509 matches
-
serii x (8), la seniori și 2 serii (6) și (3), la senioare. La 400 mp, 2 serii x (8) și 2-3 serii la băieți. La ștafete, datotită improvizațiilor care s-au făcut, s-a ajuns la situații regretabile în sprintul românesc, ca urmare la 4x100 seniori au participat 4 echipe, și 3 au fost descalificate, iar la senioare, au fost doar 3 echipe participante. La 4x400 la seniori, 6 echipe participante, la senioare numai 3 echipe. Nu sunt comentarii. În
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
seniori au participat 4 echipe, și 3 au fost descalificate, iar la senioare, au fost doar 3 echipe participante. La 4x400 la seniori, 6 echipe participante, la senioare numai 3 echipe. Nu sunt comentarii. În încheierea acestei comparații, privind nivelul sprintului mondial și cel din țara noastră, este util să schițăm perspectiva apropiată, în funcție de nivelul actual al juniorilor mari (I), nivel care rezultă din ultimul tabel, care conține datele necesare în acest scop. Decalajul valoric în raport cu cel mondial, dar și cu
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
ale anului 2007 sunt mult inferioare în raport cu recordurile naționale. Recordurile naționale, la probele de 100, 200 și 400 mp., au fost stabilite intre anii 19882002, autorii lor fiind în prezent seniori sau chiar „veterani”. Rezultă că, în prezent, perspectiva redresării sprintului românesc nu este previzibilă. 5.1. Viteza de accelerare Nivelul relativ al vitezei de reacție, vitezei de execuție și vitezei de repetiție, în speță cei trei parametri asociați nivelului de forță musculară pentru a învinge inerția, alcătuiesc viteza de accelerare
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
ating platoul maxim de dezvoltare a frecvenței la vârsta de 13-16 ani, în timp ce băieții ating la vârsta de 18 ani. Când atletul dorește să-și accelereze greutatea corpului în deplasare, cu viteză și frecvență mare a pașilor în probele de sprint, acest fapt se datorează capacității lui de a exprima vârfuri înalte de forță în timp scurt și din ce în ce mai scurt. Pentru aceasta, una din caracteristicile vitezei este tocmai aceea că ea este constituită din parametri relativ independenți unii față de ceilalți, implicând
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
tocmai aceea că ea este constituită din parametri relativ independenți unii față de ceilalți, implicând o dezvoltare generală care necesită utilizarea unor proceduri foarte variate. Astfel că, dacă s-a reușit să se accelereze până la atingerea vitezei maxime în cursa de sprint, viteza maximă nu poate tot atât de bine să fie menținută pe o durată considerabilă. Farfel citat de R. Manno, 1996, exemplifică evoluția frecvenței maxime de mișcare în funcție de vârstă și sex. Astfel, între 14 -16 ani, fetele obțin acceași frecvență maximă, de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
susțin că vârsta de 10 -13 ani este propice pentru dezvoltarea frecvenței, apoi scade brusc până la 17 ani, după care din nou se ameliorează. L.Seagrave, 1996, crede că, pentru a nu fi afectată frecvența optimă într-o cursă de sprint, lungimea fuleului poate să fie mai mare cu maxim 15 cm. O creștere a fuleului de 15 cm duce la o creștere a vitezei de 0,6 m.s-1. Urmarea acestui fapt este că în fiecare secundă se poate
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cuie) reprezintă un alt tip de influență. Frecvența mișcării, prin care se exprimă de fapt viteza de repetiție, își găsește reflectare în toate mișcările ciclice și se bazează permanent sau cu regularitate pe o aceeași schemă gestuală. În probele de sprint o regăsim în frecvența pașilor de alergare, ca fiind o componentă a capacității de accelerare și a vitezei de deplasare. Referindu-se la capacitatea de accelerare, G. Harbin, 1989, susține că ea depinde de capacitatea sistemului nervos central de a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de energie care inițiază sau controlează mișcarea fiecărui segment. În dinamici diverse, momentul fiecărei articulații este determinat de combinația dintre cinematicile segmentare și articulare, măsurile antropometrice și forțele externe. După cum am menționat în subcapitolele anterioare, rezultatele obținute în probele de sprint sunt determinate în cea mai mare parte de viteza de accelerare. Rezultatele valoroase ale sprinterilor de nivel mondial și olimpic sunt și urmarea aplicării în practica de antrenament a cercetărilor minuțioase a specialiștilor din domeniul fiziologic, biomecanic și biofizic la
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
șoldului din pasul anterior și prima fază de sprijin (HP2-HP4 diagramal), extensia concentrică a genunchiului după faza de mijloc a sprijinului (KP2-digrama2) și flexia concentrică plantară din ultima fază a sprijinului (AP2 - diagrama 3), servesc pentru a genera viteza de sprint în faza de mijloc a accelerării ( de tranziție). R. Jacobs și Van Schenau, 1992, au relevat aceste aspecte accentuând următoarele: - Acțiunile mușchilor biarticulari, contribuie la transferul de putere de la articulațiile proximale la cele distale. -Acțiunea mușchilor mari, monoarticulari ai șoldului
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
subliniat faptul că mușchii coapsei sunt accidentați mai ales în timpul exercițiului excentric, când mușchiul capătă o tensiune mare în timpul alungirii. Acțiunea piciorului descrisă mai sus poate astfel să ofere un răspuns referitor la ,,de ce” accidentele de coapsă sunt comune în sprint. Totuși, datorită puterii extensoare pozitive, care a fost generată simultan la șold, e posibil ca mușchii posteriori ai coapsei să acționeze într-o manieră quasi-izometrică. Pentru o mai bună înțelegere a rolului dublu, pe care îl au mușchii posteriori ai
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
puterii extensoare pozitive, care a fost generată simultan la șold, e posibil ca mușchii posteriori ai coapsei să acționeze într-o manieră quasi-izometrică. Pentru o mai bună înțelegere a rolului dublu, pe care îl au mușchii posteriori ai coapsei, în sprint, sunt necesare mai multe cercetări în viitor, pentru analiza cinematică a fiecărui pas din faza de accelerare până la menținerea vitezei maxime. C.H. Delecluse, 1997, în studiul său, demonstrează că după 10m de alergare (într-un sprint la o viteză maximă
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
posteriori ai coapsei, în sprint, sunt necesare mai multe cercetări în viitor, pentru analiza cinematică a fiecărui pas din faza de accelerare până la menținerea vitezei maxime. C.H. Delecluse, 1997, în studiul său, demonstrează că după 10m de alergare (într-un sprint la o viteză maximă ) rolul mușchilor extensori ai genunchiului, de a menține sus centrul de greutate al corpului, este esențial. În acest studiu, el susține că, de la pășirea pe sol a piciorului până la faza mijlocie a sprijinului, este indicat un
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
startul și viteza maximă; comparațiile acestea sunt limitate deoarece nu s-au găsit date referitoare la puterea șoldului, genunchiului și gleznei, din faza de sprijin din alergarea cu viteză maximă. Aceste descoperiri se adună la masa de cunoștințe privind biomecanica sprintului, asigurând o certitudine în acțiunea membrului inferior, în generarea vitezei din timpul tranziției dintre start, accelerarea și obținerea vitezei maxime. Cei doi cercetători conchid că pentru o înțelegere mai bună a contribuțiilor articulare ale membrului inferior la obținerea vitezei maxime
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
ar trebui să încerce să determine puterile musculare de-a lungul fiecărui pas, consecutiv, de la plecarea din startbloc până la obținerea vitezei maxime. Cu această ocazie se consemnează că puterea musculară este un factor major în succesul atletului în probele de sprint. Pentru a înțelege cum viteza acumulată în faza de accelerare este obținută și menținută în faza de viteză maximă, e necesar să determinăm care sunt parametri biomecanici implicați și în următoarea fază. M.J.L. Alexander, 1989, citat de M. Dowson et
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
faza de viteză maximă, e necesar să determinăm care sunt parametri biomecanici implicați și în următoarea fază. M.J.L. Alexander, 1989, citat de M. Dowson et al, 1998, a studiat sprinteri de elită și a găsit corelații semnificative între timpii la sprint pe 100 m și vârful de forță a contracției concentrice a genunchiului în extensie. El a sugerat că, teoretic, performanța la sprint este rezultatul direct al produsului forței medii și timpului de contact aplicat de atlet împotriva solului, în timpul fazei
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
M. Dowson et al, 1998, a studiat sprinteri de elită și a găsit corelații semnificative între timpii la sprint pe 100 m și vârful de forță a contracției concentrice a genunchiului în extensie. El a sugerat că, teoretic, performanța la sprint este rezultatul direct al produsului forței medii și timpului de contact aplicat de atlet împotriva solului, în timpul fazei de propulsare a pasului anterior. Forța conducătoare generată în timpul fazei de aterizare este legată de puterea în flexie și în extensie a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
viteza (n.a.). Perioada de sprijin, ca fază a alergării de viteză a preocupat și pe alți specialiști. K. Wiemann (1986), citat de W. Wonstein, 2007, o numește „fază de sprijin” sau „de susținere”, fiind componenta dinamică esențială în probele de sprint prin acțiunea de frânare și impulsie. Acțiunea de frânare și impulsie transformată în forță de reacție de sens pozitiv determină viteza de deplasare. Modalitatea de realizare a perioadei de sprijin determină viteza de execuție, dar la rândul ei aceasta este
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
practic este imposibilă îmbunătățirea frecvenței pașilor de alergare, iar progresele viitoare depind, în primul rând de îmbunătățirea forței”. Este indicat ca învățarea tehnicii de alergare să se facă până la 15 ani și să aibă ca prioritate, mecanica de bază a sprintului și particularitățile specifice fiecărui alergător în parte. Nu s-a evidențiat de-a lungul timpului un tip ideal de constituție corporală privind alergătorii de viteză. S-a evidențiat însă faptul că cei care câștigă probele de viteză sunt „puternici și
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
lungimii. Sau altfel formulată ideea, în funcție de tendința naturală a atletului spre amplitudine sau frecvență. Dar oncepută în această manieră, problema rămâne deschisă, dar necesitatea iminentă a acestui raport optim nu poate fi eludată. Lungimea și frecvența pașilor în cursele de sprint au constituit subiectul Colocviului de Sprint, Paris 1986, unde profesorul italian C. Vittorio a prezentat „Modelul ritmic al alergării în proba de 100 mp, model prin care se încearcă standardizarea alergării pe această distanță. În esență este vorba de a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
tendința naturală a atletului spre amplitudine sau frecvență. Dar oncepută în această manieră, problema rămâne deschisă, dar necesitatea iminentă a acestui raport optim nu poate fi eludată. Lungimea și frecvența pașilor în cursele de sprint au constituit subiectul Colocviului de Sprint, Paris 1986, unde profesorul italian C. Vittorio a prezentat „Modelul ritmic al alergării în proba de 100 mp, model prin care se încearcă standardizarea alergării pe această distanță. În esență este vorba de a găsi lungimea și frecvența optimă a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
mai mare viteză de alergare. Considerând că în cadrul pregătirii tehnice a viitorilor sprinteri trebuie acordată atenție și elaborării raportului optim între lungimea și frecvența fuleului, în mod gradual și în raport cu nivelul de pregătire, odată cu începerea pregătirii speciale pentru probele de sprint, prezentăm demersul teoretic și unele exemplificări practice. Modelul ritmic a fost dedus din definiția vitezei de deplasare Vd = F x A, F= frecvența fuleelor, A=amplitudinea fuleului, cunoscându-se timpul (t) și numărul de fulee (n). A medie= 100 m
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de masă, poate fi exprimat printr-o curbă sinusoidală; b. pentru sprinterul de elită, timpul de zbor e mai lung decât timpul de contact, spre deosebire de copii , unde raportul între timpul de contact și cel de zbor este invers; c. în timpul sprintului cu viteză maximă intervine o decelerare pe orizontală prin modificarea poziției centrului de masă la aterizare pe sol a fiecărui picior. Pentru a recâștiga această viteză pierdută, sprinterul trebuie să-și tragă spatele înapoi și să-și împingă trunchiul înainte
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
aeriană este la D T4, în timpul căreia piciorul descrie cornul vârfului îndoit -“la poulaine”. Această formă de corn corespunde la un du-te vino al piciorului sub șold, într-un timp foarte scurt, aprox. 0,26 s în alergarea de sprint cu viteză maximă pe distanțele clasice și 0,60 s în alergarea de sprint într-o cursă de alergare pe distanță medie. Dacă studiem disimetria traseului pe sol ( suprafață sintetică) a piciorului sub șold, observăm că este un traseu care
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Această formă de corn corespunde la un du-te vino al piciorului sub șold, într-un timp foarte scurt, aprox. 0,26 s în alergarea de sprint cu viteză maximă pe distanțele clasice și 0,60 s în alergarea de sprint într-o cursă de alergare pe distanță medie. Dacă studiem disimetria traseului pe sol ( suprafață sintetică) a piciorului sub șold, observăm că este un traseu care este egal repartizat de o parte și de alta a proiecției șoldului. Normal, mijlocul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
un ciclu al pasului din înapoi spre înainte. “La poulaine” ține cont „în detail” și de schimbările tehnice ale fuleului în timpul alergării de viteză în comparație cu alergarea de rezistență. Partea de “la poulaine” înaintea șoldului este mai densă pentru alergarea de sprint în proba de 100 mp și se diminuează pentru pasul alergător de semifond. Același autor a apreciat calitatea fuleului independent de talia atletului, prin măsurarea distanței dintre sol și gambe, mai bine zis, distanța de la bifurcarea gambelor (în alergarea de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]