422 matches
-
de asemeni valsul Nunta de argint, al cărui manuscris se află la Biblioteca Academiei R.S.R. Oscar Pursch moare pe front la Turtucaia, lovit de o schijă de obuz, la 6 septembrie 1916, lăsând soției și fiicei o scrisoare din care spicuim finalul: „De va fi să mor pentru Țară, nu fiți triste, căci o moarte de erou nu este dată oricui”. Cred că aceste date vor fi suficiente. Eu vă urez să le folosiți pentru bunul renume al zonei Fălticeni și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
exemple de piese muzeale mai deosebite? 5 - Cum au fost achiziționate exponatele? S-au înregistrat, desigur, și donații? 566 Constantin Darie, ziarist, redactor principal al Editurii pentru Turism, București. 434 6 - Dacă există o carte de impresii a muzeului, puteți spicui unele aprecieri ale vizitatorilor? 7 - Ce se întreprinde pentru popularizarea muzeului în general și a personalităților mai puțin cunoscute, în special? 8 - Ce proiecte aveți pentru îmbogățirea colecției muzeale? Mulțumindu vă anticipat pentru interview-ul acordat, vă alătur, conform promisiunii telefonice
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
S-aduci și-o picătură de Cotnar! MIHAI OGRINJI ȘI IOAN NEAMȚU Autorii volumului „Sub Zodia lui Bachus. Prin podgoriile românești” de Mihai Ogrinji și Ioa n Neamțu , rezervă temei noastre un capitol distinct: Cotnari, ca pecete pe un hrisov, spicuind din diverse surse adevărate metafore demne de sub iectul t ratat: „Când trupul toamnei se subțiază ca noaptea u nei mire se, din nord, Cotnariul, cu chip de potcoavă de aur și noroc, răsare ca o diademă pe fruntea podgoriilor românești
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Într-o publicație precum acea de față și pentru a fi posibilă totuși o evaluare, prezentăm Cuprinsul volumului publicat și cu un număr redus de imagini. La sfârșitul cărții apare cuvântul de Încheiere a episcopului Visarion al Hotinului din care spicuim câteva considerațiuni: ”iubiții mei frați, Împreună slujitori ai Domnului: Au trecut zece ani, de când, chemat a lua cârmuirea duhovnicească a noii eparhii a Hotinului, am lăsat episcopia Argeșului venind În mijlocul frățiilor voastre, ca Împreună să trudim la reînființarea acestei episcopii
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
împotriva cancerului de sân. V-am mai dat lămuriri despre Alexandra Jivan, fosta noastră studentă, acum doctorandă în antropologie culturală la Montreal. Și-am încercat să vă lămuresc de ce gestul ei mi s-a părut extraordinar. Tot ce urmează e spicuit (cu acord!) din scrisorile pe care i le-a trimis Smarandei Vultur. Iată cum scrie Alexandra că a mărșăluit: „În prima zi am mers 35 de km., în a doua 25. Cam la fiecare 4-5 km erau pit stop-uri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
reinventată savuros, de Șerban Foarță. Sunt o mie și una de bijuterii ce merită, pentru a-și păstra farmecul, doar transcrise. Ceea ce și fac cu o plăcere infinită! Normal ar fi să citez întreg volumul; mă voi mulțumi doar să spicuiesc. *** NAȘ| DE BOTEZ: „Persoană desemnată de părinți întru vegherea educației prințeselor până ajung nubile. Tendință generală: să le râzgâie pe micile copile. Să le facă daruri, ca și adesea, voile absurde. Un exemplu e Cenușăreasa, care-i cere nașă-sii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
și alte popoare din Europa. Nu mai există un motiv pentru a pune accentul în primul rând pe interesele etnice. Din acel moment vom discuta în primul rând în termenii interesului economic. R.T. Sunteți un om bogat, domnule Stoica. Am spicuit din declarația dumneavoastră de avere pasajul legat de fondurile pe care le dețineți: 265.938 de dolari la 3 iulie 2003; 97.553 de euro; 561 de milioane de lei. Bani făcuți din...? V.S. Din muncă cinstită. Și vreau să
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
Cabinetului nostru Parlamentar un memoriu privind anumite probleme cu care se confruntă comunitatea românească din Cernăuți. Am transmis documentul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României și am primit un răspuns prompt, semnat de secretarul de Stat Eugen Tomac. Spicuim din materialul primit: Totodată, pentru ca tinerii să-și păstreze identitatea lingvistică, DRP a lansat programul “Guvernul României îți oferă o carte” prin care am transmis mii de cărți către românii din toată lumea. De asemenea, pe site-ul Departamentului se poate
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Am descoperit, silită de împrejurări, cum le scriau nevestelor sau iubitelor autorii români acum vreo 130 de ani. Știți cum se vede istoria literaturii române prin epistolele ei de amor (sau adio)? Minunat! Ia uitați-vă puțin la ce-am spicuit: Primul, rece și tăios ca o ghilotină, e Titu Maiorescu, când retează orice speranță în matrimoniu: „Clara, ă...ț Vreau să-ți atrag din timp atenția asupra unui lucru, fără asprime, dar cu fermitate: toate acțiunile acestea febrile pentru întoarcere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
prezintă analiști impresioniști și gazetari puțin prea amari. SECRETUL ADRIANEI Daruri multe Adriana BABEȚI Am avut dreptate! Am avut dreptate! Anul s-a încheiat cu bine, chiar minunat, și 2008 a început la fel de frumos. Ca să mă credeți pe cuvânt, aș spicui câteva întâmplări, unele mărunte, altele de-a dreptul copleșitoare, unele trăite doar pe cont propriu, altele împreună cu prietenii mei. Așa cum s-au bulucit din ajunul Crăciunului până de Sfântul Ion, mai toate orele au fost pentru mine un prilej de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
data de 1 mai 1838, ce informează despre un manifest publicat la Paris „din partea doamnelor care vor să scoată un jurnal foarte interesant“. Nu-i delicios?! Fără a mă pretinde mai mult decât o damă gazetieră, mi-am propus să spicuiesc la întâmplare de prin colecțiile periodicelor fragmente care-mi vor părea „la o repede aruncătură de ochi“ interesante fie prin ele însele, fie în raport cu situații trecute sau prezente. Și, spre a-mi exprima speranța că rubrica va avea succes, îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
radio, televiziune, internet etc.). 6) Mijloace de învățare și predare a limbilor. 7) Atitudini și politici lingvistice la nivelul guvernului și al instituțiilor - uzaj și statut oficiale. 8) Atitudinea membrilor comunității față de propria lor limba. 9) Tipul și calitatea documentelor. Spicuim și alte observații prezente în acest raport: "Acest document își propune să ajute comunitățile de vorbitori, lingviștii, educatorii și decidenții (inclusiv puterile publice, aleșii locali și organizațiile internaționale) să găsească mijloacele de a revitaliză limbile în pericol". Cei nouă factori
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de mănuși din lână pe care lea donat Crucii Roșii pentru soldații de pe front. A decedat în toamna anului 1942. La 18 iunie 1947, d-lui învățător Molocea Constantin i s-a făcut inspecție specială pentru acordarea gradației de merit. Spicuim în continuare din aprecierea făcută cu prilejul acestei inspecții: Elevii sunt curați, vioi și disciplinați . . .Disciplina de care sunt stăpâniți elevii, vioiciunea și întrecerea în a da răspunsuri dovedesc că această clasă este foarte bine pregătită. Fiind înv. cultural a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Noile cercetări făcute din perspectiva psihologiei cognitive și a neuropsihologiei, care leagă comportamentul inteligent de eficiența neurologică, ar putea aduce precizări pretențioase În acest sens. Creativitate și progres tehnic 20 Există Însă și multe definiții lapidare date inteligenței, dintre care spicuim: Inteligența Înseamnă adaptare (Marin Preda); Inteligența este cel mai greu și cel mai Înalt produs al naturii, creațiunea cea mai rară și cea mai prețioasă din câte există pe lume (Arthur Schopenhauer); Inteligența este arta de a Înveșmânta rațiunea (Denis
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Noile cercetări făcute din perspectiva psihologiei cognitive și a neuropsihologiei, care leagă comportamentul inteligent de eficiența neurologică, ar putea aduce precizări pretențioase În acest sens. Creativitate și progres tehnic 20 Există Însă și multe definiții lapidare date inteligenței, dintre care spicuim: Inteligența Înseamnă adaptare (Marin Preda); Inteligența este cel mai greu și cel mai Înalt produs al naturii, creațiunea cea mai rară și cea mai prețioasă din câte există pe lume (Arthur Schopenhauer); Inteligența este arta de a Înveșmânta rațiunea (Denis
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care scrie: „Progresul tehnic este esențialmente o manifestare a puterii umane, o ocazie pentru om de a se admira pe el Însuși, de a practica acea autolatrie ce tinde din ce În ce mai mult să devină religia societății industriale”36. Și mai departe spicuim: „Dacă Încercăm să Îmbrățișăm Într-o singură privire progresul tehnic al popoarelor occidentale de la sfârșitul evului mediu, ceea ce apare cu claritate este creșterea puterii umane”(p.57). „Cei care În secolul al XV-lea au perfecționat, au mânuit sau au
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care scrie: „Progresul tehnic este esențialmente o manifestare a puterii umane, o ocazie pentru om de a se admira pe el Însuși, de a practica acea autolatrie ce tinde din ce În ce mai mult să devină religia societății industriale”36. Și mai departe spicuim: „Dacă Încercăm să Îmbrățișăm Într-o singură privire progresul tehnic al popoarelor occidentale de la sfârșitul evului mediu, ceea ce apare cu claritate este creșterea puterii umane”(p.57). „Cei care În secolul al XV-lea au perfecționat, au mânuit sau au
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acestei imagini era absolut necesară pentru a înțelege necesitatea cenzurii și modul în care aceasta a funcționat. La aceste elemente descriptive de natură istorică se adaugă componente punctuale, specifice unei scurte istorii a gândirii și culturii umane având în interiorul său spicuite cele mai importante momente, într-o structură care să reliefeze ideea principală a cărții. Capitolul al II-lea Cenzura imaginarului și începutul modernității identifică elementele specifice cenzurii imaginarului elemente care declanșează transformările de epistemă prin care se face trecerea de la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu scopul de a scrie o lucrare dedicată Papei, cel care a dorit să pătrundă tainele tehnicilor de memorare bruniene, s-a simțit neîndreptățit și îl sechestrează denunțându-l Inchiziției. Acesta realizează trei denunțuri repetate cu acuzații grave, dintre care spicuim: filosoful detestă orice religie, refuză să participe la liturghie, nu crede în transsubstanțiere, Sfânta Treime, imaculata concepție, ispășirea păcatelor, contestă divinitatea lui Iisus, consideră că universul este etern și există o infinitate de lumi care sunt mereu create, crede în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și pe sine însuși, în propriile mreje. Să nu ne mirăm, dacă în păinjenișul informațiilor, scriitorul dela pagină la pagină uită ce-a spus și oferă imagina celui care nu știe de unde pleacă și unde ajunge". Și nu lipsesc argumentele spicuite din notele călinesciene. Sînt multe, numeroase și îndreptățite amendamentele istoricului la cartea lui Călinescu. Cred că ar merita citate in extenso concluziile lui I.E. Torouțiu la Opera lui Mihai Eminescu: "Domnul G. Călinescu este un om cu variate cunoștințe, a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
féodalisme nomade, Paris, 1948, sec. XI-XVII, care tratează formarea clanului, nașterea feudalismului, vasalii, servii, sclavii, aristocrația stepelor, războaiele feudale, clasele inferioare și clasa feudală. În sfârșit, o privire de ansamblu asupra istoriei Imperiului Mongol și a evoluției civilizației, se poate spicui din cele două mari opere de sinteză alcătuite, pe un vast material informativ, mai ales oriental, ale lui René Grousset, L’empire mongol, Paris, 1941, (p. 48-358) și L’empire des steppes (Attila, Gengis-Khan, Tamerlan) ed. I, Paris, 1939; ed.
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a inițiativei libere. Cu mare greutate a acceptat - la propunerea lui Maiorescu - întocmirea unui proces-verbal în fiecare ședință a Junimii, cu condiția ca el să nu participe la întocmirea lor. Sarcina a fost preluată de A. D. Xenopol. Să încercăm a spicui câteva din cele mai importante prevederi ale programului Junimii: Societatea literară Junimea „...va face apel la toți cetățenii care se interesează la propășirea civilizațiunei în România să facă parte din ea [...] va tipări orice carte de știință sau litere, iar
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
transformarea orașului Huși în reședință ținutală, preotul Anton Popescu inițiază proiectul publicării de articole referitoare la istoria orașului Huși . Profesorul Ion Gugiuman dă curs îndemnului preotului paroh, om de cultură și patriot, de la biserica Sfântul Dumitru din Huși, din care spicuim un pasaj: „Cine vrea să stea lângă noi e primit cu cea mai mare dragoste. Noi rugăm și așteptăm pe toți, pentru că suntem convinși de necesitatea cunoașterii trecutului nostru”. Debutul profesorului Ion Gugiuman, prin articolul Hușii. Așezarea, originea și evoluția
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
legea hazardului, ci există un sens dialectic, o orientare, o tendențiozitate în desfășurarea fenomenelor, în care, istoricește, omul începe să aibă un rol din ce în ce mai important". Beniuc se simte dator a-l cita și pe Mihail Sadoveanu, dar nu direct, ci spicuit dintr-un citat mai larg al tovarășului Gheorghiu-Dej la al II-lea Congres al P.M.R.: "Literatura nu poate fi izolată de interesul permanent al obștei muncitoare. Țara noastră n-are ce face cu literații "care nu fac politică" și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
baza activității organelor alese: ale democrației interne, ale centralismului democratic și ale conducerii colective. După îndelungile rapoarte și corapoarte urmează discuțiile în cadrul cărora un număr important de participanți vor lua cuvîntul. Ne vom referi la o mică parte dintre ei, spicuind cîteva "perle". Primul este Geo Bogza, de la care vom afla ce probleme de conștiință îl frămîntau în junețe: "În contradicție cu starea de spirit generală a unui mediu mic-burghez, cînd la 16 ani, la sunetul sirenei, vedeam că alți oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]