KorAP: Find »[drukola/base=spină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...25 >

613 matches

Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451

interbelică", în Ciobanu, Vasile, Radu, Sorin, coordonatori, Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX, vol. III, Editura Techno Media, Sibiu, 2008, p. 113. 676 "Mișcarea", nr. 454, 515; 5 iunie, 18 august 1932; pp. 2, 1; Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 316. 677 "Mișcarea", nr. 626, 11 ianuarie 1933, p. 2. 678 Idem, nr. 819, 14 septembrie 1933, p. 3. 679 Idem, nr. 824, 21

Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
aceea sunteți responsabili de ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme..." "Curentul", nr. 2164, 11 februarie 1934, p. 5. 727 "Curentul", nr. 2156, 2164; 3, 11 februarie 1934; pp. 7, 5; "Mișcarea", nr. 938, 8 martie 1934, p. 2; Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 294. 728 "Curentul", nr. 2125, 2179; 1 ianuarie, 26 februarie 1934; pp. 13, 4; "Adevărul", nr. 15413, 3 aprilie 1934, p.7. 729 C. Neagu, D. Marinescu, Fapte din umbră, vol. III, Editura Politică, București, 1980, pp.

Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
Marinescu, Fapte din umbră, vol. III, Editura Politică, București, 1980, pp. 117-118. 730 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 6/ 1935, f. 49; Florea Nedelcu, De la Restaurație la Dictatura regală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, p. 186; Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 298. 731 "Mișcarea", nr. 1692, 20 ianuarie 1937, p.1. 732 "Viitorul", nr. 8733, 19 februarie 1937, p. 3. 733 "Monitorul Oficial", partea a IIIa, Dezbaterile Adunării Deputaților, nr. 29, ședința din 18 februarie 1937, p. 1087

Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
martie 1937, p. 1. 738 În primăvara anului 1937, Corneliu Zelea-Codreanu a intrat în legătură cu Gheorghe Brătianu, prin intermediul lui Mihai Antonescu, elaborând un plan comun de acțiune. Florea Nedelcu, De la Restaurație la Dictatura Regală, Editura Dacia, ClujNapoca, 1981, p. 200; Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 298; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 319. 739 "Mișcarea Mehedințiului", Turnu Severin, nr. 5, 15 martie 1937, p. 2. 740 Armin Heinen, op. cit., p. 331. 741 "Mișcarea", nr. 1915, 27 noiembrie 1937, p. 1; C. Argetoianu

Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
p. 1; C. Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. III, Editura Machiavelli, București, 2001. p. 251; Florin Constantiu, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers enciclopedic, București,1999, p. 324. 742 "Mișcarea", nr. 1920, 3 decembrie 1937, p. 1. 743 Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 297. 744 "Monitorul Oficial", partea a III-a, Dezbaterile Adunării Deputaților, nr. 1, ședința din 15 iunie 1931, pp. 30, 33. 745 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 236; Stelian Tănase, Clienții lu' tanti Varvara, Editura Humanitas

Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
14, 16; Petre Otu, Aurel Pentelescu, op. cit., pp. 20, 21; Ioan Scurtu, "Câteva reflecții asupra întrevederii lui Gheorghe I. Brătianu cu Adolf Hitler (16 noiembrie 1936)", în Dosarele Istoriei, 2004, nr. 1, p. 27; Rebecca Haynes, op. cit., p. 28; Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 305; Gheorghe Buzatu, Corneliu Bichineț, op. cit., pp. 357359. 844 Ioan Scurtu, "Câteva reflecții asupra întrevederii lui Gheorghe I. Brătianu cu Adolf Hitler (16 noiembrie 1936)", în Dosarele Istoriei, 2004, nr. 1, pp. 28, 29. 845 Georges I.

Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
10, f. 8-9, 12-13, 64. 867 "Viitorul", 9014, 9015, 9018, 9023; 27, 28, 31 ianuarie, 6 februarie, 1938; pp. 3, 3-4, 3, 3. 868 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XVIII/ 6, f.1; Victor Spinei, coordonator, Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1988, p. 300. 869 Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal, dosar 10176, vol. 6, f. 149. 870 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a

Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
Gheorghe Brătianu, op. cit., p. 336; Armin Heinen, op. cit., p. 343. 874 "Viitorul", nr. 9028, 12 februarie 1938, p. 1. 875 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției, vol. II, dosar 120/ 1938, f. 3-4, 6, 34; Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 430; Mihail Sturdza, România și sfârșitul Europei. Amintiri din Țara pierdută, Fronde Alba Iulia-Paris, 1994, p. 51, 55, 126; Armin Heinen, op. cit., p. 346; Michele Rallo, România în perioada revoluțiilor naționale din Europa, Mișcarea legionară, traducere de

Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
f. 62; Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției, vol. II, dosar 120/ 1938, f. 2. 887 Idem, f. 6. 888 Idem, f. 34, 37. 889 Ibidem. 890 Mihail Sturdza, op. cit., pp. 134, 135. 891 Ibidem; Victor Spinei, coordonator, op. cit., p. 430. 892 Constantin C. Giurescu, Amintiri, Editura All, București, 2000, p. 273. 893 Arhivele Ministerului de Justiție, fond Penal, dosar 10176, vol. 2, f. 158, 160; Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Direcția Generală a Poliției, vol

Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473

rășinoasă de origine fosilă provenind din păduri bătrîne. Este căutat ca bijuterie, dar și pentru virtuțile sale curative. Circ. În Anglia, vast dreptunghi cu laturile mici în formă de arc de cerc, cu o pistă lungă împărțită la mijlocul ei de spina în jurul căreia se învîrtesc caii și carele. Cîmpiile Decumate. Teritorii între Rin și Dunăre cuprinzînd Valea Neckarului și Jura suabă. Roma a făcut din acest teritoriu o regiune deschisă colonizării astfel încît să creeze o zonă de protecție pentru Galia

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406

în Europa, Guy Hermet Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria românilor, Catherine Durandin Istoria tinerilor în Occident (vol. 1, 2), Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.) Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Marile migrații din estul și sud-estul Europei, Victor Spinei Martha Bibescu și Kromprinzul, Constantin Iordan (ed.) O istorie a Rusiei, Nicholas Riasanovsky O istorie a statului și societății bizantine (vol. 1, 2), Warren Treadgold O istorie socială a cunoașterii, Peter Burke O scurtă istorie a Germaniei, Mary Fulbrook Orizont

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

și canale. 1. Eminențele osoase sunt structuri anatomice care proemină la suprafața osului. Eminențele pot fi: - articulare; - nearticulare: - protuberanțe/tuberozități: proeminențe puternice, nereaulate, nedetașate de suprafața osului; - eminențe mamilare: suprafața proeminenței nedetașată este netedă; - tuberculi: suprafața proeminenței nedetașată este nereaulată; - spine: proeminență ascuțită; - creastă: proeminență liniară cel mai frecvent tăioasă. 2. Cavitățile osoase sunt spații săpate în structura osului și se descriu ca fiind: - articulare; - nearticulare: - cavități de inserție: cavitatea diaitală a marelui trohanter femural; - cavități de recepție: fosele orbiculare; - cavități

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
suprafețe mici triunahiulare spre marainea internă pentru inserția mușchiului mare dințat. Fața posterioară sau dorsală (facies dorsalis) este convexă și prezintă la nivelul unirii treimii superioare cu două treimi inferioară o apofiză triunahiulară ce se detașează în unahi drept denumită spina omoplatului (Fiaura 28). Spina omoplatului (spina scapulae) se întinde de la o maraine la cealaltă a feței posterioare și se prelunaește spre exterior cu o apofiză turtită - acromion. Spina omoplatului prezintă: -o față superioară pe care se inseră mușchiul supraspinos; -o

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
marainea internă pentru inserția mușchiului mare dințat. Fața posterioară sau dorsală (facies dorsalis) este convexă și prezintă la nivelul unirii treimii superioare cu două treimi inferioară o apofiză triunahiulară ce se detașează în unahi drept denumită spina omoplatului (Fiaura 28). Spina omoplatului (spina scapulae) se întinde de la o maraine la cealaltă a feței posterioare și se prelunaește spre exterior cu o apofiză turtită - acromion. Spina omoplatului prezintă: -o față superioară pe care se inseră mușchiul supraspinos; -o față Inferioară pe care

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
pentru inserția mușchiului mare dințat. Fața posterioară sau dorsală (facies dorsalis) este convexă și prezintă la nivelul unirii treimii superioare cu două treimi inferioară o apofiză triunahiulară ce se detașează în unahi drept denumită spina omoplatului (Fiaura 28). Spina omoplatului (spina scapulae) se întinde de la o maraine la cealaltă a feței posterioare și se prelunaește spre exterior cu o apofiză turtită - acromion. Spina omoplatului prezintă: -o față superioară pe care se inseră mușchiul supraspinos; -o față Inferioară pe care se inseră

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
treimi inferioară o apofiză triunahiulară ce se detașează în unahi drept denumită spina omoplatului (Fiaura 28). Spina omoplatului (spina scapulae) se întinde de la o maraine la cealaltă a feței posterioare și se prelunaește spre exterior cu o apofiză turtită - acromion. Spina omoplatului prezintă: -o față superioară pe care se inseră mușchiul supraspinos; -o față Inferioară pe care se inseră mușchiul subspinos -o maraine anterioară ce face corp comun cu osul; -o maraine posterioară foarte aroasă pe buza superioară se inseră mușchiul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
corp comun cu osul; -o maraine posterioară foarte aroasă pe buza superioară se inseră mușchiul trapez în timp ce pe buza inferioară mușchiul deltoid; - marginea externă concavă orientată spre articulația scapulo-humerală. fața posterioară 1. Unahiul superior al omoplatului 2. Fosă supraspinoasă 3. Spina omoplatului 4. Marainea superioară 5. Incizura scapulară 6. Procesul coracoidian 7. Acromion 8. Unahiul lateral 9. Fosa infraspinoasă (subspinoasă) 10. Marainea laterală 11. Marainea medială 12. Unahiul inferior al omoplatului Acromionul (acromion) este turtit în sens craniocaudal ceea ce face să

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
pielea; -ofață inferioară, concavă ce privește spre articulația scapulo-humerală; -omaraine externă pe care se află inserția mușchiului deltoid; -omaraine internă pe care se descrie o fațetă articulară pentru extremitatea externă a claviculei; -oextremitate externă pe care se inseră liaamentul acromio-coracoidian. Spina omoplatului împarte fața posterioară într-o porțiune superioară - fosa supraspinoasă unde se inseră mușchiul cu același nume și o porțiune inferioară - fosa subspinoasă pentru inserția mușchiului subspinos. Fosa subspinoasă a omoplatului este despărțită de marainea externă a osului printr-o

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
denumire. Marginea anterioară (Fiaura 38) este formată din două porțiuni cu direcții diferite: una verticală și alta orizontală, între care se formează un unghi de 140? . Marginea anterioară a coxalului 1. Creasta iliacă 2. Fosa iliacă internă 3. Ilion 4. Spina iliacă antero-superioară 5. Spina iliacă antero-inferioară 6. Eminența ilio-pubiană 7. Corpul pubisului 8. Creasta pubisul 9. Ramul superior al pubisului 10. Tuberculul pubian 11. Pubisul 12. Ramul inferior al ischionului 13. Ramul orizontal al ischionului 14. Ischion 15. Tuberculul ischiatic

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
38) este formată din două porțiuni cu direcții diferite: una verticală și alta orizontală, între care se formează un unghi de 140? . Marginea anterioară a coxalului 1. Creasta iliacă 2. Fosa iliacă internă 3. Ilion 4. Spina iliacă antero-superioară 5. Spina iliacă antero-inferioară 6. Eminența ilio-pubiană 7. Corpul pubisului 8. Creasta pubisul 9. Ramul superior al pubisului 10. Tuberculul pubian 11. Pubisul 12. Ramul inferior al ischionului 13. Ramul orizontal al ischionului 14. Ischion 15. Tuberculul ischiatic 16. Corpul ischionului 17

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
al ischionului 13. Ramul orizontal al ischionului 14. Ischion 15. Tuberculul ischiatic 16. Corpul ischionului 17. Incizura acetabulară 18. Cavitatea cotiloidiană 19. Suprafața semilunară 20. Corpul ilionului Elementele anatomice care intră în alcătuirea marginii anterioare sunt, de sus în jos: - spina iliacă antero-superioară (spina iliaca anterior superior), pe care se inseră mușchii: croitor și tensor al fasciei lata; - șanțul nenumit, prin care trece nervul femurocutanat; - spina iliacă antero-inferioară (spina iliaca anterior inferior), pe care se prinde tendonul direct al mușchiului drept

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Ramul orizontal al ischionului 14. Ischion 15. Tuberculul ischiatic 16. Corpul ischionului 17. Incizura acetabulară 18. Cavitatea cotiloidiană 19. Suprafața semilunară 20. Corpul ilionului Elementele anatomice care intră în alcătuirea marginii anterioare sunt, de sus în jos: - spina iliacă antero-superioară (spina iliaca anterior superior), pe care se inseră mușchii: croitor și tensor al fasciei lata; - șanțul nenumit, prin care trece nervul femurocutanat; - spina iliacă antero-inferioară (spina iliaca anterior inferior), pe care se prinde tendonul direct al mușchiului drept anterior al coapsei

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Corpul ilionului Elementele anatomice care intră în alcătuirea marginii anterioare sunt, de sus în jos: - spina iliacă antero-superioară (spina iliaca anterior superior), pe care se inseră mușchii: croitor și tensor al fasciei lata; - șanțul nenumit, prin care trece nervul femurocutanat; - spina iliacă antero-inferioară (spina iliaca anterior inferior), pe care se prinde tendonul direct al mușchiului drept anterior al coapsei; - șanțul mușchiului psoas iliac; - eminența ilio-pectineală pentru bandelete cu aceeași denumire; - suprafața pectineală, pe care se inseră mușchiul pectineu; - creasta pectineală (pectin

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
anatomice care intră în alcătuirea marginii anterioare sunt, de sus în jos: - spina iliacă antero-superioară (spina iliaca anterior superior), pe care se inseră mușchii: croitor și tensor al fasciei lata; - șanțul nenumit, prin care trece nervul femurocutanat; - spina iliacă antero-inferioară (spina iliaca anterior inferior), pe care se prinde tendonul direct al mușchiului drept anterior al coapsei; - șanțul mușchiului psoas iliac; - eminența ilio-pectineală pentru bandelete cu aceeași denumire; - suprafața pectineală, pe care se inseră mușchiul pectineu; - creasta pectineală (pectin ossis pubis), care

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
pentru bandelete cu aceeași denumire; - suprafața pectineală, pe care se inseră mușchiul pectineu; - creasta pectineală (pectin ossis pubis), care delimitează suprafața pectineală, fiind în același timp și o continuare a linei nenumite; - în vârful suprafeței pectineale se pune în evidență spina pubisului pe care se fixează extremitatea internă a arcadei crurale; - suprafață ruaoasă pentru inserția mușchilor: drept abdominal și piramidal. Marginea posterioară prezintă: -spina iliacă postero-superioară (spina Wiaca posterior superior,; - șanțul fără nume; - spina iliacă postero-inferioară (spina Wiaca posterior inferior); - marea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]