604 matches
-
51-57; L. Năstasă, „Tabel cronologic”, pp. 9-10 și idem, „Bibliografie”, pp. 11-33). La Mer Noire. Des origines à la conquête ottomane, München, 1969, 394 p. (cu o prefață de V. Laurent). Manuscrisul era `n limba franceză. Traducerea românească de Mihaela Spinei `n 1988 la Editura Meridiane. Lucrarea a fost publicată la Evry, Compagnie française d’impression, 1976, `n forma pregătită de autor pentru Academia Română (prefață E. de Dampierre, Paris, 1975). Pe l`ngă acesta și cele trei studii din AARMSI au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
narea inițiativei românești de scriere a unei sinteze de istorie europeană. Vitregiile Războiului și ale războiului rece au făcut ca totul să răm`nă un proiect `ndrăzneț. Vezi L. Boia, Evoluția istoriografiei române, București, 1976; RI 1993, nr. 1-2; V. Spinei (coord.), Confluențe istoriografice românești și europene. 90 de ani de la nașterea istoricului Gh. Brătianu, Iași, 1988. M. Nițescu, op.cit., p. 379-380. G.Liiceanu, Despre limită, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 45-52. M. Nițescu, op.cit., p. 395. G. Liiceanu, op.cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
motor central: sindromul piramidal: hemiplegia spastică infantilă, diplegia spastică (tetraplegia spastică și paraplegia spastică); sindromul extrapiramidal: manifestări de tip atetozic (sindromul coreic, sindromul atetozic, sindromul distonic), sindromul rigidității cerebrale. b) boli ale neuronului motor periferic: sechele poliomielitice; leziuni nervoase periferice; spina bifida; distrofii neuromusculare. II. Raportarea la perspectiva psihomotricității: 1. Conduitele neuromotorii - au ca substrat componentele neuromotorii ale psihomotricității, reprezentate de tonusul muscular și de reflexele neuromusculare; 2. Conduitele motrice de bază (instinctuale): a) coordonare dinamică segmentară: coordonarea membrelor superioare; coordonarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
La vârsta de 6 ani, ea a contractat poliomelită, care făcea ca piciorul ei drept să fie mai slab decât cel stâng, aspect pe care-l deghiza cu pantaloni lungi și colorați. Se spune că ea mai suferea și de “spina bifida”, o boală congenitală care i-a afectat dezvoltarea picioarelor. Hellen Keller, activistă politică și scriitoare. Și-a pierdut auzul și vederea la vârsta de 2 ani. Urmează cursurile Universității „Radcliffe College”, unde învață franceza și germana, termină studiile în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
George Topîrceanu, G, 1937, 6; [George Topîrceanu], VR, 1937, 7 (semnează Al. O. Teodoreanu, Mihai Ralea, D. I. Suchianu); [George Topîrceanu], ALA, 1937, 858 (semnează Mihail Sadoveanu, Demostene Botez, Al. A. Phillippide, Izabela Sadoveanu, D. I. Suchianu, Profira Sadoveanu, Mihail Sevastos, G. Spina); G. Călinescu, George Topîrceanu, ALA, 1937, 859; [George Topîrceanu], IIȘ, 1937, 12 (număr omagial); Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 140, 263; Ivașcu, Confruntări, II, 225-226; Erasm [Petru Manoliu], „Postume”, „Lumea românească”, 1938, 349, 350; C. Fântâneru, „Postume”, UVR, 1938, 15
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
Maurice de Valette, Aviatorii) sau din spațiul francofon. Treptat, alături de literatura originală reprodusă din alte periodice - Tudor Arghezi, Inscripție pe o casă de țară, Panait Cerna, Iisus -, în sumar își fac loc câțiva poeți socialiști ai momentului: I. Broșu, G. Spina, I. Schreiber, precum și autori de articole protestatare. Ultimele numere, aproape în întregime acaparate de ecourile sinuciderii lui A. Steuerman-Rodion, conțin articole pe această temă semnate de Ion Alexis, I. Schreiber, I. Peltz. Alți colaboratori: Demostene Botez, Enric Furtună, Eugen Relgis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289532_a_290861]
-
Eliad (sub pseudonimul Ion Bucureșteanu; altă iscălitură e M. Ursu), Hoinărind prin cartierele mărginașe, Fosta reședință domnească - penitenciarul Văcărești de Alexandra Mezincescu, Oameni care dispar: zarafii-bancheri de altădată de A. Preda. Însemnările eseistice de pe prima pagină sunt susținute de G. Spina (care semnează Ion Alexis), Dumitru Almaș, Ion Moldoveanu, B. Iosif, Dinu Dumbravă. De o atenție deosebită beneficiază premiile acordate de Academia Română, după cum sunt intervievate o serie de personalități, printre care Ionel Jianu, N. Gheorghiu, Virgil Madgearu, Titel Petrescu, Dem. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290757_a_292086]
-
de Academia Română, după cum sunt intervievate o serie de personalități, printre care Ionel Jianu, N. Gheorghiu, Virgil Madgearu, Titel Petrescu, Dem. I. Dobrescu. Se reproduc frecvent, cu ocazia unor evenimente politice, cuvântările lui Nicolae Titulescu, Ion Mihalache, Iuliu Maniu ș.a. G. Spina asigură „Cronica externă”, Ion Minu colaborează la „Cronica radio” și la „Cronica muzicală”, Sandu Eliad la „Foileton teatral”, Vasile Scorțeanu la „Rubrica tineretului”, iar Al. Manoliu semnează rubrica „Polemici”. Al. Terziman propune o serie de articole despre Basarabia (Anchetele noastre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290757_a_292086]
-
se termină În substanța reticulară a trunchiului central fascicol cu puține fibre care ajunge la talamus. Din punct de vedere embriologic, morfologic și funcțional aceste fibre extralemniscale se pot Împărți În două fascicole: 1.6.1.2.1 Fascicolul paleo-spino-talamic (spino reticulo-talamic PST) Acest fascicol prezintă următoarele caracteristici (Neamțu, 2001): este cel mai vechi În evoluția filogenetică este mai rudimentar la om. are origine În straturile 1,2,3,4,5 Rexed este format din fibre A delta și C conectate
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ca urmare fibrele sacrate vor ajunge În cea mai laterală și mai superficială poziție iar cel mai profund se vor situa fibrele cu origine În segmentele lombare, toracale și respectiv cervicale. Sistematizarea funcțională, prin care Înțelegem dispunerea fibrelor În tractul spino talamic În funcție de tipul de sensibilitate condus, arată cea mai dorsală dispunere pentru fibrele conducătoare ale sensibilității termice, mai ventral cele algoconductoare și tactile. Una din cele mai importante structuri talamice ale nocicepției o reprezintă Centrul median, adevărată zonă strategică modulatoare
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
așa după cum s-a arătat mai sus, principala arie de proiecție a tractului spinotalamic Împletită cu proiecția formațiunii reticulare și lemniscale. Reprezentările sunt atât centrolateral cât și ipsilateral din punct de vedere somatotopic și aparțin În mod special tractului neo - spino talamic (Ken-, 1979).. La nivelul talamusului s-au pus În evidență proiecții ale fibrelor spino talamice nociceptive În nucleul VPL și În nucleul submedius la care sosesc aferente din lamina I și din cornul dorsal bulbar. Alte studii au relevat
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cu proiecția formațiunii reticulare și lemniscale. Reprezentările sunt atât centrolateral cât și ipsilateral din punct de vedere somatotopic și aparțin În mod special tractului neo - spino talamic (Ken-, 1979).. La nivelul talamusului s-au pus În evidență proiecții ale fibrelor spino talamice nociceptive În nucleul VPL și În nucleul submedius la care sosesc aferente din lamina I și din cornul dorsal bulbar. Alte studii au relevat În cazul leziunilor hemoragice În nucleul ventro - postero lateral și În putamen, apariția de dureri
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și parestezii, ca și cum s-ar scoate din funcție o cale descendentă, inhibitorie cu sediul În centrii amintiți. În 1994, Casey și colab., evidențiază răspunsuri talamice ipsilaterale la durere, sugerând că ele pot fi urmarea mesajelor nociceptive sosite din proiecțiile tractului spino talamic; aceleași studii subliniază și rolul complexului ventro - postero lateral privind răspunsurile la stimulii nociceptivi Înregistrați controlateral (pisici, maimuțe și oameni.) Faptul că microstimularea complexului ventro - postero lateral poate produce senzații puternice de durere, și că leziunile acestuia determină o
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de somatotopie este mai redus În comparație cu VPL. Partea medială a nucleului talamic posterior și a nucleului geniculat magno celular reprezintă o importantă structură talamică modulatoare a nocicepției. Nuclei laminari, paralaminari, limitans și peritalamici Grupul medial de fibre al tractului neo - spino talamic pare a se proiecta În nucleul limitans de la frontiera mezencefalo diencefalică și În nucleii intralaminari cu proiecții la rândul lor palidale (nucleii bazali) și nu corticale. Fibrele ascendente puțin mielinizate ale paleo - spino talamicului (mediază durerea primară, senzații termice
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
medial de fibre al tractului neo - spino talamic pare a se proiecta În nucleul limitans de la frontiera mezencefalo diencefalică și În nucleii intralaminari cu proiecții la rândul lor palidale (nucleii bazali) și nu corticale. Fibrele ascendente puțin mielinizate ale paleo - spino talamicului (mediază durerea primară, senzații termice și posibil tactul) ar proiecta după Kerr (1979) În nucleii paralaminari. Neuronii peritalamici dorso-laterali au acțiuni inhibitoare asupra neuronilor talamici de releu la care sosesc căile somato-senzitive inclusiv cele ale sensibilității dureroase. Nucleii parafasciculari
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
prezent neclarități privind diferențierile tipurilor de mesaje (nociceptive, nenociceptive) transmise spre PF și CM, unele din ele fiind Îndoielnic mediatoare ale durerii. Vorbind despre rolul talamusului În proiectarea, medierea și modularea subcorticală a durerii există Încă destule incertitudini. Tractul neo - spino talamic ce proiectează În VPL este predominant tactil dar putând În anumite condiții să faciliteze vehicularea senzațiilor dureroase. Modul În care un stimul tactil (nenociceptiv ) poate genera un răspuns tipic de durere, rămâne greu de explicat. Din neuronul III talamic
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
s-a dovedit a avea conexiuni mai mult (și difuz) cu măduva spinării și cortexul, decât cu nucleul ventro-posterior (Bentivoglio și colab., 1993). Există dovezi electrofiziologice potrivit cărora durerea de origine centrală are loc În condițiile unei leziuni a sistemelor spino talamic lateral, spino talamic medial, spinoreticular și spino -mezencefalic (Grybels-Sweet, 1989). Date interesante de neurofiziologie a durerii au fost aduse prin tehnica lezării unor structuri nervoase. 1.7 Hipotalamusul Aria pretectală și nucleul posterior al hipotalamusului conțin numeroși receptori opiați
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a avea conexiuni mai mult (și difuz) cu măduva spinării și cortexul, decât cu nucleul ventro-posterior (Bentivoglio și colab., 1993). Există dovezi electrofiziologice potrivit cărora durerea de origine centrală are loc În condițiile unei leziuni a sistemelor spino talamic lateral, spino talamic medial, spinoreticular și spino -mezencefalic (Grybels-Sweet, 1989). Date interesante de neurofiziologie a durerii au fost aduse prin tehnica lezării unor structuri nervoase. 1.7 Hipotalamusul Aria pretectală și nucleul posterior al hipotalamusului conțin numeroși receptori opiați și mari cantități
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și difuz) cu măduva spinării și cortexul, decât cu nucleul ventro-posterior (Bentivoglio și colab., 1993). Există dovezi electrofiziologice potrivit cărora durerea de origine centrală are loc În condițiile unei leziuni a sistemelor spino talamic lateral, spino talamic medial, spinoreticular și spino -mezencefalic (Grybels-Sweet, 1989). Date interesante de neurofiziologie a durerii au fost aduse prin tehnica lezării unor structuri nervoase. 1.7 Hipotalamusul Aria pretectală și nucleul posterior al hipotalamusului conțin numeroși receptori opiați și mari cantități de enkefaline. De asemenea hipotalamusul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
prezent numai sistemul paleo-talamic; de altfel ablația lobului parietal este urmată de degenerarea nucleului ventral posterior talamic, rămânând numai proiecțiile paleotalamice. În aria SI (arie senzitivă primară) sosesc 99% din proiecțiile cordoanelor dorsale și doar o mică parte din sistemul spino talamic. Proiecțiile sunt inverse (controlaterale) și foarte puțin ipsilaterale cu reprezentare inegală a diferitelor zone corporale (homunculus senzitiv om miniatural, deformat ca proporții și răsturnat). Aria S2 are o somatotopie mai puțin precisă decât SI, ambele jumătăți ale corpului (controlaterală
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
stimularea cortexului orbital și a celui senzorio-motor are efecte analgezice. Cortexului i se descriu și funcții modulatoare. Există astfel fibre descendente de conexiune cu origine În cortexul anterior cingulat la care sosesc aferente din talamusul medial (informații aduse de tractul spino talamo-cortical) și care conectează nucleii mediali talamici și substanța gri periapeductală. Sistemul are funcții de modulare a răspunsurilor reflexe la stimulii nociceptivi. Deaferentarea fibrelor talamo-cingulate nu abolește durerea, dar reduce senzația de neplăcere (Jones și colab. 1997). În experimente vizând
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ajungla noi/ lumini din stele nemaiîncercate/ tu pui pe gura lumii mari lăcate/ și tragi căruța vremii înapoi?/ De ce, în fine (dar există fine?),/ te străduiești să cred că ai murit/ când mă străpunge dinspre asfințit/ aceeași suliță și-aceleași spine?"(I) Sunt lucruri pe care le-am mai auzit, parcă, undeva, dar altfel; trezesc emoția, participarea; simți nevoia să intri în dialog, să-ți spui punctul de vedere, ceea ce pentru orice scriitor înseamnă o reușită. Repetările au rolul unei mantra
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
stofe etc.,biserici chiar, Scossacavalli, fântâni, cea a lui Carlo Maderno, din fața pomenitei biserici, vor fi translate, refăcute în vecinătate, sau se va renunța la ele. Modernă Via Conciliazione ( evident de la „Reconcilierea” din 1929) se află, largă,rectilinie, în locul vechii „spine”, formate din mulțimea edificiilor de odinoară, acestea cam îngrămădite, cum arată imaginile gravurilor din epoca. Nici Via Conciliazione nu e în Vatican, jurisdicția statului italian se întinde până la scările care urcă spre Bazilica Sân Pietro. Piața Sân Pietro e spațiu
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
Alexăndrel Muzica bisericească în Moldova secolului al XIX - lea, Iași, Editura Sf. Mina, 2009; footnote>, cărora se adaugă studii consacrate manuscriselor de muzică bizantină, începând cu Constantin Erbiceanu, Alexandru Iațimirski, episcopul Melchisedec, I. D. Petrescu și ajungând la Margareta Cervoneac, Marcel Spinei, Vasile Stanciu, Gheorghe Neacșu etc. Recent, Universitatea de Arte „George Enescu” s-a dovedit receptivă față de propunerea pe care am înaintat-o de a începe mult doritul și așteptatul catalog al manuscriselor cuprinzând muzica de cult și acțiunea s-a
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
turle-acum întorși în sine magii le pipăie prin fum îndreaptă trista cruce spre sânii grei pe rând până le simți sudoarea de smirnă rourând pe fața mea în febră. Cu plânsul meu ridic îmi sprijin ochi și tâmplă în ghimpe/spine/spic, cu mâinile tăcerii mă ții de subțiori și mâinile sunt aripi cu pași pierduți mă zbori deasupra pătimirii. Tăciuni vrăjiți ne țin înveșnicind durerea polenul plânge-n crin. Plângând te strigă Mame prin cântăreții-fii în țara ca o harfă
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]