornește spre Mitropolie, decis să se „izumbrănească“ o dată pentru totdeauna, dar stupoare, găsește Mitropolia goală, căci Prea Sfinția Sa uitase de soroc și de proces și plecase să slujească liturghia la mănăstirea Sărindar. Cum nici păhărniceasa nu venise, Ioniță pleacă spășit spre casă, dar „supt poalele Mitropoliei o întâlnește pe dumneaei venind în grabă la judecată“. După ce se sfătuiesc, cei doi se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
părților aflate în litigiu. Mărturia nu este o probă unilaterală ca în alte sisteme juridice, acuzatul poate și el prezenta martori dacă nu își poate susține altfel apărarea sau acuzațiile pe care la rândul său le aduce celelalte părți. Un soroc se acordă celor două părți pentru a-și aduce martori capabili să le susțină spusele. În fața instanței vin să depună mărturie atât martorii direcți, cât și cei indirecți. Martorii oculari sunt martori de primă mână, ei au participat direct la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acuzațiile sau nevinovăția prin acceptarea jurământului cu blestem, au tomat și cealaltă parte trebuie să accepte proba propusă, deoarece respingerea ei ar confirma vinovăția în fața curții. Prestarea jurământului se face după o pregătire prealabilă a „jurătorilor“. Acor da rea unui soroc de trei zile dă părților timpul necesar pentru a reflecta asupra consecințelor spirituale implicate. Unii renunță și nu-și încarcă sufletul cu puterea blestemului, alții merg până la capăt și își arată nevinovăția prin acceptarea marelui blestem și a răzbunării divine
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acestor ne în țe le geri în care socri și gineri se pun din nou la masa negocierilor. Pentru a nu fi înșelat iar, ginerele cere cu insistență un act scris cu lucruri le ce nu s-au dat, cu sorocul și termenul limită de livrare definitivă a tot ce a rămas. Alții notează cu atenție și cu insistență în dreptul fiecărui obiect pus în foaia de zestre „s-a dat“, „nu s-a dat“ sau „pentru caretă dat taleri 130“. Alteori
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să calmeze spiritele și să reia negocierile, dar abia cu chiu, cu vai se ajunge la un compromis. Zamfira îl încarcă pe Ion holteiul cu „o roche de alagea și să plăteas că și o căldare“, pu nân du-i soroc până la Paște să achite toate acestea; Dragomira din satul Buftea, județul Ilfov, pretinde de la seducătorul fiicei sale, Neagu holteiul, taleri 20 și o vacă, considerate a fi „spre ajutor fii-mii de a se puteamărita“; Du mi tra na, fata
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unde are pregătit ospățul și unde îi așteaptă jupâneasa și alte obraze de cinste. logodna se derulează urmând, etapă cu etapă, toate riturile specifice: învoiala, foaia de zestre, sărutarea tinerilor, daruri de logodnă, ospăț și în final chiar „punerea de soroc pentru nuntă“. Din acest moment, tatăl începe să se pregătească de nuntă și să cumpere toate cele necesare pentru ospățul nupțial. Dacă în sufletul lui mai sunt poate câteva urme de îndoială, asupra ținerii promisiunilor schimbate, ele se risipesc încet
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la să rut. La 5 martie 1797, când Prea Sfinția Sa îi logodește pe Neculae și Iana, ambii din Târgul Cucului, preferă să pecetluias că acordul schimbat întrecei doi prin inele. „Și însuși Prea Sfinția Sa ne-au schimbat inelile și ne-au pus soroc ca după Paște să ne și cununăm“, povestesc tinerii în scrisoa rea de angajament pe care o dau ca semn al acceptă rii învoielii propuse. mitropolitul Dositei analizează argumentele părților și conchide: dumnealui a avut toate dovezile necesare pentru a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
gata“. După trecerea anului Nou, pregătirile sunt re luate, dar din cauza în ce ti ne lii cu care se miș că cucoana Zoița, cel puțin așa are im pre sia familia mi re lui, nu se poate res pec ta sorocul pus și din nou se schimbă data. Între timp alte vești vin să în cur ce planurile ma mei-soa cre care vi sea ză și se pre găteș te de o nuntă ca-n povești. În preaj ma anului Nou
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ele vor fi trans mi se persoanei în cauză. Din nou, ju pâ ne sei Safta îi revine misiunea de a tran șa lucru ri le, „cucoana mea, îi scrie ea pă hăr ni ce sei, eu vă zând că sorocul ce s-au pus de dum neavoas tră să împlinește, și dumnealui au dat o sumă din banii zestre lor, eu m-am apucat și am făcut toată găteala nunții și mi-am făcut toată strânge rea după cum știi și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ias că co pi lii viață ca să le poar te, să le spargă și să facă altele mai frumoase“. Nun ta s-a făcut, dar problema zestrei a rămas, pentru că Ianache Co co răs cu mai ce ru se un soroc de încătrei luni pentru împlinirea res tu lui de zestre. La 1 aprilie punct, Constan tin scrie din nou Zoi ței ce rân du-i să-i trimită banii dato rați. Și fiindcă sărbătoarea Paștelui se apro pia, „dim pre
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care s-a întâlnit“. De rușine, Despina „nici din casă afară nu poate ieși“. În fața instanței, boierul își reafirmă acuzațiile, dar când i se cer dovezi tergiversează procesul și invocă un răgaz pentru a-și strânge martorii. După alte două soroace, mitropolitul n-a re decât să judece în lipsă, căci dumnealui ple ca se la țară și lăsa se totul baltă. Despina Varipat obține divorțul mult dorit, dar, prin cartea de despărțire, ambii soți pierd dreptul de recăsătorire. Doi ani
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
eforturile susținute ale bărbatului în încercarea de a-și găsi soția. Spre deosebire de soție, soțul poate cere separarea după o perioadă de timp mult mai redusă, un an, doi, trei ani de absență și nu i se cere să aștepte împlinirea sorocului de cinci ani. Se poate spune că singură ta teamasculină este mult mai grea în comparație cu cea feminină, că deși „inferioară“ și „neajutorată“, după cum se crede în epocă, femeia se descurcă mai ușor decât bărbatul. Ce poate fi mai exemplificator decât
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
i-a fost rușine să se apropie de soție, datorită lipsei intimității, locuind împreună cu socrii săi. În fața acestor acuzații, soborul îi acordă dreptul de a-și arăta virilitatea în absența socrilor, dar sub supravegherea protopopului locului. soțul neputincios primește un soroc de zece zile pentru a se apăra. Pentru îndeplinirea acestei „probe“, cuplul va locui timp de zece zile în casa protopopului. Nici după trecerea răgazului, Ia na che nu se arată vrednic de casă, deși, cum singur recunoaște, s-a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
te, Domn bun, veselește, C-o-nchinăm cu sănătate. Nu putem vorbi, aici, de „bestiar” și încă „fabulos”, ci de animalele obișnuite din jurul casei, dragi omului și lui Dumnezeu. În ieslea boilor a fost îngăduită Fecioara, cînd i-a venit sorocul să nască prunc sfînt. Nu a găsit liniște lîngă tulpina plopului, care nu înceta să-și miște zgomotos crengile și frunzele; nici în grajdul cailor neastîmpărați și enervant de sforăitori. Cuprinsă de amărăciune, Maica a cerut sfatul înțeleptului Crăciun: - Ce
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
viață, ea se plasează într-o sferă colaterală, fără putința rezolvării; nici a „esenței”, nici a „genezei”. Se cuvine făcută distincție între modul cum întîmpină moartea cel marcat de destin să i se curme firul existenței pămîntești la un anume soroc și ceilalți, rămași „dincoace”, avînd obligația de a conserva memoria dispărutului. Primul mod este reprezentat în oralitate de imaginea convențională a păstorului, interpretată în mai multe chipuri. Interesează aici măsura în care el se dovedește a fi conștient de iminența
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
constituirea și fenomenologia Dasein ului. Se constată că nu numai despre un Păstor pierdut în pustietate geografică este vorba în Miorița, în primul rînd, ci despre Ființă ca prototip al umanității, care știe să-și chivernisească actele sub presiunea unui soroc, fără drept de recurs, plasat într-un timp imprevizibil. Orice inscripție de cimitir, chiar dacă se reduce la nume și dată, fără poezele de circumstanță și de naivă tristețe, constituie semnul prefigurării sorocului. Inscripția nu omoară, doar amintește. Se și spune
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
știe să-și chivernisească actele sub presiunea unui soroc, fără drept de recurs, plasat într-un timp imprevizibil. Orice inscripție de cimitir, chiar dacă se reduce la nume și dată, fără poezele de circumstanță și de naivă tristețe, constituie semnul prefigurării sorocului. Inscripția nu omoară, doar amintește. Se și spune: „i-a venit sorocul”, ca anunț al unui moment decisiv. Nu înțeleptul, ci nebunul trece fluierînd prin cimitir și prin viață. Una este să privești „clipa cea repede” cu lenea celui care
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
recurs, plasat într-un timp imprevizibil. Orice inscripție de cimitir, chiar dacă se reduce la nume și dată, fără poezele de circumstanță și de naivă tristețe, constituie semnul prefigurării sorocului. Inscripția nu omoară, doar amintește. Se și spune: „i-a venit sorocul”, ca anunț al unui moment decisiv. Nu înțeleptul, ci nebunul trece fluierînd prin cimitir și prin viață. Una este să privești „clipa cea repede” cu lenea celui care-și spune „mai este” și alta să-ți creezi „certitudinea” (-iluzie) c-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
vorbele bune. „Simpli cetățeni” bănuiau cine știe ce malefică strat egie asc unsă, dar nu era vorba decât despre respectul și prețuirea ce se cuveneau acordate unui artist plastic, cum puțini am a vut, ave m și (poate) vom mai avea. La sorocul întâlnirii cu cetățenii din Cotnari, primarul a așternut masă mare, firesc stropită cu Grasă de Cotnari. Se ridică primul pahar. Hatmanu, în prelungi tă pauză bahică (valabilă și astăzi), lasă paharul jos: „Știți, eu nu beau vin”: Și a pierdut
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
formarea mea din anii debutului. Cu toate acestea, mi-au trebuit mulți ani ca să mă pot apropia de simplitatea dificilă a poeziei lui C. D. Zeletin. Simțeam că e nevoie de un alt concept căruia abia acum i-a sosit sorocul, odată cu decesului postmodernismului. C. D. Zeletin e un poet de dincolo de mode, nefiind nici "clasic", nici "tradiționalist", nici "modernist", nici "postmodernist", dar cu siguranță, "un exilat în absolut", cum s-a vrut Al. Philippide, în ultimele decenii de viață. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
E de crezut că resemnarea ar fi permis episodului est-european al afacerii să alunece benefic și definitiv în uitare dacă firul povestirii s-ar fi desfășurat, într-adevăr, până la capăt. Dar povestirile nici nu încep și nici nu contenesc la soroacele hotărâte de oameni; în mâna lor predispusă prestidigitației, ghemul își disimulează stângace sporul prin metamorfoza pulsului, care-i țiitorul de taină al întâmplărilor. Pentru Ian, prezumtiva ieșire din scenă avea să fie doar o amânare a reintrării. Când e vorba
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
acestea, împotriva întrebărilor iscate de valul de mânie care-l cuprinsese la început, tânărul, care se tot gândea la ce i se ceruse, a izbutit să țină pumnul strâns vreme de douăsprezece luni, chiar și noaptea, în somn. La îndeplinirea sorocului, s-a dus înapoi la meșter, a desfăcut pumnul și i-a dat piatra. Ce trebuie să fac acum? a întrebat el. Meșterul i-a răspuns: Am să-ți pun altă piatră în mână și ai să stai așa un
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lume și un timp fără alte relicve decât câteva morminte de eroi. Cercul strâns al epopeii este plin de durere și de moarte, dar acestea, oricât ne-ar spune despre omenesc, sunt întâmplare trecătoare și sunt împrejmuite de statornicia fără soroc a lumii care le cuprinde și le tăgăduiește. Unul dintre cele mai războinice și crude poeme, Iliada este, într-un fel esențial și latent, un imn adus bucuriei. Bucuria însăși a manifestării puterii și agerimii în luptă. Chiar în miezul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
îngrădiți de Soartă, se tem din când în când că forța omenească ar putea frânge cercul ei de bronz și săvârși ceva hypér móron, mai presus de hotărârea Soartei. Sunt neliniștiți că Patrocles sau Ahile ar putea cuceri Troia înainte de soroc sau că, în ciuda Soartei, Ahile îl va ucide pe Enea, sortit să-i supraviețuiască, și fac tot ce le stă în puteri să împiedice asta, devenind astfel ei înșiși unelte ale Soartei. Jocul se joacă de fapt între Forța ca
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
va arăta domeniul și locuitorii acestuia, pământul rodnic, hergheliile, cirezile și turmele, oamenii de acolo, casa cea mare și înaltă. Dar n-a fost să fie așa. Iar Ahile a aflat de timpuriu care îi este soarta, însă prea timpuriul soroc nu părea să-l mâhnească în sine (în fond, și-l alesese singur), cât faptul că niciodată nu se va mai întoarce acasă, să-l primească acolo părinții, că trebuie să moară departe de tot ce-i al lui, pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]