22,478 matches
-
mai înainte de aceasta, în numeroase sectoare ale frontului succesul a fost de partea românilor. În ajunul intrării în foc, în ultima clipă, Regimentul 12 Dorobanți întors de la Oltenița la Pitești fu dotat cu mitraliere noi Saint Etienee, fabricație franceză. Acestea sosiră demontate, ambalate în lăzi. Spre îmbărbătare, ostașii fură adunați în careu să asiste la proba vestitelor arme. Sub supravegherea căpitanului ochios și rău, doi sergenți scăldați în nădușeală se chinuiau să înșurubeze piesele. Treaba amenința să nu se mai isprăvească
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
o știm de la Kierkegaard încoace - nu e decît formă pură, absolută, de donjuanism. în fine, încă o mențiune în acest sens. în primăvara intensă a legăturii lor, înainte de a se duce la gară, pentru a-l aștepta pe Cioran, care sosește la Köln, Friedgard Thoma asculta acasă, ore în șir, un cvintet de coarde al lui Schubert.
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
valoarea recunoscută a operei literare și pentru contribuția la afirmarea libertății de expresie și a toleranței interetnice - lui Jorge Semprún (aplauze). Premiul Festivalului Internațional "Zile și Nopți de Literatură" pentru lărgirea frontierelor literaturii - lui Alain Robbe-Grillet (aplauze). A doua zi, sosește la Mangalia, pentru a se întâlni cu scriitorii aflați în sala Casei de cultură, președintele României, Ion Iliescu. Discursul său începe cu considerații pe teme literare, măgulitoare pentru scriitori, dar deviază brusc spre o analiză politică a situației mondiale. Președintele
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]
-
mișcați, e posibil să aveți fracturi la coloană sau la bazin, e foarte periculos să vă mișcați”, îi spun în vreme ce îi țin cu hotărâre capul. Din bolboroseala care urmează, deduc că nu e de acord, dar pentru moment se liniștește. Sosește pătură, Omid o ia și o face sul. Îmi dau seama că vrea să i-o așeze sub cap, un gest reflex, dar complet greșit într-o astfel de situație. „Nu, în niciun caz sub cap, întinde-o pe el
Poate cea mai importantă lecție de viață by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82424_a_83749]
-
avea și o bunică galiciană - veniți cu un tren de "ajutoare". Trei vagoane, din cincisprezece, se pierduseră în Iugoslavia. Aici se afla și ajutorul cel mai de preț, o troiță de granit de 5 tone, dăruită de Fraga Iribarne. Au sosit, câteva zile mai târziu, fără conservele de pește și lapte praf, dar cu granitul întreg. Locul instalării a fost găsit tot de catalan. Se cazase la hotel și se ocupa cu exportul, mai ales ciment de la Medgidia. Bani. Bani buni
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
buzunarele "turiștilor", reveniți în funcții foarte înalte. Nu i-am povestit consulului astfel de amănunte. După câteva zile de diligențe, nereușind, cum i se ceruse, o amânare a datoriilor, a venit la mine cu vestea bună: un secretar de la Ministerul Transporturilor sosise neanunțat la Alicante, însoțit de reprezentantul unei societăți "private" de navigație, care plătise datoriile statului. Prețul avea să intre în prețul vaporului, pe care reprezentantul societății l-a trecut în folosință, cu echipaj, unui armator grec, cel care, de fapt
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
pentru că n-au mai avut combustibil. Căpitanul vându-se motorina, păstrând numai cantitatea care i-ar fi ajuns până la următoarea ancoră, unde motorina se cumpăra la jumătate din preț. Nu calculase furtuna. După dușuri în Azore, căpitanul și echipajul au sosit la aeroportul Otopeni, unde au fost primiți de un cor de miniștri, dirijat de șeful guvernului. îmbrățișați, medaliați, decorați. Ca niște eroi. Meritau: cei care scufundă țara sunt niște eroi. Alții nu mai există. Dispun de multe exemple, Spania având
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
niște eroi. Alții nu mai există. Dispun de multe exemple, Spania având mare pe toate părțile. Dar, din respect pentru romanța lui Minulescu, mă opresc la cele trei. Romanțele lui, aduse de la Paris, sunt pline cu corăbii. Unele pornesc, alte sosesc, altele zac în adâncuri. Sunt galerele pe care poetul, transformat în scafandru, coboară și le citește numele de pe pupa: Xeres, Estremadura, Alicante. Premoniții lirice. Precum și cea din Vasul fantomă, pe care a navigat Columb: în port a ancorat un vas
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
se suportă. O conduită se asumă. Tragerea acestei linii despărțitoare înseamnă, poate, abolirea unor iluzii. Dar, totodată, e o fereastră spre viitor." Note: 1) Frază rostită din balconul C.P.U.N. (13 martie 1990). 2) La 25 septembrie 1991, minerii sosiseră în Capitală. A doua zi își vor face intrarea în aula Adunării Deputaților.
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
în scopul definirii contextului complex al îndelungatei elaborări și al controversatei receptări în Occident a Tratatului de istorie a religiilor, supus uneori răstălmăcirilor în cu totul alte scopuri decât cele științifice. Premisa fundamentală a autorului italian este aceea că a sosit vremea unei reevaluări - proces cât se poate de firesc în noul context axiologic al secolului XXI - a moștenirii lui Mircea Eliade în știința și disciplina istoriei religiilor, Angelini constatând - spre luarea noastră aminte - că "cel puțin în Italia, pentru Eliade
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
baricadelor. Nu se mai simte nevoia unor cărți pro sau contra, dar nici a unui ghid, oricât de suplu, al gândirii sale, operație întreprinsă de nenumărate ori până la plictis, aplicată în aproape toate domeniile cunoașterii, în toate limbile Ťnoastreť. A sosit în schimb vremea de a-l utiliza pe Eliade pentru a discuta despre altceva, de exemplu despre disciplina pe care el însuși a întemeiat-o și pe care a aruncat-o deopotrivă în criză". Pe această promițătoare premisă se construiesc
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
aceea nu era agreat de oficialități, și distinsa poetă s-a plîns că nu i s-a spus lucrul acesta. Pentru că, dacă știa, poate că nu mai venea ea. Oricum, nu s-a compromis din cauza asta. Pentru că, atunci cînd a sosit familia regală, a părăsit în mod ostentativ locul. Nici primarul comunist al orașului Die nu a fost încîntat de participarea regelui Mihai la acel festival. Dar el era un om civilizat și atunci cînd a constatat că fostul suveran al
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
dat fiind că fusesem, parcă, cel dintîi, care a injectat termenul în presa literară, îndată după 1989, într-un articol din România literară. Lent din fire și preocupat de alte griji nu am reacționat prea repede. Iată însă că a sosit momentul să pun o propunere pe masă. Repet, e vorba de o simplă propunere, deși eu unul cred că am dreptate. Se ridică două întrebări separate, deși parțial legate între ele. Prima este: putem să ne imaginăm literatura/cultura română
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
neștiind nimic asupra acelor regiuni și neavând măcar ipoteze cum avem astăzi asupra spațiilor interplanetare, nu putea nici să zică, nici să inventeze altceva decât focul etern, admis pentru infern. Cetiți toată partea în care este descris voiajul înainte de a sosi la Lună, și veți vedea câte detalii, câte observații, câtă imaginație științifică! Îmi aduc aminte - că n-am mai cetit de mult pe Jules Verne - cum el exploatează legile fizice aplicate într-un mediu îndepărtat de pământ; cum, de exemplu
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
se-aud strigăte amare / Căci cohortele străine ne-au furat din țărm și mare // Strigă codrul, strigă ramul, strigă Dunărea albastră / Căci scârnava Uniune vrea ca sclavă țara noastră. / Când religii globaliste insistent vor să ne sfarme / Frați români, a sosit vremea să ne înrolăm sub arme!” (Ne cheamă pământul). Poate că și alți poeți și creatori gândesc la fel, dar nu au curajul să spună lucrurilor pe nume, să-și asume această responsabilitate majoră de a atenționa cetățenii, fie și
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
nevoia de împărtășire este foarte puternică și atunci, poetul iese la rampă și-și oferă roadele gândurilor tainice, plămădite-n cuvinte. Se pare că anotimpul predilect al poetului este iarna: „În pădurea adormită / S-au înscăunat tăceri / Prin zăpada viscolită / Sosită de nicăieri. // Fulgi de nea plutesc alene / Cu un alb nemaivăzut / Țes covorul de troiene / Peste-un an care-a trecut. // Nostalgiile aleargă / În sănii cu zugălăi /Bidivii cu coama șargă / Mă-nsoțesc prin munți și văi. // (...) // Iarnă, ești așa frumoasă
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
Domnul din cer, Se sălășluiește, Ieslea când găsește, Leru-i Doamne ler! Vino și Te naște, Casa mea ți-ofer, Pe Păstor cunoaște, Cel ce-n turmă paște, Leru-i Doamne ler! Trist de sus privește, Tatăl Sfânt din cer, Pentru voi sosește, Și vă mântuiește, Leru-i Doamne ler! Ieslea Te-ncălzește, De al lumii ger, Doamne,ne păzește Și ne mântuieste, Leru-i Doamne ler! Multă-i bucuria, Pe pământ și-n cer! Sfântă-i veselia, S-a născut Mesia, Leru-i Doamne ler
NOAPTE SFÂNTĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380757_a_382086]
-
zbatere umană În căutarea flăcării bengale Să ard pe rug o operă profană Am așteptat, și-aud cum bate vântul, Un stih cioplit pe-o coală-ngălbenită Căci mi-am permis să deslușec descântul Când reaprind iubirea adormită Imgini în extaz sosesc în trombă Când construiesc castele de iubire Bătăia unei inimi - ceas cu bombă - Aleargă nebunește în neștire ... Citește mai mult Am așteptatAm amânat s-aud sunând cuvântulSă simt vibrând dorințele prin versuriAvând ca mesager nostalgic gândulPornit spre margine de universuri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
virtuteRememorez porniri sentimentaleUn gest firesc de zbatere umanăîn căutarea flăcării bengaleSă ard pe rug o operă profanăAm așteptat, și-aud cum bate vântul,Un stih cioplit pe-o coală-ngălbenităCăci mi-am permis să deslușec descântulCând reaprind iubirea adormităImgini în extaz sosesc în trombăCând construiesc castele de iubireBătăia unei inimi - ceas cu bombă -Aleargă nebunește în neștire... XXXII. VIRGIL CIUCA - TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1817 din 22 decembrie 2015
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Între două tăceri”... IV. CÂT RĂTĂCESC PE-UN MINUTAR DE CEAS (RONDEL), de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 2001 din 23 iunie 2016. Pecetluiesc cu viață înc-un an Cât rătăcesc pe-un minutar de ceas. Sunt un umil drumeț sosit la han Ce-și cară-n traistă vise de pripas. De soartă strâns în nodul gordian, Pe drumul spre apus mai fac un pas Și pun pecete vieții înc-un an Cât rătăcesc pe-un minutar de ceas. Cotidianul meu, banal
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
Mă pierd ades în vers Bacovian Și stând în carapacea mea retras Pecetluiesc cu viață înc-un an din volumul” Între două tăceri” ... Citește mai mult Pecetluiesc cu viață înc-un anCât rătăcesc pe-un minutar de ceas.Sunt un umil drumeț sosit la hanCe-și cară-n traistă vise de pripas.De soartă strâns în nodul gordian,Pe drumul spre apus mai fac un pasși pun pecete vieții înc-un anCât rătăcesc pe-un minutar de ceas.Cotidianul meu, banal cancan,Îmi lasă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
domnul primar, muncește de două zile, fără odihnă, pentru că se apropie alegerile și treaba nu-i simplă deloc. Cui și cât, de unde și cum, care-s ai noștri care ai lor, hee, heee, dureri de cap, nu alta. Pe la prânz sosește de la bufet și consilierul pe probleme de politici sociale care anunță cam împleticit: - Doommm, pimaaa, vin dă la văleni, i-a cam luaaa, dacuuu, că-i sub zăpadăă. - Păi, și ce-o să vin eu să le dau zăpada de pe casă
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
pot rezolva problema apărută. Pe la prânz aici au apărut și doi profesori de la liceul agricol care erau pasionați de farfurii zburătoare și tot felul de extratereștri, deci afacerea cu sapa a intrat în colaps, iar cei doi, plus părintele Toma sosit ceva mai târziu, au intrat în această ideatică disputată aprins, cu toate forțele intelectuale și culturale. După puterile fiecăruia. Cert este că acum Pandelică mergea pe uliță din gard în gard, zdrobit fiind de povara efortului intelectual. La un moment
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
-i unui camon că bed se rupsese, camonul numărând pe degete cucuiele pe care le avea în cap, Zeferino Turtă-Dulce spunând că de astă dată fusese încă și mai strașnic decât atunci cu țiganii, Chinezu încuviințând din cap, duba poliției sosind, Joaquim Brici-Ascuțit întrebând că ce mai caută poliția acuma? A venit să numere morții? Angelo punându-și ochelarii și făcându-se nevăzut, Zuca avea să spună mai târziu că se risipise în văzduh ca Mandrake, Dona Ermelinda înapoindu-i pălăria
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
artelor plastice, Bernardo Bertolucci produce un imens scandal la lansarea filmului său Ultimul tangou la Paris. Ilie Năstase face furori la Roland Garros, iar cei trei români geniali, Ionesco, Eliade și Cioran devin parte a culturii occidentale. În acest context sosește la Paris un (încă) tânăr profesor, Eugen Simion, trimis de statul român să predea, vreme de patru ani, la celebra Universitate Sorbona. În momentul sosirii în Capitala Franței are 37 de ani. Este destul de tânăr pentru a primi cu inima
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]