403 matches
-
unde se întrepătrund materia și spiritul. Materia are o neîncetată și inefabilă tendință de spiritualizare, iar spiritul, de partea sa are adânci rădăcini în temp oralitate, ceea ce-l face ca uneori să se confunde cu materialitatea însăși. Ceea ce am numi spiritualizarea materiei este o temă ce ocupă un loc important în gândirea lui Grigorie, dar și a altor mulți gânditori bizantini de după el. Tema ierarhiei ființelor, atât de importantă în platonism își va găsi un loc important în filosofia bizantină, într-
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Dante Alighieri (creatorul unei opere „în care spiritualitatea întreagă a Evului Mediu se împletește cu noul ideal de viață propus umanității de Renaștere”3Ă, Shakespeare („Hamlet face parte dintre capodoperele care descurajează critica de la documentația completă”4Ă, Rainer Maria Rilke („spiritualizare anonimând violențele contururilor”5Ă, André Gide, cel mereu actual prin tipul uman și literar pe care l-a reprezentat, Pierre Daninos („umoristul sentimental”Ă, Maiakovski (autorul unei opere unice, ce se comunică prin „cuvinte proiectile, prin versuri pârâitoare ca o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
etc.), ea influențează în mod direct participarea la pelerinaje. În acest stadiu al cercetării îmi este greu să cuantific exact amploarea fenomenului. Sigur este faptul că pelerinajul și massmedia interacționează constant și se „construiesc” mutual, într-o dublă dinamică de spiritualizare și de secularizare, prin uzura permanentă la care este supus înțelesul transcendent al pelerinajului-semn și a simbolurilor în jurul cărora acesta este construit (moaște, icoane miraculoase). Un exemplu aproape „didactic” în acest sens este articolul intitulat „Harta moaștelor din România care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prezentate. Ne este greu să acceptăm, la urma urmei, un adevăr esențial : pelerinajele sunt un semn de rezistență a creștinismului, nu doar o formă de religiozitate „populară”. Tot în cheia religiozității populare se înscrie și efortul constant al Bisericii de „spiritualizare” a pelerinajului - în cazul nostru, a rândului de așteptare. Acesta din urmă este prezentat ca o probă a voinței, un efort de autocunoaștere. Biserica dorește o mai bună încadrare a „gestului” și corpului pelerinului, prin publicarea unor articole, flyere, emisiuni
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
între „popular” și „oficial”. Între o viziune savantă a pelerinajelor, înalt spiritualizată, și una „populară” există loc pentru o mulțime de atitudini intermediare, mai nuanțate și complexe. Aici s-ar plasa, cred eu, „pietatea” pelerinului, ca veriga lipsă dintre extrema „spiritualizare” și reducerea fenomenului la simple manifestări populare, impregnate de superstiție. Ceea ce atrage atenția în general este falsa pietate cu care se confundă religiozitatea populară, acele forme teatrale de expresie religioasă guvernate de inte res. O religie capabilă de orice, inclusiv
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ale cadrului natural, templele provinciale, necropolele etc., ceea ce putea duce și ducea la o supraabundență de excepții învestite spiritual în cadrul geografic al existenței umane. La noi, deși procesul e mai puțin documentat și analizat ca în alte culturi, această sacralizare/ spiritualizare a peisajului, mergând de la identificarea unui genius loci la construcția unei complexe geographia sacra, de la forme diverse de geopietate la o adevărată geosofie, de la păgânismele extrem de persistente la creștinismul nostru sui generis și subinstituționalizat (ca toate sistemele și normele regiunilor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
originar, iadul, purgatoriul și paradisul sunt structuri și reprezentări ale valorilor simbolice. Magia, în ritualurile sale, utilizează, așa cum vom mai discuta, formațiuni de simboluri, imagini și acțiuni care pot fi privite ca o paralelă a utilizării lor religioase. De aceea spiritualizarea formelor de meditație și misticism asimilează simbolurile 42 cu perioade istorice mai vechi decât cele mai vechi religii, acordându-le valori foarte înalte și focalizându-le în raport cu protoistoria omenirii. În același timp se dezvoltă experiențe vizionare, sunete, litere, imagini sau
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
închisorii. Prin două moduri se secătuiește de energia fizică un organism: înfometarea impusă de cineva, contra voinței sale, și înfrânarea la care te supui conștient, pentru câștigarea unei forme ideale de stăpânire și control asupra plăcerilor și funcțiilor biologice, pentru spiritualizarea trupului. Dacă flămânzirea impusă voinței de factori externi nu este acceptată și folosită conștient, însușindu-ți-o ca pe o posibilitate unică, oferită de Dumnezeu, pentru a realiza stadii de înălțare și stăpânire a spiritului asupra materiei, toată existența ta
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
este sursa a confortului fizic și sufletesc. Ea generează trăirea plăcerii. Năzuința spre fericire motivează practicarea placerilor controlate de rațiune. În viață se acționează pentru sporirea plăcerii și eliminarea durerii și suferinței. Stările de încântare, entuziasm și extaz sunt dovada spiritualizării simțurilor și intelectului. -funcția catharsis a artei: opera de artă poate declanșa emoții, trăiri zguduitoare, poate avea efect de catharsis individualizat, colectiv și în masă (efectele spectacolelor de muzică, teatru, filma, poate contribui la eliberarea stărilor de tensiune, a frustrărilor
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
fie ca arborele cosmic cu rădăcinile înfipte în cer, el ilustrează parabola transcedentării imanenței prin traversarea drumului de la necunoaștere la cunoaștere, o parabolă a devenirii umane. Astfel, numele personajului și, implicit, titlul operei definesc metafora existenței, văzută ca ritual de spiritualizare a materiei prin parcurgerea unui drum inițiatic spre gnoseologie. Iată ipostaza inițială a lui Dănilă: „Dar cum am spus, omul nostru era un om căruia îi mâncau câinii din traistă și, toate trebile câte le făcea, le făcea pe dos
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Sonetul lui Voiculescu este o variantă versificată a substanței ideatice din Sonata Kreutzer de Lev Tolstoi, care merge mai departe decât poetul român susținând ca dragoste adevărată nu există, întrucât iubirea este mediată de trupul pătimaș și slab, incapabil de spiritualizarea acestui sentiment. Aceeași idee a fost susținută în secolul al XIX-lea de către filosoful Johannes Muller care accentua ideea conform căreia omul este incapabil de a cunoaște realitatea exterioară pentru ca el nu ia contact direct cu aceasta, ci doar cu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
acestei vieți. Evident că nu vom cădea pradă unor demersuri de tip irațional și vom rămâne în cadrul științei economice în încercarea de a aduce puțină lumină. Pentru că eu cred că se poate aduce puțină lumină și că până la urmă re spiritualizarea umană este premiul care poate fi câștigat cu prezentul și viitorul. Știința economică a banului sau economia monetară, evident că nu ne va fi de ajuns, pentru că problemele sunt până la urmă ale deținătorului de bani, adică ale omului. Din fericire
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mai poate fi percepută conform mentalității coloniale care privilegia relația ierarhică la un centru. După toate probabilitățile, istoria secolului XXI va fi una de tip nou, caracterizată prin libera circulație a oamenilor și a capitalurilor, și în mod primordial prin spiritualizarea frontierelor. Or, în această nouă situație, problematicile identității culturale colective și ale dialogului vor deveni chestiuni centrale, cu toate consecințele care rezultă de aici. Există, în ultimă instanță, două posibile soluții simbolice: UNESCO sau terorismul internațional. Cu alte cuvinte, dialogul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
abitir în cotloanele fiziologiei de uz comun). Ne revine (ori poate ne incumbă) nouă, celor de dincoace de barieră, să realizăm amendând stoic resemnata soluție a poemului, nouă care nu suntem turiști pe acest pământ, dificila operație a sublimării ori spiritualizării existentului. Căci de datoria spiritului nu s-ar zice după cât de lesne se poate înflăcăra pentru roadele pământului că este să se retragă, ci mai curând să lucreze, să prelucreze adică lumea aceasta (a frumuseților deșarte și a cimiliturilor echivoce
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Dacă se urmăresc determinările cuvântului „plumb” se observă o anumită deosebire Între primul catren și cel de-al doilea. În primul catren distingem determinări concrete, „sicriele”, „flori”, „coroanele”. În cel de-al doilea catren, determinările tind către abstractizare, către o spiritualizare: „amorul”, „flori”, aripile”. Dacă se urmăresc toate determinările adiacente, se poate trage concluzia că Întreaga substanță lirică a poeziei gravitează În jurul cuvântului cheie „plumb”, cu valoare de mataforă simbol, prin plurivalența sa. Noțiunea nu poate fi definită pentru că poetul exprimă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fac ca "experiența sa a transei, în "exaltarea" antisemitismului său"474 să pună sub semnul întrebării propria afirmație, potrivit căreia "politica trebuie vândută, precum săpunul"475. O lectură propice a efortului lui Hitler, apreciază criticul, recuperează oscilația sa unică între ""spiritualizarea" unei chestiuni materiale [...] și "materializarea" unei probleme spirituale"476. În final, criticul se întreabă și îl însoțim, cu siguranță, în acest ultim efort ce putem, realmente, învăța din Mein Kampf. Primul lucru care îi vine în minte este, desigur, "puterea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
lepede / clipa cea repede / ce ni s-a dat ?” (Stelele-n cer). De aceea poetul caută fericirea comunicării totale, a „înțelegerii”, pentru a 20 încununa „furtuna lui de patimi” (Scrisoarea V) cu aureola duratei. Romanticul crede cu obstinație în posibilitatea spiritualizării iubirii, a înălțării ei la rang de cunoaștere purificată de balastul senzual; în locul dorinței carnale se instalează „dorul demonic” (Scrisoarea V). Este vorba de un act unilateral, de neînțeles pentru ea, dar necesar în actul de cunoaștere a Sinelui: „Ea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
lepede / clipa cea repede / ce ni s-a dat ?” (Stelele-n cer). De aceea poetul caută fericirea comunicării totale, a „înțelegerii”, pentru a 20 încununa „furtuna lui de patimi” (Scrisoarea V) cu aureola duratei. Romanticul crede cu obstinație în posibilitatea spiritualizării iubirii, a înălțării ei la rang de cunoaștere purificată de balastul senzual; în locul dorinței carnale se instalează „dorul demonic” (Scrisoarea V). Este vorba de un act unilateral, de neînțeles pentru ea, dar necesar în actul de cunoaștere a Sinelui: „Ea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
necesară pentru a ilustra conceptul de poezie tradiționalistă, pentru parcurgerea celor șase etape fiind necesare două ore. Prima etapă a analizei - descrie - constă în integrarea poeziei în volumul Pîrgă (1921), volum care marchează afirmarea originalității stilului lui V. Voiculescu, prin spiritualizarea imaginii și înnoirea expresiei. Scenele și motivele biblice nu mai sunt simple elemente decorative, ci alegorii ale neliniștilor omului în aspirația lui către Dumnezeu. A doua etapă - aplică - are drept scop interpretarea semnificației titlului și identificarea surselor de inspirație, și
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
îl aleg eu. Am timp să citesc monstruos și gust această fericire fără seamăn! După accident, mi s-a rupt sufletul, dar am crescut. De fapt, de la moartea mamei, din 1989, cred că am făcut întâiul pas spre o anumită spiritualizare a ființei mele. Am citit enorm despre moarte, m-am dus până la tibetani, nu am înțeles, am căutat alte pilde și am găsit din ce în ce mai clară perspectiva unei alte vieți. — Credeți lucrul ăsta? — Da, pentru că... îmi face plăcere să cred. După
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
de indivizi disparați, să devenim o unitate spirituală în care „toți sunt în Unul și Unul în toți”. Scopul cultului e această asimilare duhovnicească sau harică, prin care omenirea devine „corpul mistic al lui Hristos”. Angajate în acest proces de spiritualizare, mișcările noastre sufletești sunt ajutate, intensificate, înfierbântate de puterea ce se desface din plăsmuirile culturale convergente în cult. Putem spune că în momentul liturgic culminant, în momentul contemplativ sau unitiv, toate puterile geniului omenesc, înmănuncheate sacral, se ridică până la limita
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
puterea dumnezeiască spre mântuirea creaturii. Cultul ortodox ne înfățișează fuziunea istorică cea mai tipică, cea mai clasică, dintre religie și cultură. Lămurindu-i înțelesul, pricepem care e treapta pe care stă cultura și ce funcție îndeplinește ea în lucrarea de spiritualizare și desăvârșire a omului. Prin natura ei, fiind altceva decât cultura și mai presus de ea, religia se slujește de cultură atunci când plăsmuirile ei sunt făcute ca și cum Dumnezeu le ar fi făcut, adică atunci când din aceste plăsmuiri se ridică năzuința
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
transfigurată în veșnicie. Omul ocupă în ea un loc imens fiindcă el e obiectul mântuirii, pentru care Hristos s-a întrupat luându-i chipul, înnobilându l și făcându-l astfel vrednic să fie glorificat de vraja penelului. Pictura religioasă e spiritualizarea omenirii în lumina gloriei cerești. Centrul ei de gravitate e dincolo de lumea vizibilă. Ea e frumusețea din lume văzută în cauza ei transcendentă, care e frumusețea divină. Procesul de autonomizare a picturii moderne e o degradare treptată din această înălțime
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
frumusețea artei; relațiile dintre contemplația sensibilă, contemplația estetică și cea mistică; de asemenea autorul distinge relațiile dintre artist și opera sa, mai ales chestiunea kenozei auctoriale, ipostazele compozite ale artei: arta ca rugăciune, diaconie, catehizare, ca ansamblu de simboluri și spiritualizare. Metodologic, estetica Ortodoxiei se subsumează unui permanent exercițiu puridisciplinar, conferind o notă specifică demersurilor analitice, structurale, stilistice în conjuncție cu cele sintetice, spirituale. Demersul domnului Mihail Diaconescu capătă contur în măsura în care categoria fundamentală și indefinisabilă a frumosului pe care se fundează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
analitic riguros, menit să sprijine edificiul teoretic al specificității creației estetice, deschide noi câmpuri problematizante, printr-o serie de conceptualizări incitante: arta este rugăciune, arta este doxologie, arta este ofrandă, arta este catehizare, diaconie, bucurie, tradiție vie, reuniune de simboluri, spiritualizare, arta ca har, anamneză, ca expresie a libertății întru Hristos, ca ispășire, analogie. În această a doua parte a lucrării, autorul ține cont de dezbateri teoretice actuale din estetică, îndeosebi cele dedicate problemelor complexe ale receptării, intenționalității în actele de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]