1,049 matches
-
poate să-l vânză la alții, când mai nainte vor da de știre celora ce au cădere sau epitropilor lor. Se protimisesc la cumpărătoarea celor nemișcătoare: a) rudele de sus și de jos; b) rudele de alăturea până la a patra spiță când sunt și părtași sau devălmași; c) rudele de alăturea pîn' la a patra spiță când sunt și vecini; d) cei ce sunt numai rude de alăturea până la a patra spiță; e) cei ce sunt numai părtași sau devălmași; f
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
au cădere sau epitropilor lor. Se protimisesc la cumpărătoarea celor nemișcătoare: a) rudele de sus și de jos; b) rudele de alăturea până la a patra spiță când sunt și părtași sau devălmași; c) rudele de alăturea pîn' la a patra spiță când sunt și vecini; d) cei ce sunt numai rude de alăturea până la a patra spiță; e) cei ce sunt numai părtași sau devălmași; f ) cei ce sunt numai vecini: (1) cei ce se vecinesc în lung; (2) cei ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de jos; b) rudele de alăturea până la a patra spiță când sunt și părtași sau devălmași; c) rudele de alăturea pîn' la a patra spiță când sunt și vecini; d) cei ce sunt numai rude de alăturea până la a patra spiță; e) cei ce sunt numai părtași sau devălmași; f ) cei ce sunt numai vecini: (1) cei ce se vecinesc în lung; (2) cei ce se vecinesc în lat; (3) cei ce se vecinesc la un colț. Am fi vrut să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și celălalt plan... Meditația guvernatorului se termină brusc, în zgomotul unei bătăi ușoare în ușă. Abia ce avu timp să închidă proiectorul. ― Am vorbit cu fratele Kalator. Spune că putem relua visul profetic, făcând deosebirea între cerc și roata cu spițe. Fără un cuvânt, Crey coborî din pat și îl urmă pe Isidor la consolă. Avusese dreptate. Și asta era bine de știut fiindcă avea presimțirea că va fi silit în curând să preia frâiele formării populației de clone. Trufia e
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
au fost Înclinați să suprapună peste această rețea un model atent planificat de administrare centralizată. Proiectul lor - niciodată pe deplin realizat - era acela de a aranja drumurile, canalele, iar mai apoi căile ferate astfel Încât să pornească toate de la Paris, ca spițele unei roți (figura 12). Asemănarea dintre acest plan și cel al pădurii de stat bine administrate (tire-aire) conceput de Colbert nu era Întâmplătoare. Ambele proiecte erau menite să maximizeze accesul și să faciliteze controlul central, iar tipul de simplificare selectat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
statutul inalienabil al poetului și poeziei, iar Ieremia, din poemul omonim apărut în volumul Nevoia de cercuri (1966), dând cu oiștea-n gard, este instituit ca simbol al interogației, al încercării și erorii fertile și pus în opoziție cu „ticăloasa spiță a moluștelor grave/ a celor ce nu dau cu nimic în nimic/ de frica îndrăznelii și a înnoirii”: personaj emblematic („un caz de remitizare” - Eugen Simion) pentru situarea poetului, care ia distanță față de certitudini și dogme, plasându-se într-un
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
bloc, casă etc.), la vechimea ei, la parametrii ecologici ai locuinței și gospodăriei (dependințe, plasament etc.), precum și informațiile cu privire la arborele genealogic și la rutele mobilității geografice și profesionale ale membrilor și antecedenților lor sunt deosebit de importante. Chestionarele (fișe de gospodărie, spițe de neam, alte genuri de chestionare cu întrebări factuale) ce urmăresc colectarea unor date de acest fel, adică mult mai neutre la efectul dezirabilității și reținerii, pot fi aplicate cu succes și pentru situația în care presupunem că răspunsurile sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un mic roman preocupat să sondeze o psihologie tarată ereditar de porniri criminale. Personajul principal, Puiu Faranga, fiu de boier, urmărește fascinat o țărancă la horă, jucând ciuleandra. Dansul popular îi apare ca o expresie a vitalității, absentă din sângele spiței lui vlăguite. Fata, Mădălina, e luată de la părinți și trimisă în străinătate, într-un pension, ajungând o domnișoară desăvârșită, cu care eroul se căsătorește. Iubirea lui ia însă o formă posesivă absolută, generând accese de gelozie feroce. Într-un astfel
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
a publicat la zece ani versuri în ziarul clujean „Patria” (1936), însă va considera adevăratul său debut apariția poeziei Crengi în „Revista Fundațiilor Regale” (1944). Debutul editorial se produce în plină maturitate, cu volumul de scurte povestiri Roata cu șapte spițe (1957), care evocă, din perspectiva unor personaje secundare, răscoala lui Horea. A colaborat sporadic cu versuri și povestiri în presa literară, precum și la radio și televiziune cu monoloage și piese de teatru (Meci la Chițăoani, Aurică 2, Cenușăreasa și Anul
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
în fine, farmacistul alchimist se dedă practicilor sale ocult medievale, într-un text memorabil (Farmacistul). Scrise în ultimii ani de viață, aceste balade dau măsura deplină a imaginarului insolit al poetului. Afirmat mai întâi ca prozator, cu Roata cu șapte spițe, ce alcătuiește apoi, împreună cu ciclul Tulnicele Iancului, volumul Pentr-un hoț de împărat (1968), S. se consacră povestirii de ambianță istorică. Nu e vorba însă de reconstituire ca atare, în pofida personajelor eroice invocate (Horea, Avram Iancu), acestea rămânând în fundal
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
reconstituire ca atare, în pofida personajelor eroice invocate (Horea, Avram Iancu), acestea rămânând în fundal, definite in absentia, ci de percepția evenimentelor la nivel popular, dintr-o perspectivă cvasianonimă și naivă, prin intermediul unor întâmplări episodice banale. În ciclul Roata cu șapte spițe, o țărancă face tot posibilul, riscându-și viața, ca pușca ascunsă de bărbatul ei, fost gornic, să ajungă la răzvrătiți (Flinta lui Dămian); jertfindu-se, un țăran beteag vestește, buciumând, izbucnirea răzmeriței (Tulnicul lui Gădălin); alt țăran izbutește să ia
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
ciclu livresc în douăsprezece „cânturi”, Walderoda, de povestiri fantastico-ludice, pe urmele romanticilor germani, într-o proză poematică ritmată, din care a realizat câteva până la șlefuire stilistică. A mai lăsat un jurnal și o sumă de aforisme. SCRIERI: Roata cu șapte spițe, București, 1957; Aurică 2, București, 1963; Hurmuzul jupâniței, București, 1968; Pentr-un hoț de împărat, București, 1968; Cenușăreasa, Oradea, 1969; Gri-ru-gri, București, 1970; Balade, București, 1971; Itinerar dacic, București, 1972; O sălbatică floare, București, 1976; Strada care urcă la cer
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
scufundat, îngr. Sorana Coroamă-Stanca și Mariana Vartic, pref. Ion Vartic, București, 1981; ed. București, 1999; Un ceas de hârtie, îngr. Sorana Coroamă-Stanca și Doina Uricariu, pref. Doina Uricariu, București, 1984; ed. București, 1999. Repere bibliografice: Radu Enescu, „Roata cu șapte spițe”, TR, 1957, 14; Valeriu Râpeanu, „Roata cu șapte spițe”, GL, 1957, 23; I. D. Bălan, Un debut matur, „Tânărul scriitor”, 1957, 8; Savin Bratu, Cronici, II, București, 1958, 250-251; Mihai Ungheanu, „Hurmuzul jupâniței”, R, 1968, 5; Magdalena Popescu, „Hurmuzul jupâniței”, GL
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
Vartic, București, 1981; ed. București, 1999; Un ceas de hârtie, îngr. Sorana Coroamă-Stanca și Doina Uricariu, pref. Doina Uricariu, București, 1984; ed. București, 1999. Repere bibliografice: Radu Enescu, „Roata cu șapte spițe”, TR, 1957, 14; Valeriu Râpeanu, „Roata cu șapte spițe”, GL, 1957, 23; I. D. Bălan, Un debut matur, „Tânărul scriitor”, 1957, 8; Savin Bratu, Cronici, II, București, 1958, 250-251; Mihai Ungheanu, „Hurmuzul jupâniței”, R, 1968, 5; Magdalena Popescu, „Hurmuzul jupâniței”, GL, 1968, 31; I. Neacșu, Virtuțile parodiei, ATN, 1968, 8
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
Trulan], nevoită adesea a face investigații antropologice și eforturi spre a vedea pe unde treceau „liniile de înrudire” dintre „grupurile de schimb”22, opreau categoric însoțirile între rudele de sânge până la gradul al IV-lea [unele pravile întindeau interdicția până la spița a VII-a sau chiar a VIII-a]; computația, indiscutabilă, ar putea găsi o dispensă în faptul că atât Petru Rareș, cât și Alexandru Lăpușneanu erau copii naturali) s-a făcut, probabil, prin ianuarie 1556. Ureche pomenește de „doi feciori
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lungi tratative) i se par lui Costin devieri de neiertat de la o conduită firească. în 1652 a avut loc, la Iași, nunta domniței Ruxandra, fiica învățată și frumoasă a lui Vasile Lupu (înregistrată sec de Ștefan Ghindă, alcătuitor al unui Spițe, publicată de Nicolae Iorga în Studii și documente..., vol. III, pp. 31-33; „și pe Doamna Roxanda, fată lui Vasilie-vodă, ce-au fost după Timuș Căzacul, feciorul lui Hmil...”), cu Timuș Hmelnițki. Aflat, poate, printre nuntași, Miron Costin are cuvinte aspre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nepot al lui Iliaș „Mahmet” și „domn bun” a fost ucis — prin otrăvă, se pare, și „cu învățătura Ducăi-vodă” - pe drum către Istanbul. Gheorghe Ștefan apela, din când în când, la otravă pentru a-și suprima adversarii. Ștefan Ghindă, în „spița de neam” pe care o alcătuiește, afirmă că Gheorghe Ștefan „i-au otrăvit” pe cei „2 feciori” ai lui Gavril Hatmanul, fratele lui Vasile Lupu (Gavril însuși, băgat în fiare de Gheorghe Ștefan - în 1635 - a murit în circumstanțe neelucidate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îl va înălța după mine să săvârșească și să zugrăvească obrazul lui unde am poruncit eu”. Al doilea ctitor doar se „asocia” plin de considerație: (doar așezând-o alături pe cea care îi era soție și lega un Drăculesc de spița Basarabilor înscripția [trad.]: „Și doamna lui Ruxandra” 46) „Și eu întru Hristos Dumnezeu Io[an] Radu voievod am săvârșit în zilele egumenului Kir Gheorghe, în anul 1526, luna septembrie, 18 zile”. în toate cazurile de rectitorire, numele primilor ziditori este
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
premari, pocaanii 12 ai, și metanii câte 170 în zi”) dintre „grupurile de schimb”232, opreau fără discuție însoțirile dintre rudele de sânge până la gradul IV (ulterior, această limită va fi împinsă până la a VII-a, chiar a VIII-a „spiță”233), imputația, indiscutabilă, ar putea găsi o dispensă în faptul că atât Petru Rareș, cât și Alexandru Lăpușneanu (care își așeza în pisanii și punea să se bată pe monede heurbul lui Ștefan cel Mare) erau copii naturali. „A treia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ci era o coborâtoare din neamul boierilor Cernat, care aveau pământuri întinse pe lângă lacul Brateș. Aci s-ar fi și născut viitorul Voievod într-un an ce a rămas necunoscut. O altă ipoteză o socotește pe Maria Rareș coborâtoare din spița logofătului Isaia de la Baia, atestat pe vremea lui Alexandru cel Bun. Era boieroaică, deci, această Marie, căreia Pomelnicul Mânăstirii Probota (cel săpat în piatră la proscomidie) îi zice „mama sa Maria” (mamă domnească, deci) - adică a ctitorului Petru Rareș -, iubită
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pare „a doua nuntă”, căci întâi fusese însurat - respectând „politica matrimonială” - cu o altă Marie, din Golești, sora lui Eustratie, amândoi fiind copii faimosului Stroe Leurdeanu 301), fiica marelui clucer Gheorghe Ghețea. Socrul viitorului Voievod n-a fost ilustru prin spița lui veche. Un cronicar îl ironiza chiar pentru originea sa obscură - fusese „neguțătoriu de abale” într-un târg sud-dunărean -, descoperindu-i astfel și alogenia. Ghețea a venit în țara Românească sub Mihnea al III-lea Radu, a adunat avere și a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ruxandrei sunt polonezii: „Tăiat-au atunce [adică „în al doile anǔ a domniei lui Cantemir”] leșii pe doamna Rucsanda, fata lui Vasâlie-vodă, la cetate la Neamțu...”. A auzit de această crimă și postelnicul Ștefan Ghindă și vorbește despre ea în Spița neamului lui Vasile Lupu (căci postelnicul urmărea să-și dovedească înrudirea cu Voievodul), dar o pune pe seama unor tâlhari: „[...] și pe Doamna Roxanda, fată a lui Vasile-Vodă, ce-au fost după Timuș Căzacul, feciorul lui Hmil, ș-au perit la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să fie ceva adevăr în toată această poveste, fiindcă - zice C. Gane - un an mai târziu, 1688, marele vistiernic Iordache Cantacuzino, și moștenitor al Ruxandrei, îi cerea lui Vasile Crupenschi, în fața Divanului, să înapoieze bunurile fetei lui Vasile Lupu. 574. Spița a fost publicată de Nicolae Iorga, în Studii și documente..., vol. III, București, 1901, pp. 31-33. 575. Istoricii mai propun, ca date ale căsătoriei, anii 1471, 1472 și 1480. 576. Maria Magdalena Székely, Ștefan S. Gorovei, Maria Asanina Paleologhina. O
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sentimentul de jubilație, frecventă este frenezia solară. Lumea din afară e văzută în oglinda diafanului, sufletul pare sorbit de „vârtejuri diafane”, vertebrele trupului tânăr luminează ca niște faruri cosmice și, pe aceste câmpii aeriene, îndrăgostiții aleargă cu mâinile transformate în spițe solare. O stare incantatorie și o aglomerare de suavități inefabile, o beție albă a simțurilor caracterizează aceste „jocuri de-a sfiala”: „spune-mi, dacă te-aș prinde-ntr-o zi/ și ți-aș săruta talpa piciorului / nu-i așa că ai
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
așa cum fac criticii literari și esteticienii care văd în Odiseea o „epopee”, adică o născocire frumoasă spre adormirea copiilor și încântarea soțiilor credincioase. Ci așa cum fac hermeneuții curriculumului, care caută fundamente pentru construirea omenească a destinului de către fiecare membru al spiței noastre. Nu trebuie să ni-l închipuim pe Ulise un „erou exemplar”, cum ne îndeamnă criticii literari, ci un om obișnuit, un om ca toți oamenii, cum ni-l înfățișează Homer. Adică un om prins în vârtejul vieții, acumulând experiențe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]