372 matches
-
alin. (1) avea următorul conținut: "Președintele, îndată ce primește cererea de chemare în judecată și constată plata timbrului, a taxei de procedură și a impozitului proporțional, vă soroci ziua înfățișării și va cita părțile înaintea instanței, în ședința. Președintele va putea soroci o anumită oră pentru judecarea pricinii." Alin. 4 al art. 114 a fost introdus prin art. 1 pct. 8 al Ordonanță de urgență nr. 59/2001 *) publicată în M. Of. nr. 217 din 27 aprilie 2001." ------------- Art. 114 este reprodus
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248636_a_249965]
-
voie să citească un raspuns scris de mai înainte. Ea se poate folosi însă de însemnări, cu încuviințarea președintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri. ... (4) Dacă partea declară că pentru a răspunde trebuie să cerceteze înscrisuri, se va putea soroci un nou termen pentru interogator. Articolul 220 Reprezentantul legal poate fi chemat personal la interogatoriu pentru actele încheiate și faptele săvârșite de el în această calitate.*) ---------- *) Art. 220 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 64
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248636_a_249965]
-
ÎI Refacerea înscrisurilor și hotărârilor dispărute Articolul 583 (1) Dosarele sau înscrisurile privitoare la o pricina în curs de judecată, dispărute în orice chip, se pot reface de însăși instanță investita cu judecarea pricinii. ... (2) Spre acest sfârșit, instanța va soroci termen, chiar din oficiu, citând părțile, martorii și experții; va cere copii de pe înscrisurile ce i-au fost trimise de autorități și de care părțile s-au folosit sau de pe înscrisurile depuse de părți, dispunând totodată să se scoată din
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248636_a_249965]
-
fiicei sale, dar și pentru a mijloci dobândirea domniei Ucrainei căzăcești, pe care o luaseră de curând turcii. Drept recompensă, turcii îl numesc, în 1680, hatman al Ucrainei, având curțile peste Nistru, la Nemirov, pe Bug, și la Țigănauca, în fața Sorocii. Se încearcă și un complot împotriva lui, dar nu reușește. În aprilie 1683, merge la Viena pentru a-i ajuta pe turci la asediul cetății. În lipsa lui, dar și datorită insuccesului turcilor la Viena, boierii se răscoală la îndemnul lui
Gheorghe Duca () [Corola-website/Science/299433_a_300762]
-
din Republica Moldova, care împreună cu Stejarul lui Ștefan cel Mare și Sfânt de o vârstă de 750-850 de ani, formează un ansamblu de obiecte cultural-geografice de interes internațional. Satul se află la nord-estul Republicii Moldova, între Stepa Bălțului, Râul Nistru și Cetatea Sorocii. Satul este situat în centrul a patru mari mănăstiri, luate ca reper: Saharna, Japca, Dobrușa, Cușelăuca. Satul face parte din Câmpia Sorocii, zonă bogată în păduri seculare, situat pe un teritoriu deluros, puternic fragmentat de o rețea deasă de văi
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
obiecte cultural-geografice de interes internațional. Satul se află la nord-estul Republicii Moldova, între Stepa Bălțului, Râul Nistru și Cetatea Sorocii. Satul este situat în centrul a patru mari mănăstiri, luate ca reper: Saharna, Japca, Dobrușa, Cușelăuca. Satul face parte din Câmpia Sorocii, zonă bogată în păduri seculare, situat pe un teritoriu deluros, puternic fragmentat de o rețea deasă de văi și vâlcele adânci, cu păduri de fag, stejar și carpen. Satul este despărțit de un râuleț, pe alocuri foarte îngust. Deasemenea există
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
care au determinat și denumirea așezării. Pentru prima dată satul este menționat documentar la 1528, cînd marele voievod Petru Rareș “pentru dreapta și credincioasa slujba către țara” dăruiește armașului Marcu Ciuciuma o parte “de ocina pe valea Căinarului, în ținutul Sorocii, cu trei seliști, ce se mărginește din sus cu moșia Macareuca, din jos cu Bulbocii, pînă în Valea Petrii, dinspre răsărit cu Baxanii, iar dinspre apus cu apă Căinarului”. Mențiunile de mai tîrziu sînt destul de frecvențe. La 8 mai 1614
Bulboci, Soroca () [Corola-website/Science/305206_a_306535]
-
Prima mențiune documentara e cea din 28 iulie 1569 , cînd Bogdan Voievod, domn al Moldovei , a dat și a întărit urmașilor lui Iuga, strănepoții lui Petras “ o seliște cu numele vîrful Liubeniti ce de curînd se numește Liublenita în ținutul Sorocii.” Documentele asupra Liubeniti , deținute de strănepoții lui Petras, datau de prin 1432-1433 , ceea ce înseamnă că pe atunci există și moșia cu acelaș nume . Așadar satul Rublenita care pe atunci era numit Liubenita e atestat documentar la 28 iulie 1569, dar
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
i Anton i Dumitrașco de la Tătărăuca ot ținutul Sorocăi”. Primele recensăminte organizate pentru a identifica numărul de persoane impozabile indică numărul de case din sat. În datele recensământului din 1772-73 este indicat satul Tatarăuca aflat la 4 ceasuri de la Târgul Sorocii care avea 38 de case, dintre care una era nelocuită, iar în celelalte locuiau 2 fețe bisericești, 25 moldoveni, 6 țigani domnești, 1 persoană înscrisă în compartimentul sârbi și evrei, o femeie văduvă și în compartimentul mazili și ruptași sunt
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
Dubna este un sat în Raionul Soroca, Republica Moldova. Satul Dubna e situat în Cîmpia Sorocii, între localitățile Stoicani(la est), Vădeni și Rădulenii Vechi (la vest) și Ciripcău (la sud), e legat prin șosea cu s. Stoicani și autostrada Soroca-Chișinău. Regiune de platou. 325 m deasupra nivelului mării. Dealul Dubna. Materialele colectate de arheologi în
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
de pe un ispisoc din anul 7138 mart 15... de la răposatul Alexandru Voevod fiul Radului Voevod, cu cari au miluit pe Todirașcu pârcălab de Soroca cu o săliște anume Hristiște cu loc de iazuri și de mori ci este în dreptu Sorocii. Iar hotarul sa-i fii de cătră toate părțile după hotarul lor vechiu, pe unde au umblat din vac, după cum suretul arată" (Ibidem). Anul 7138 de la facerea lumii coincide cu anul 1630 de la nașterea lui Hristos. Expresia "pe unde au
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Conferința de Pace de la Paris, condusă de Ion Pelivan, pentru problema recunoașterii realipirii Basarabiei la România. După al doilea refugiu din Basarabia (1944) se stabilește la Iași. Scrieri: "Ucraina", "Hotarul lui Halil-Pașa", "Cele două ceasuri", "Lituania". Menționăm și studiul "Ținutul Sorocii", publicat de Gheorghe Năstase în revista "Viața Basarabiei", 1942, nr. 3-4. La Hristicii a fost dezvelită placa memorială dedicată lui Gheorghe Năstase, iar Gimnaziul din localitatea sa natală, Hristici, îi poartă numele. Mina Lozanu (n. 4 sept 1929). Doctor habilitat
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
document ce semnalează satul Cucueți este o scrisoare ce datează cu 9 iunie 1790 “Constantin Mere Acre sănătate! Iată aici au trimis bade Ioniță Zosăn și cu fiul Dumitraș un izvod de cîte moșii șunt în partea dumisale la ținutul Sorocii. Vai nici de cum să nu Vă atingeți de moșiile dînsului Răspopeni, Roșcani, Cucueții, Foleștii i Trăistenii. I Canta spătar” Satul este pomenit într-un document ce datează cu 27 septembrie 1830. Un oarecare locuitor al satului Borosenii-Noi a fost chemat
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
documentar pentru prima dată într-un hrisov de emis de Ghica Vodă la 20 august 1766. În hrisov se indică hotarele pământurilor satului Slobozia dăruite mănăstirii Sf. Spiridon din Iași. Conform recensământului din 1817 Slobozia-Bălți aparținea Oculului Răut din ținutul Sorocii. În localitatea au fost înregistrați 2 preoți, 1 dascăl, 1 pălămar, 7 văduve, 28 burlaci, în total 112 bărbați, satul era amplasat pe moșia mănăstirii Sfântul Spiridon din Iași, și deținea 60 fălci de seliște, 650 de fălci de fâneț
Slobozia, Bălți () [Corola-website/Science/322899_a_324228]
-
Moldova, dar și al doilea ca mărime și ca importanță din Regiunea de Nord (fiind surclasat doar de Bălți). Este centrul administrativ al raionului cu același nume. La Soroca funcționează un muzeu de istorie și etnografie care include și Cetatea Sorocii, ridicată în piatră de Ștefan cel Mare în 1489 și renovată în forma actuală de Petru Rareș. Conform datelor Biroului Național de Statistică, suprafața orașului constituie 1311,97 ha, dintre care, teren în proprietatea statului - 175,08 ha, teren în
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
cazurile prevăzute la pct.1 și 3, partea adversă are dreptul la contraprobă numai asupra aceluiași aspect. În cazul în care cauza se amână pentru acest motiv, trebuie să depuneți, sub sancțiunea decăderii, cu cel puțin 5 zile înainte de termenul sorocit pentru judecată, copii certificate de pe înscrisurile invocate. Partea care a depus un înscris în copie certificată este datoare să aibă asupra sa la ședință, originalul înscrisului sau să-l depună înaintea termenului de judecată, în păstrarea grefei, sub sancțiunea de
Justițiabil () [Corola-website/Science/323711_a_325040]
-
este o dilogie scrisă de prozatorul moldovean Ion Druță și formată din două cărți: Balade din cîmpie și . Cele două romane urmăresc destinul comunității rurale din satul basarabean Ciutura din Câmpia Sorocii în anii de dinainte de Primul Război Mondial și până în 1945 (prima carte), apoi în primii ani ai regimului sovietic instaurat după cel de-al Doilea Război Mondial (cea de-a doua carte). Romanul "Balade din cîmpie" a fost scris în
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
2012 de editura Cartier din Chișinău, fiind coordonată de autor. Romanul lui Ion Druță este considerat de critici a fi unul reprezentativ pentru literatura română de pe malul stâng al Prutului. Acțiunea dilogiei se petrece în satul ficțional Ciutura din Câmpia Sorocii, urmărind evoluția comunității rurale de la începutul secolului al XX-lea și până în anii '50 ai aceluiași secol. Aflat într-o vâlcică dintre două dealuri: unul mare (înspre răsărit) și altul mic (înspre apus), satul era populat de răzeși de viță
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Druță a dobândit o altă tonalitate, abandonând definitiv aspectul blând, liric și baladesc pe care-l avusese până atunci. Ion Druță a scris în 1967 un roman care prezenta în continuare destinul comunității rurale din satul basarabean Ciutura din Câmpia Sorocii în primii ani ai regimului sovietic instaurat după cel de-al Doilea Război Mondial, ambele romane formând o dilogie intitulată "Povara bunătății noastre". Temându-se de cenzura din RSS Moldovenească, scriitorul a trimis o traducere a dilogiei în limba rusă
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
nimic nu ne mai poate salva, deodată, nici că mai știi cum și de unde, se isca o minune cerească, și după minunea ceea, încetișor, pas cu pas, zi cu zi, încetul cu încetul...”" Locul în care se desfășoara acțiunea, Câmpia Sorocii, pe care se află treizeci de sate, este descris în mod duios ca un spațiu fermecător datând din vremuri imemorabile și populat de oameni cu un suflet blând, împovărat de propria sa bunătate: "„Câmpia Sorocii... O fi fost cândva pe
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
care se desfășoara acțiunea, Câmpia Sorocii, pe care se află treizeci de sate, este descris în mod duios ca un spațiu fermecător datând din vremuri imemorabile și populat de oameni cu un suflet blând, împovărat de propria sa bunătate: "„Câmpia Sorocii... O fi fost cândva pe aici, cu mii și mii de ani în urmă, o mare limpede și blândă. O fi secat încetul cu încetul, s-o fi călătorit prin alte părți, dar s-a tot dus, lăsând câmpiei moștenire
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
sus, în albăstrimea cerului. Vremea i-o fi măcinat, cutremure mari de pământ le-or fi crăpat temeliile, dar s-au dus munții, și numai păsările câmpiei rătăcesc zile întregi undeva sus, printre nouri, căutând piscurile mândre de altădată. Câmpia Sorocii...”" Una dintre minunile zămislite de acest pământ este legendara Molda, cățeaua care însoțește - real și imaginar - întreaga viață pământească a lui Onache Cărăbuș, semnalând momentele tragice ale neamului și ajutându-l să găsească drumul atunci când s-a rătăcit. De asemenea
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]