396 matches
-
și Stăpânul. Prin iarba grasă a maidanului mișunau gâze albastre, cu aripi străvezii. Câte un bâzoi de muscan se arunca în aer și cădea amețit. Din cartiere se ridicau zmeie portocalii, cu cozi lungi, și se auzeau cum le trosnesc spetezele. Au ajuns pe la patru. Moșii se întindeau într-un colț al Man-dravelei și auziră de departe tromboanele și lăutarii. Zarvă mare și lume, grenie. Numai fuste în altițe și floricele. Gheorghe puse ochii pe cizmele ardelencelor. Astea aveau figuri sănătoase
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
stil personal care să dea indicii privind gusturile lui Hazel. S-ar fi zis că păstrase ce rămăsese de la locatarul de dinainte și adăugase mobilier doar din pură necesitate, cumpărând cele mai simple obiecte posibile. Masa, canapeaua și scaunele cu spetează dreaptă erau exemple atât de generice ale categoriei din care făceau parte, încât uitai cum arată imediat ce-ți luai ochii de la ele. În spatele canapelei erau două rafturi de cărți încărcate cu texte de piese de teatru, fără fir de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
al verilor care trecuseră, pentru a alcătui imaginea inexplicabil nostalgică a „căminului“ (pe care nu-l văzusem din septembrie 1903), trasam cu degetul arătător pe pernă drumul de trăsuri care urca spre casa noastră din Vira, treptele de piatră În dreapta, speteaza sculptată a unei bănci În stânga, aleea de stejari tineri din spatele tufelor de caprifoi și o potcoavă recent lepădată, un obiect de colecție (mult mai mare și mai strălucitoare decât cele ruginite pe care le găseam pe țărmul mării), sclipind În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de o unică pasiune. Dacă primul lucru spre care-mi Îndrept privirea este soarele, primul meu gând se Îndreaptă spre fluturii pe care-i va zămisli. Incidentul de la care a pornit a fost destul de banal. Pe caprifoiul ce atârna pe speteaza sculptată a unei bănci din fața intrării principale, Îngerul meu păzitor (ale cărui aripi seamănă cu cele ale arhanghelului Gavril pictat de Fra Angelico, exceptând purgatoriul florentin) mi-a arătat un vizitator de elită, o vietate splendidă, galben-pal cu pete negre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
În care, În duminica aceea, un noroc extraordinar m-a ajutat să rețin nenumărate mingi; sau un fluture Camberwell Beautys, exact de aceeași vârstă cu idila noastră, Încălzindu-și la soare aripile negre vătămate, cu marginile Înălbite de hibernare, pe speteaza unei bănci din Grădina Alexandrovski; sau dangătele clopotelor catedralei În aerul tăios, deasupra albastrului Întunecat al apelor unduitoare ale Nevei, eliberate cu voluptate de ghețari; iarmarocul din zloata presărată cu confetti de pe bulevardul Gărzii Călare În Săptămâna Mâțișorilor, cu vacarmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
plină de sânge închegat era cusută frumos o monogramă, trei litere cu cozi încolăcite ca melcii, R.O.Z. Primul lucru pe care-l făcu conu Costache fu să apropie lampa cu gaz de la căpătâiul patului de cămașa pusă pe speteaza scaunului și să studieze, la rândul lui, cele trei litere. Numai pentru asta și tot meritase să facă drumul. Se așeză lângă rănit și se cufundă în gânduri, ignorând iscodelile bărbatului bine hrănit, cu piciorul în ghips. Îi era prea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
un sertar, ascunzînd repede ceva peste care dăduse; În cele din urmă, descoperi un creion și un carnet. Și acum, spune-mi te rog cam cînd ai băgat se seamă pentru prima oară ceva suspect. Domnul Rennit se rezemă de speteaza scaunului și Începu să se scobească În dinți cu vîrful creionului; i se auzea răsuflarea șuierînd printre golurile danturii stricate. Cu gulerul cam boțit și cămașa nu tocmai curată, părea la fel de lăsat În părăsire ca și odaia de alături. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
până să se lumineze ecranul, căută la radio City FM. Camera se umplu de acordurile psihedelice ale celor de la Deep Purple, Sweet Child of Time. Se așeză pe fotoliu cu un iaurt în față. Dintr-un zvâcnet, Tubu ateriză pe speteaza fotoliului, exact la ceafa lui. Începu să toarcă. Introduse parola pentru yahoo messenger - increase your johnny - și așteptă să fie conectat. Pe monitor țâșni caseta de la yahoo insider, cu ultimele noutăți din lume: în Irak, o mașină-capcană explodase în fața sediului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și atenție... fără lacrimi! Îl auzi iarăși dur, nemilos, inflexibil, - Vă dau câți bani doriți numai lăsați-mă în pace! Încercă să-l momească însă el nu-i dădu nicio atenție. Începu să meșterească la scaun, îi dădu mai jos speteaza și trecu destul de ușor în spate. Ea se înălță ca o pisică cu ghearele scoase într-un ultim efort de apărare. Bărbatul îi aplică un upercut scurt la ficat lansat cu repeziciune, violență și pricepere; se prăbuși fulgerată, moale ca
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
iei o hotărâre, așa că... — Am luat o hotărâre în privința cărții tale, Michael. M-am așezat imediat. — Da? — O, da. Altminteri nu te-aș fi chemat aici. Nici unul din nou nu scoase o vorbă câteva secunde. — Și...? Patrick se lăsă pe speteaza scaunului și zâmbi glumeț. — Mai întâi cred că ar fi bine să-mi vorbești un pic despre ea. Despre ce se află în spatele ei. De ce ai scris o carte despre familia Winshaw? De ce ai scris despre ei o carte care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
O să bag puțină viteză ca să vedem ce se întâmplă. N-a mai vorbit până ce eram aproape de Battersea. Am scăpat de el. Poate mi s-a părut. Am scos un oftat discret de ușurare și m-am lăsat din nou pe speteaza banchetei. Fusese o zi cumplită. Nu-mi mai doream decât să-mi petrec seara singur, cu televizorul și cu aparatul video. Eram sătul de oameni. Erau obositori. N-aveam chef s-o văd nici pe Fiona când am ajuns acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
am fost după aceea să bem ceva și m-am ales cu câteva invitații la cină. Nu pare cine știe ce, dar după un timp îți dai seama că... nimic nu e mai rău decât să fii singur. Nimic! Se lăsă pe speteaza scaunului și își șterse degetele pe șervet. A fost doar un gând. Poate că n-ar trebui să ne întristăm când seara abia a început. Mi-am șters și eu degetele. Din ele păreau să iasă cantități imense de sos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ajung cu mâna în spatele schimbătorului de viteze. După ce a pornit motorul, la cea de a patra încercare, Findlay a crezut că poate porni din loc cu frâna de mână trasă și cu schimbătorul în punctul mort. M-am lăsat pe speteaza scaunului, resemnându-mă cu ideea că va fi un drum cu zgâlțâituri. — Vestea că scrii această carte a fost o mare supriză pentru mine, spuse Findlay, în timp ce ne îndreptam spre Oxford Street. Mă bucur să pot spune că timp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
oamenilor tăi o serie de cifre care dovedesc exact contrariul? Dorothy zâmbi. — Ai dreptate, desigur. Oricine are tendința să uite că nu toți sunt la fel de sceptici ca tine... — Mă suprinde să te aud spunând asta, spuse Henry lăsându-se pe speteaza scaunului și lărgindu-și cureaua cu o grimasă de satisfacție. Nu sunt sceptic din fire. De fapt, sunt un idealist. Și, în plus, întâmplător cred aproape tot ce spun nutriționiștii în acest moment. Deosebirea este că pe mine implicațiile sociale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ei. Am observat că ajunsese pe la pagina cincizeci, cam la un sfert din carte: mai avea doar câteva pagini până la cea mai comică scenă din tot romanul (sau cel puțin așa crezusem eu când o scriam). M-am lăsat pe speteaza scaunului și o urmăream discret cu coada ochiului; având grijă totodată să mă asigur că avea o vedere bună - dacă își va ridica privirea - asupra profilului meu, văzut cam din același unghi ales de fotograful studioului pe care eu însumi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în miezul problemei, elanul se va duce curând. Îi smulse bluza Nu, prea agresiv. Îi desfăcu bluza și i-o desprinse de pe ea precum precum precum coaja unei banane prea coapte Am aruncat pixul și m-am lăsat dezgustat pe speteaza scaunului. Ce se întâmpla cu mine în seara asta? Poate că era vinul sau doar faptul că nu mai practicasem deloc asemenea lucruri, dar nimic nu părea să meargă. Făceam numai mișcări greșite, cădeam în fața fiecărui obstacol, mă împotmoleam și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
avionul în flăcări. După lipsa de expresie de pe fața Fionei, am dedus că privea cu scepticism această dezvăluire. Și am încheiat cu o scuză. M-a impresionat atunci. — Ba nu, te cred. Încercam să-mi amintesc ceva. Se lăsă pe speteaza scaunului și se uită pe fereastră, acum împroșcată cu stropi de ploaie. Cândva, anul trecut, a trebuit să fac rezumatul unui articol într-unul din ziare. Era despre accident - teoria cuiva despre ce s-ar fi putut întâmpla, bazată pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
nouăsprezece ore de când a expirat ultimatumul, insistă Paxman. Vreți să spuneți că încă nu aveți informații când va... — O, Doamne! Michael observă ceva: un șiroi de sânge se prelingea de pe o parte a canapelei pe pardoseală. Se uită prudent peste spetează și-l văzu pe Henry lungit cu fața-n jos pe canapea, cu un cuțit de tranșat ieșindu-i dintre omoplați. Phoebe îl urmă înăuntru și simți că i se taie respirația. Priviră un timp fără grai cadavrul; până când deveniră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ceva concret. Sunt îngrijorat pentru Dorothy. Cred că ar trebui să ne împărțim și s-o căutăm. — O clipă, spuse Thomas. Aș vrea să-l atac pe expertul nostru în filme pe propriul teren, dacă se poate. Se lăsă pe speteaza scaunului și îl privi cu sclipirea provocării. Există vreun film în care un țicnit - se dovedește a fi judecător - invită o mulțime de oameni într-o casă izolată și acolo îi lichidează: problema fiind că toți au de ascuns secrete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
au trupe în Golf au epuizat toate eforturile de a ajunge la o rezoluție pașnică și nu au altă soluție decât de a-l alunga pe Saddam cu forța din Kuweit. Nu ne vom lăsa învinși. Se uită ușor peste spetează și văzu un bărbat întins cu fața-n jos pe canapea; un cuțit de tranșat îi ieșea dintre omoplați. Unii vor întreba: De ce acum? De ce nu mai așteptăm? Răspunsul este clar: lumea nu mai poate aștepta. Întoarse bărbatul și i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
clar. - Și voi ce-ați făcut? Ce faceți? - vorbi ivit deodată lîngă mine ca-n atîtea rînduri. - Ce puteam face? Întrebai neînțelegînd dacă tonul lui era mustrător sau prietenos. Se așeză În fotoliu lăsînd să-i atîrne În lături, pe speteze, pelerina albă, imaculată ca-n tinerețe. - Ce-ai spus? vorbi făcîndu-se a nu mă fi auzit. - Ce puteam face? repetai. Ce-am fi putut face? Noi nu suntem chemați decît pentru a aplica legile așa cum sunt. Atîta tot. La facultate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
fluturau batista sau dădeau din mîini. Ana stătea dreaptă, cu mîinile lipite de-a lungul trupului, statuie În viitorul amintirii. La cîteva minute căruța Începu a străbate marea cîmpie a răsăritului. Îmi făcuseră lăcaș - un fel de scăunel larg cu spetează spre mijlocul căruței; pe capră, căruțașul tînăr și Lung, care Întorcea din cînd În cînd capul spre mine Întrebîndu-mă: - Cum vă simțiți? - Bine! Îi răspundeam invariabil; Îl priveam și mi-aduceam aminte de el În tinerețe. „Lung, suntem acum spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
toată miracolului unei atingeri bărbătești de timpul ei, fiind încă fecioară. Am înțeles mai târziu că voluptatea aceasta adâncită în carne, când era încă numai îndrăgostită, o crucifica. A avut atunci curajul să mă întrebe, cu un braț încleștat pe speteaza jețului și cu mâna cealaltă mîngîindu-mi părul. ― Nu e păcat? I-am răspuns, ca de obicei, cu o consolare stupidă, câteva fraze fără nici un conținut și am continuat să mă pierd în descoperirea treptată a trupului ei. Când o priveam
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să cumpere ziare, și doctorul cu mama și ceilalți au trecut pe la vecini, să vadă dacă ne mai împrumută ceva lemne. Că s-a făcut frig, și parcă stă să ningă... Darie își dădu seama că mângâie cu amândouă palmele spetezele fotoliului și zâmbi misterios. - Va trebui să-mi dezvăluiți și mie într-o zi povestea acestui fotoliu, spuse. Am impresia că de câte ori îmi aduc aminte de Ivan, mai precis, de câte ori îmi aduc aminte de el în acest fotoliu, ori visez
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
exclamă Năstase când îl văzu intrând. Să nu răcești. Poate ar fi bine să iei o aspirină. Dacă nu ai la îndemînă, îți dau eu. - Nu, mulțumesc, nu cred că va fi nevoie. Nu răcesc atât de ușor. Rezemîndu-se de speteaza fotoliului, Năstase îl privi ironic și totuși afabil, aproape cu simpatie. - Am auzit numai bine despre d-ta, începu brusc. Îndeosebi directorul d-tale, tovarășul Ulieru, te ridică în slava cerului. Spuneau că ești pe cale de a face o mare
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]