409 matches
-
sunt personaje lipsite de o structură proprie, figurând doar ca angajați ai „Atelierului de pietrărie și obiecte decorative”. Depersonalizarea, alunecarea permanentă spre ipotetic, imposibilitatea de a se defini pe sine și de a-i defini pe ceilalți sunt caracteristici ale „sperietorii”. Făcută din lut, cu un cap de oglinzi strălucitoare, ea nu trebuie să gonească, ci să atragă, rolul ei e de a reflecta masa amorfă a „cetățenilor din Hors”, arătându-i așa cum sunt. Dar până și acest lucru se dovedește
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
cu un cap de oglinzi strălucitoare, ea nu trebuie să gonească, ci să atragă, rolul ei e de a reflecta masa amorfă a „cetățenilor din Hors”, arătându-i așa cum sunt. Dar până și acest lucru se dovedește o iluzie, pentru că sperietoarea dispare, deoarece „oamenii, dacă nu sunt egali, devin susceptibili”. E un univers în care delimitarea dintre bine și rău se șterge, aici existând o perfecțiune morbidă, unde oamenii sunt angrenați într-un mecanism uriaș ce lucrează fără încetare. Și în
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
ascuns permanent sub câte o mască și recreează lumi sufletești infinite, al căror sigiliu este aspirația, dureroasă, spre armonie. SCRIERI: Strada lui Petrică, București, 1965; Nu se poate preciza, București, 1967; Nu-mi pasă, București, 1969; Clovnul nevăzut, București, 1975; Sperietoarea din Hors, București, 1979; Locatarul, București, 1979; Dovezi de iubire ce nu se mai termină, Cluj-Napoca, 1981; Cel ce ne scapă, București, 1992; False obiecte prețioase, București, 1998; America, pantoful Cenușăresei, Iași, 2002. Traduceri: Virgil Tănase, Apocalypse d’un adolescent
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
91-96; Iorgulescu, Scriitori, 253-254; Alex. Ștefănescu, Profunzimea satirei, CNT, 1979, 30; Mircea Popa, Între truculența limbajului și candoarea visului, TR, 1979, 36; Sultana Craia, Spațiul ficțiunii, LCF, 1979, 39; Dana Dumitriu, Locatarul speriat, RL, 1979, 44; Vasile Andru, Nevoia de sperietori, VR, 1979, 12; Maria-Luiza Cristescu, Dansul cuvintelor, RL, 1980, 9; Ioan Holban, Motivul călătoriei, LCF, 1980, 40; Vasile Chifor, Un roman ironic, O, 1980, 41; Mircea Zaciu, „Dovezi de iubire ce nu se mai termină”, ST, 1981, 10; Ioan Holban
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
în incinta marilor pugilate morale. Curentul liberal creștea și cucerea tânăra generațiune. Pe vremea aceea, între 1872-1874, liberalismul era aceea ce este astăzi socialismul, mai mult, aceea ce se numește astăzi „bolșevism“. Liberalii erau numiți încă „roșii“. Roșiii erau o sperietoare pentru bur ghezia cuminte și liniștită. Pe vremea aceea socialismul nu exista, nici vorba nu era cunoscută.3 Țara era împărțită numai în două tabere: albii și roșiii. Partide și păreri politice [anul 1872] 193 2. Ab ovo (lat.), de la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nici un sorț de reușită la Colegiul I. La Colegiul al doilea candida Dumitru Brătianu. Este foarte semnificativ cum simțul public știa să catalogheze pe fruntașii partidului roșu. C.A. Rosetti, care în realitate era cel mai înaintat în idei, reprezenta sperietoarea. De Rosetti fugeau burghezii, pe când de Ion Brătianu nu se prea temeau. Totuși pe Ion Brătianu îl considerau cu mult mai zvăpăiat liberal decât pe fratele său Dumitru. Încă de la Paris se făcuse deosebirea între Brătianu moderatul și Rosetti înaintatul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ușa de la baie și confruntă, Îngrozit, o arătare apocaliptică: femeia rasă În cap, Într-un capot roșu, În fața oglinzii. Mătușa sa, fără tradiționala perucă a femeilor bigote (despre care băiatul Încă nu avea cunoștință), fusese brusc transformată Într-o grotescă sperietoare. „Mai târziu, când evreitatea mea a Început treptat să asume mai mare importanță, adică atunci când se răspândeau știri că această condiție conține de obicei, În ea Însăși, pedeapsa cu moartea, am Început să deslușesc faptul straniu și de neînțeles - a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
străvede aici filtrat prin amurgul vieții, pândit de „moartea cu chip de aur” a toamnei. Aflată pe o treaptă inferioară poeziei, proza lui G. merită luată în discuție în special pentru conturarea destul de convingătoare a unor psihologii de excepție (romanele Sperietoarea, 1992, Proces-verbal al unei crime, 1998) și pentru analiza minuțioasă a altora (Iluzia cea mare, 1979). Pe scriitor îl interesează, mai mult decât construcția epică solidă, sondarea imponderabilelor sufletești sau desenarea medalionului psihic. Romanul de debut, Week-end în oraș (1969
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
pentru secretara sa, Luiza. Deși situația pare ținută sub control, lucrurile explodează în final: întins pe bancheta psihologului, Titus deplânge schema ruginită a relației lor; soția sa nu se mai întorsese din excursia făcută în Occident. Tematica se schimbă în Sperietoarea, unde, sub pretextul analizei unui caz clinic și a prezentării unui ospiciu, se construiește parabola regimului totalitar. În urma unui accident, Cristian Filiti își pierde memoria, este dus într-un ospiciu, unde doctorul Voch, în care autorul proiectează un dictator în
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
București, 1974; Goana după fericire, București, 1974; Fidelitate, Iași, 1977; Madona cu lacrimi, Cluj-Napoca, 1977; Iluzia cea mare, București, 1979; Cafeneaua subiectelor, Iași, 1980; Poeme rapide, Iași, 1983; Flori de câmp, București, 1984; Am mai vorbit despre asta, Iași, 1986; Sperietoarea, București, 1992; Diverse cereri în căsătorie, București, 1994; Proces-verbal al unei crime, București, 1998; Orient, pardon!, București, 1999. Traduceri: Vladimir Holan, Noapte cu Hamlet, București, 1974 (în colaborare cu Dragoș Șesan). Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Week-end în oraș”, RL, 1970
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
Holban, Proza lui Ovidiu Genaru, CL, 1985, 7; Al. Călinescu, „Flori de câmp”, CRC, 1985, 47; Nicolae Manolescu, „Patimile după Bacovia”, RL, 1986, 15; Grigurcu, Existența, 250-255; Cistelecan, Poezie, 60-64; Cosma, Romanul, I, 151-153; Simion, Scriitori, IV, 189-196; Vasile Spiridon, „Sperietoarea”, ATN, 1992, 10; Constantin, Complicitatea, 122-124; Alex. Ștefănescu, În sfârșit un roman, RL, 1994, 48; Dicț. scriit. rom., II, 344-347; Vlad Sorianu, Două generații de poezie modernă, ATN, 1999, 12; Ovidiu Genaru, PRA, II, 984-990; Dicț. analitic, III, 287-290; Popa
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
să fac câteva remarci referitoare la extindere ca o investiție foarte necesară în viitorul nostru comun, un răspuns realist la situația actuală a Europei. Extinderea - o investiție în viitor Am menționat mai devreme paradoxul transformării politicii de extindere într-o „sperietoare de ciori”, a cărei încarnare este muncitorul estic care vine să „fure” slujbele cetățenilor europeni cinstiți. De ce paradoxal? Pentru că extinderea, în ciuda dificultăților de a livra mesajul adecvat pentru opinia publică europeană, s-a dovedit a fi una dintre cele mai
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
2007, acest lucru va ieși în calculele statistice ale administrației britanice. Laura Chiriac: Domnule ministru, argumentele dumneavoastră sunt foarte bune, însă există un efect de domino psihologic. Iată, sunt alte țări care ar putea lua modelul Marii Britanii pentru că există o sperietoare a esticului, a muncitorului din Est în Europa de Vest, trebuie s-o recunoaștem! Mihai-Răzvan Ungureanu: Dacă-mi dați voie să intervin. Aș vrea să separăm cumva lucrurile. Pe de o parte, să nu fim prezumțioși, să nu credem că, dacă Germania
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
față de soarta țării, citatele meșteșugite din rostirea sapiențială a Ciucurelului, promovarea tot mai intensă a Cabinetului Doi, ba chiar și-a moștenitorilor coroanei, fac parte din déjŕ-vu-ul unei societăți putrefacte. Integrarea europeană pare, sub bagheta lui Năstase, mai degrabă o sperietoare arătată românilor, decât un scop nobil. Altminteri, de ce ni l-ar prezenta pe Stolojan drept un trădător de țară pentru c-a lucrat în străinătate? Au nu știe oare premieroșenia-sa că a fi membru al Europei înseamnă, între altele, și
Nu da șagă dă tunuri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12552_a_13877]
-
măsură miezul și pe care este dispus un strat de paie mai lungi și mai bine reunite între ele cu ajutorul firelor textile care pot să constituie, în plus, un ornament. În general, aceste articole sunt montate pe un mâner. Unele sperietori de muște cu aceleasi caracteristici, dar fabricate din fibre ușoare și suple, sunt de asemenea incluse aici. Materialele utilizate pentru fabricarea maturilor și a măturicilor despre care este vorba, constau în general din nuiele de mesteacăn, de nuc, de arbuști
ANEXĂ nr. 96 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIVERSE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166824_a_168153]
-
inclusiv compostul și gunoiul de grajd (excluzând gunoiul de grajd produs în exploatație). 75. Produse de protecție a culturilor 24 Toate materialele utilizate pentru protecția culturilor și plantelor împotriva bolilor și dăunătorilor, prădătorilor, intemperiilor etc. (insecticide, fungicide, erbicide, capcane toxice, sperietori de păsări, protecție antigrindină, protecția împotriva înghețului etc.). Dacă operațiunile de protecție a culturilor sunt efectuate de către terți și costul materialelor de protecție nu se cunoaște separat, suma totală se înregistrează la rubrica 60 "Lucrări efectuate de terți". 76. Alte
jrc430as1978 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85567_a_86354]
-
pădurile care fac parte din exploatația agricolă trebuie incluse la rubrica 77 "Costuri specifice pentru silvicultură". 75. Produse pentru protecția culturilor Toate produsele utilizate pentru protecția culturilor și plantelor împotriva dăunătorilor, bolilor prădătorilor, intemperiilor etc., (insecticide, fungicide, erbicide, capcane toxice, sperietori de păsări, protecție antigrindină, protecția împotriva înghețului etc.). Dacă operațiunile de protecție a culturilor sunt efectuate de către o întreprindere de servicii agricole și dacă costul produselor de protecție utilizate nu sunt cunoscute separat, suma globală se înregistrează la rubrica 60
jrc5382as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90552_a_91339]
-
lui Osama Ben Laden, ciuruit și dispărut în ziua de 2 mai a anului 2011, Operațiunea Gerónimo. Dar ce legatură avea Gerónimo cu Ben Laden, delirantul mujahedin fabricat în laboratoarele militare ale Statelor Unite? În ce fel se asemăna Gerónimo cu sperietoarea de serviciu, care amenința că o să mănânce toți copiii de vii, de fiecare dată când un președinte nord-american avea de justificat un nou război? Alegerea numelui nu a fost nevinovată: ea insinuează că au fost teroriști luptătorii indigeni care și-
2 MAI. OPERAțIUNEA GERÓNIMO (FRAGMENT DIN “FIII ZILELORquot; DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295850_a_297179]
-
valori sociale (în mod opus față de urmărirea propriului interes) într-o piață extrem de competitivă: o companie care refuză să polueze (de exemplu) poate da faliment. Apărătorii modelului "Homo oeconomicus" sunt de părere că multe critici aduse școlii dominante folosesc tehnica "sperietorii de ciori". De exemplu, unii critici obișnuiesc să afirme că "Oamenii adevărați nu au acces gratuit la informație infinită și nici o capacitate înnăscută de a o procesa". Totuși, în economia teoretică avansată, savanții au aflat căi de admitere a acestor
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
Unele din creațiile sale au fost traduse în rusă și lituaniană. Dumitru Matcovschi a scris, de asemenea, și piese de teatru, precum "Președintele", "Cântec de leagăn pentru bunici", " Piesă pentru un teatru provincial", "Pomul vieții", "Abecedarul", "Ion Vodă cel Viteaz", "Sperietoare", "Tata", "Troița", "Bastarzii" etc. "Troița" a fost ecranizată în 1993 prin premiera filmului televizat de lung metraj cu același nume. Multe din versurile lui Matcovschi au fost transpuse pe note de către compozitori ca Ion Aldea-Teodorovici, Petre Teodorovici, Mircea Oțel, Mihai
Dumitru Matcovschi () [Corola-website/Science/307602_a_308931]
-
de obicei fiind prezentat împreună cu studenții săi. Când a trebuit să se decidă asupra numelelui lui Kakashi, Kishimoto a considerat mai multe posibilități: Kuwa (クワ, "sapă"), Kama (カマ, "coasă"), Botan (ボタン, "bujor"), Enoki (エノキ, un copac urzicător), și Kakashi (カカシ, "sperietoare"). El s-a hotărât să aleagă Kakashi, și este bucuros că l-a ales. Pentru a face legătura cu numele lui, ocazional, sunt folosite sperietori pentru a-l reprezenta pe Kakashi; de exemplu, Naruto se folosește de o sperietoare îmbrăcată
Kakashi Hatake () [Corola-website/Science/312546_a_313875]
-
sapă"), Kama (カマ, "coasă"), Botan (ボタン, "bujor"), Enoki (エノキ, un copac urzicător), și Kakashi (カカシ, "sperietoare"). El s-a hotărât să aleagă Kakashi, și este bucuros că l-a ales. Pentru a face legătura cu numele lui, ocazional, sunt folosite sperietori pentru a-l reprezenta pe Kakashi; de exemplu, Naruto se folosește de o sperietoare îmbrăcată ca Kakashi pentru a se antrena. De asemenea, sperietori sunt adăugate câteodată în fundalul scenelor în care apare Kakashi, cum este pe coperta volumului 3
Kakashi Hatake () [Corola-website/Science/312546_a_313875]
-
カカシ, "sperietoare"). El s-a hotărât să aleagă Kakashi, și este bucuros că l-a ales. Pentru a face legătura cu numele lui, ocazional, sunt folosite sperietori pentru a-l reprezenta pe Kakashi; de exemplu, Naruto se folosește de o sperietoare îmbrăcată ca Kakashi pentru a se antrena. De asemenea, sperietori sunt adăugate câteodată în fundalul scenelor în care apare Kakashi, cum este pe coperta volumului 3 al revistei. Trecutul lui Kakashi este bine ascuns în prima parte a seriei, nefiind
Kakashi Hatake () [Corola-website/Science/312546_a_313875]
-
este bucuros că l-a ales. Pentru a face legătura cu numele lui, ocazional, sunt folosite sperietori pentru a-l reprezenta pe Kakashi; de exemplu, Naruto se folosește de o sperietoare îmbrăcată ca Kakashi pentru a se antrena. De asemenea, sperietori sunt adăugate câteodată în fundalul scenelor în care apare Kakashi, cum este pe coperta volumului 3 al revistei. Trecutul lui Kakashi este bine ascuns în prima parte a seriei, nefiind arătat detaliat până la "Kakashi Gaiden", o mică serie de șase
Kakashi Hatake () [Corola-website/Science/312546_a_313875]
-
acela pe care masculii îl afișează în prezența unui prădător pe care caută să-l îndepărteze. Studiile controlate, pe cimpanzei în captivitate, au arătat existența unei reacții similare de teamă, în anii 1920, atunci când în experimente le erau prezentate maimuțelor sperietori imobile nesemănând cu nici un animal cunoscut. Psihologul Wolfgang Koehler compară această reacție de teamă cu "spaima religioasă" suscitată la subiecții umani aflați în prezența unor forme care evocă fantome sau stafii. Cimpanzeii au adoptat un "ritual de pericol" plecând de la
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]