7,742 matches
-
ele înde ele, că Spânul defel nu samănă în partea lor, nici la chip, nici la bunătate; și că Harap-Alb, sluga lui, are o înfățișare mult mai plăcută și seamănă a fi mult mai omenos. Pesemne inima le spunea că Spânul nu le este văr, și de aceea nu-l puteau mistui. Așa îl urâse ele de tare acum, că, dacă ar fi fost în banii lor, s-ar fi lepădat de Spân ca de Ucigă-l-crucea. Dar nu aveau ce se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mult mai omenos. Pesemne inima le spunea că Spânul nu le este văr, și de aceea nu-l puteau mistui. Așa îl urâse ele de tare acum, că, dacă ar fi fost în banii lor, s-ar fi lepădat de Spân ca de Ucigă-l-crucea. Dar nu aveau ce se face de împăratul, ca să nu-i aducă supărare." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (d) "După ce Zâna Zorilor a văzut cum că nu poate afla pe Petru, a chemat la sine pe întreaga
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tot înainte, că tu ești vrednic de împărat. Numai ține minte sfatul ce-ți dau: în călătoria ta ai să ai trebuință și de răi, și de buni, dar să te ferești de omul roș, iară mai ales de cel spân, cât îi putea; să n-ai de-a face cu dânșii, căci sunt foarte șugubeți. Și, la toată întâmplarea, calul, tovarășul tău, te-a mai sfătui și el ce ai să faci, că de multe primejdii m-a scăpat și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
masa pun, Mătur ; treabă multă am; Mamei, la sfârșit îi spun: Ieri, cu mingea-am spart un geam... LITERA ,,M’’ ,,M’’-ul, într-o mormăială, Cu o mătură în mână Și cu mușchi de matahală, Mândru stă, cu fața-i spână. Sunt uimit că-mi spune mie: Mina, mingea, mura, mărul, Fără mine nu poți scrie; Ăsta este adevărul! Fără mine nu e moara, Nici mașina, cărămida, Melcul, mâța sau mioara, Mormolocul și omida. Eu mă aflu ( ține minte?!) Și la
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
fiul lui Arseni 217. Vasile Bălan 218. Dumitrașco fiul lui Arseni 219. Vasile ginerele lui Petre, rus 220. Sava fiul Petricăi 221. Neculaiu, rus 222. Ostahii 223. Grigoraș Roatăstrâmbă 224. Ion, merticar 225. Iacov, rus 226. Nistor Mitrofan 227. Simion Spânul 228. Toader Bolocan 229. Agapie fratele lui 230. Andreiu Găloiu 231. Nichita, strugar 232. Floria Roatăstrâmbă 233. Costin Ciupișcă, rus 234. Toader fiul Enăchioaei 235. Vasile Mirăuță 236. Ion Jăli 237. Vasile fiul lui merticar 238. Grigorii țurcan 239. Grigoraș
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ion Jăli 237. Vasile fiul lui merticar 238. Grigorii țurcan 239. Grigoraș, fratele lui Găloiu 240. Ion Brumă 241. Savin Nichifor 242. Simion Ropotă 243. Toader Mirăuță 244. Gheorghie, văduv 245. Istrate fiul Ienăchioaei 246. Gheoghiță Roatăstrâmbă, slab 247. Andrei Spânul, slab 248. Neculaiu Căpută 249. Mihalachi, cumnatul vătămanului 250. Ion frate, păscar 251. Sandul, morar 252. Eftimie Horan 253. Toader fiul lui Irimiță 254. Ion ginerele lui Buga 255. Tănasii, rus, holtei cu mamă 256. Gavril, rus Femei sărace fără de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-o... Cine poate deochia? - Pot deochia cei cu ochi albaștrii, verzi, negri. - Cei cu sprâncenele îmbinate. - Chiorii sunt reputați în Orient ca provocatori ai deochiatului. - Oamenii pociți, urâți, cu diverse metehne ale trupului. - Pot deochia și oamenii cu părul roșu, spânii. - Aceeași putere magică ar avea-o și copii născuți cu tichie. Cine poate fi deochiat? - Copiii sunt cei mai expuși deochiului. E deajuns ca un copil să fie frumos sau să pară foarte deștept, pentru ca lumea, minunându-se de el
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-o... Cine poate deochia? - Pot deochia cei cu ochi albaștrii, verzi, negri. - Cei cu sprâncenele îmbinate. - Chiorii sunt reputați în Orient ca provocatori ai deochiatului. - Oamenii pociți, urâți, cu diverse metehne ale trupului. - Pot deochia și oamenii cu părul roșu, spânii. - Aceeași putere magică ar avea-o și copii născuți cu tichie. Cine poate fi deochiat? - Copiii sunt cei mai expuși deochiului. E deajuns ca un copil să fie frumos sau să pară foarte deștept, pentru ca lumea, minunându-se de el
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sunt, la fel ca în "tehnica liberă a vorbirii", banale. Totuși, există situații în care textemele sunt producătoare de sensuri "poetice", precum în următorul exemplu din Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă: "Nu te teme, știu eu năzdrăvănii de ale Spânului; și să fi vrut, de demult i-aș fi făcut pe obraz, dar lasă-l să-și mai joace calul. Ce gândești? Și unii ca aceștia sunt trebuitori pe lume câteodată, pentru că fac pe oameni să prindă la minte... Zi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
este însărcinat să aducă de aici aurul și argintul pe care îl va descoperi. Împreună cu 400 de oameni, 16 cai și 10 tunuri, el distruge imperiul aztec și pune mîna pe această țară. Numit Guvernator și Căpitan general al Noii Spânii, el se instalează în Mexico și pînă la rechemarea sa, în 1523, își extinde cucerirea prin raiduri militare urmașii săi vor termina cucerirea Guatemalei și a Yucatanului , construiește biserici și instalează misiuni. O a treia etapă are loc între 1531
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
politicii mondiale și baroul l-a pierdut. Dar, agitat la bară, era agitat și în larga politică. Era celebrul nostru ministru de externe. Argint viu și un pachet de nervi. O inimă de aur. Această bizară figură mongolică, galbenă și spînă, figură așezată pe un corp înalt, figură extrem de nobilă, surîzătoare și parcă speriată, devenise mai cunoscută în străinătate, decît în țara noastră. Ionel Periețeanu, specialist talentat în dreptul penal. Era în acest domeniu un reputat orator și un scriitor excelent în
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mânios ministerialul, nemulțumit de cursul pe care-l lua Întâmplarea. Crezi că Hugo nu-și cunoaște meseria? Afară de el și de mine... De fapt, dacă mă gândesc bine, de data asta nu meriți laudele mele, Hugo. Ar trebui să te spân zur sus, În brad, Împreună cu ticălosul de colo. Chiar, cred că asta ar trebui să fac acum, să pun să vă spânzure pe amândoi... — Doamne, am făcut totul precum ai poruncit, se apără Hugo. Dar eu ți-am spus de la
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
noi, urlă furios Adalbrecht. Se aplecă peste parapetul zidului și țipă: — N-o să puneți mâna pe noi, mișeilor! Nimeni nu poate cuceri cetatea mea, o să vedeți! Da, Conrad, hai mai aproape, ca să vezi cu ochii tăi cum se leagănă În spân zurătoare drăguța ta prințesă! — Nu mai răguși de pomană, prietene. Cruță-ți vocea pentru când vei atârna În furci. Hai mai bine să cercetăm posturile, să vedem cât de bună e apărarea noastră! Doar nu vrem să ne dăm prinși
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
puține dezamăgiri și răni care s-au vindecat greu, e adevărat că Prietenia, aceea, cu majusculă, m-a asistat și ajutat În ceasurile mele cele mai grele, mai năucitoare. Și nu e Întâmplător că atunci când am cunoscut un tinerel ușor spân, Îmbrăcat cam dezordonat și care purta pe chipu-i blond aerul fals viclean al unei vulpi - o expresie care mi-a fost dintotdeauna nesuferită! -, dar care În primele ore mi-a vorbit „cu transport” despre cea mai veche poezie cunoscută
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pentru absența „mesajului”. Cezar, un tânăr blond, cu părul ondulat, buclat, purtând ochelari, ce împrumutau severitate de student american feței sale regulate, încordate. L-a apărat un singur ins, un „lung” blond, îmbrăcat neglijent, fluid în mișcări, ochi albaștri, puțin spân, ce poseda, spre surpriza mea, o relaxare intelectuală și un vocabular izbitor de ne-asemănătoare cu cele ce auzeam în jur. Era Nichita și îl cunoscusem jos, la o masă a restaurantului Casei, prezentat mie de Grigore Hagiu, ce-mi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
O istorie de demult din același an: Am auzit că citești pe Kant și pe Schopenhauer; și dumneata mi-ai spus... Ai să-i știi din scoarță în scoarță... Ai să-i știi și pe alții, toți filozofi urâți și spâni... Dar dacă nu știi ce-i aceea un botgros, ori o privighetoare, ori o noapte cu lună, n-ai făcut nimic". Peste ani (1921) lecturi de alte genuri: Le Tragique destin de Nicolas II et de sa famille de Pierre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
umbra ei. Ce Dumnezeu! prea mare barbă! ar trebui s-o mai astâmpere. Farmacia Kiesielewsky. Ciurea. Mihalache Dragonciu, Gheorghieș Sutter, Urechianu, Bosânceanu, Gavril Popescu etc. Alegerile din Fălticeni cu Sevastian Moruzi, Giurăscu și Popovici.5 Grâul a crescut ca barba spânului: ici un fir, colo un fir. A fătat un mal = s-a surpat un mal. Îi dăm zăgăneată: dăm zor. Parcă nu poți întâlni oriunde oameni de seamă, buni la suflet și deștepți, după cum ș-un trandafir crește între spini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Lupul când îmbătrânește, îl latră javrele. Îi pare rău că soarele luminează și pe alții. E de cei care dă cu pietre în pomul înflorit. Să nu pui brânză în sticlă și să nu dai oțet mâței. Tragi nădejde ca spânul de barbă. Nu-l primește în târg și el întreabă de casa vornicului. Vinul bun și nevasta frumoasă sunt două otrăvi dulci la om. Vinul e dat să-l bee voinicii. Un nebun a mâncat nouă pâni; mai nebun a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lipsită de utilitate, este clar că ne situăm într-un context inițiatic. Într-un basm din Boișoara, Vâlcea, fântâna fără pereți împrejmuitori, ca marcă a siguranței adăpării, este locul în care feciorul devine captiv și își pierde identitatea socială în favoarea spânului. Tocmai moartea eroului în coloana de apă pervertită va provoca erupția vitalității: „Ajungând la hotarul împărăției tatălui lor, era o fântână părăsită. Ce-a spus către fratele cel mic? - Frate! Aici la această fântână părăsită n-ar fi rău să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
curtezan, prieten al lui Ronsard, fruntaș al Pleiadei... și tot aici, În marginea Giurgiului, am văzut, la via cu bu tucii de viță groși ca o butie a prietenului staroste de pescari, un ceaun cât o turlă răsturnată de biserică, spân zurat pe furci groase de fier, și În care fierbea o mămăligă s-o mănânce, adu nate la un loc, toate neamurile mele de mămăligari cu cerul gurii plin de mămăligă, dintre care unii au venit pe aici mai demult
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
libertate deplină a fanteziei, stimulată de corul alterat de falseturi al broaștelor și de cântecele melodioase ale păsărelelor adăpostite în sălciile plângătoare. *** Terenul nostru de sport era situat pe șesul pârâului Buhai, având pe el iarbă cât păr în barba spânului, în schimb, existau spini, bălării și denivelări din belșug. Acolo ne dezbârnam unghiile de la picioare alergând după o minge roasă și mereu dezumflată. La meciurile oficiale, cu arbitru dotat cu fluier, apărea o problemă greu de rezolvat: lipsa echipamentului adecvat
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
id="(503 și 88, p. 256)"/>. Culoarea roșcată a părului, a bărbii și a pielii (datorată pistruilor) este percepută de mentalitatea populară ca fiind o anomalie fizică, una care denotă o anomalie psihică sau morală corespun zătoare. „De omul roș, spân și Însemnat - spune o superstiție moldovenească - să te ferești, că-i buclucaș” <endnote id="(34, p. 25)"/>. Cel cu barbă roșie este con siderat a fi mult mai rău decât spânul. Într-o „istorioară” culeasă de Iordache Golescu la Începutul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anomalie psihică sau morală corespun zătoare. „De omul roș, spân și Însemnat - spune o superstiție moldovenească - să te ferești, că-i buclucaș” <endnote id="(34, p. 25)"/>. Cel cu barbă roșie este con siderat a fi mult mai rău decât spânul. Într-o „istorioară” culeasă de Iordache Golescu la Începutul secolului al XIX-lea se spune că, atunci „când Dumnezeu Împărțea bărbile”, spânul ar fi ajuns prea târziu. Se isprăviseră toate felurile de bărbi, În afară de cele roșii. Pe acestea nu le
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(34, p. 25)"/>. Cel cu barbă roșie este con siderat a fi mult mai rău decât spânul. Într-o „istorioară” culeasă de Iordache Golescu la Începutul secolului al XIX-lea se spune că, atunci „când Dumnezeu Împărțea bărbile”, spânul ar fi ajuns prea târziu. Se isprăviseră toate felurile de bărbi, În afară de cele roșii. Pe acestea nu le lua nimeni, pentru că se credea că aduc ghinion. „Așa eu - spune spânul din poveste -, ca să scap de acest ponos, n-am primit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
XIX-lea se spune că, atunci „când Dumnezeu Împărțea bărbile”, spânul ar fi ajuns prea târziu. Se isprăviseră toate felurile de bărbi, În afară de cele roșii. Pe acestea nu le lua nimeni, pentru că se credea că aduc ghinion. „Așa eu - spune spânul din poveste -, ca să scap de acest ponos, n-am primit barbă roșie [preferând să rămân spân]” <endnote id="(345, p. 77)"/>. Într-un basm săsesc (Die Drei Rotbärbe) cules În Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea eroul este sfătuit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]