5,409 matches
-
nici mult timp după aceea. Dar întrebările mi-au rămas și, căutând atâta, vreau să încerc acum să le găsesc un răspuns. Poate explicația mea nu va fi perfectă, dar „încercarea moarte n-are” spune românul și eu cred în „spusa” bătrânească, pentru că are niște rădăcini bine ancorate în realitate, în adevărata realitate, care nu-i de ieri, de-alaltăieri, ci dintotdeauna. și apoi totul este perfectibil. Poate că, la ce-am să spun eu, va veni un altul să completeze
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
se aflau Costache Cristescu, Ion Timofte și doi jandarmi. Toți patru se întreceau în trasul cu arma la țintă într-o buturugă de lemn. După mai multe astfel de încercări, printre care a luat parte și Dumitru, care din toate spusele era un trăgător bun, a avut loc o discuție contradictorie și Dumitru a fost împușcat cu un glonț de război, intrându-i prin gură și ieșindu-i prin creștet, prăvălindu-se în groapa în care ardea de obicei focul în
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
nu mă socotesc decât o oarecare ființă gânditoare. Gândesc și spun ceea ce gândesc. E bine? E rău? Eu spun ce cred că trebuie să spun. N-am făcut niciodată altfel, dar, în comunism, nimeni nu lua în seamă ce spuneam. Spusele mele erau consemnate la Securitate, au avut ei grijă să mi le facă... arhivă. Cine va vrea să-mi studieze gândirea va trebui să bată la ușa acestei onorabile instituții. Sper că odată și-odată ușa asta se va deschide
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
șchiopăta. Mai avea el și o altă meteahnă, nu mânca nimic de la nimeni, numai din mâna lui Ionuț, chiar de ar fi stat nemâncat toată ziua. Grija lui Ionuț mai era și un motan enorm al unor vecini care după spusele gemenelor, cam dădea târcoale pe lângă ograda lor. Cred ca i-a pus gând rău ăstuia, spusese una dintre ele Într-o seară, cu vădită invidie. Să ți-l iei cu tine pe acest “piază rea”, să nu avem iar ceartă
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
lumii. Și iată că după o vreme fără rugăciuni, cu toate că v-am îndemnat pe toți să vă rugați, l-am întâlnit pe călugărul fără nume, care a venit special să-mi spună care este cea mai importantă rugăciune ce trebuie spusă zilnic. Știți cu toții că această rugăciune a fost recomandată tuturor de însuși Iisus Hristos tuturor celor care vor să-l invoce pe Dumnezeu și care doresc să se ridice spre El. Iată, așadar, că vă transmit și vouă ceea ce am
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
face bani, ca să ne ofere o viață mai bună, timp în care, ea a rămas fără tată și noi fără bunel, deoarece el a decedat la doar vârsta de 48 de ani. Eu nu l-am cunoscut personal, dar din spusele bunicii mele, din spusele unor oameni din sat, am aflat că bunelul meu a fost un om foarte bun, săritor la nevoie. Mama ne-a lăsat în grija bunicii și a plecat, atunci aveam patru ani și ceva, iar sora
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
ofere o viață mai bună, timp în care, ea a rămas fără tată și noi fără bunel, deoarece el a decedat la doar vârsta de 48 de ani. Eu nu l-am cunoscut personal, dar din spusele bunicii mele, din spusele unor oameni din sat, am aflat că bunelul meu a fost un om foarte bun, săritor la nevoie. Mama ne-a lăsat în grija bunicii și a plecat, atunci aveam patru ani și ceva, iar sora mea, trei ani, diferența
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
pe raza localității, relicve ale mestecănișului de odinioară ce îmbrăca terasa și versanții Prahovei în zonă, poate să explice toponimul. Unii spun că toponimul Breaza poate proveni și din bulgarul br*az (Breazu, respectiv Breazaă ca nume de persoană. Din spusele oamenilor vârstnici, care nu îsi mai amintesc de trecutul localitătii, din povestirile părinților și ale bunicilor, rezultă că satul l-a întemeiat ciobanul descălecător din Țara Bârsei sau din Tara Făgărașului și descendenții săi: Nistor, Surdu, Irimescu, Gaibăr, Pescaru, Sandru
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
dorințe ce capătă realitate în substanța corporală a omulețului din pântec. Creșterea lui secretă până la exodul din „paradisul amniotic” vine să completeze misterul uman pe care doar viitoarea mamă îl poate percepe la dimensiunea lui cea mai adevărată. Profesorul acceptă spusele Teodorei: deși are „calitatea de autor”, bărbatul nu știe ce înseamnă minunea apariției unei noi vieți în propriul trup, simțită de femeie ca o adevărată re naștere. Femeia este privilegiată sub raportul cunoașterii, al trăirii acestei fericiri izvorâte din posedarea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
poveste" (1979), "Bărzăunul și restul lumii" (1984), "Vornicul Țării de Sus" (1984), "Comoara" (1988). "Aventuri de dincolo de timp" (1990), " În căutarea Scufiței Roșii" (2005) se adresează, însă, și celor pentru care patriotismul, despovărat de retorica găunoasă, contează, apropiindu-se de spusa unui cărturar ardelean: nu poți învia la Judecata de Apoi, scria acesta, decît din pămîntul țării în care te-ai născut. Într-o altă ordine, "Junimea" ieșeană continuă, cu "Aventurile Bărzăunului", programul de editare, iată, în colecția "Ulița copilăriei", a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
vouă? Mormolocilor! Și de învățat cine să învețe, gîștele? Eeei, drăcie! Deci nu era lucru de șagă. Mult timp copiii n-au mai discutat de față cu lumea o problemă atît de importantă și se simțeau grozav de rușinați din cauza spuselor domnului Nicanor. Dar, de, asta era situația și n-aveai ce face. Domnul Nicanor era domnul Nicanor și nu un oarecare, ca Bărzăunul de pildă. Iată deci că lucrurile luaseră o întorsătură neplăcută și trebuia găsită cu orice preț calea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
A închis cartea fără să pună nici un semn, dealtfel eu sînt aproape convins că nu citise nici măcar un rînd, s-a ridicat oftînd ca un bătrîn împovărat de griji și, ca și cum aceasta ar fi fost concluzia firească după toate cele spuse, declară cu voce joasă: Acum trebuie să mănînc ceva... Parcă am lilieci în stomac! Și intră în casă ca o umbră, lăsîndu-mă singur și trist, fără speranța că voi mai putea continua vreodată povestea întîmplărilor lor. După ce am ieșit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
niște fleacuri!... Dar decît să bat drumurile și pădurile degeaba, ca alții (aluzia era îndreptată direct spre Nuțu), mai bine citesc, scriu ori desenez. Așa-mi place mie! Aruncă o privire piezișă spre Nuțu, dar acesta nu era atent la spusele lui, ci începuse să se întindă după cîteva vișine mari și cărnoase ce mai rămăseseră nemîncate de păsări. Ai dreptate, îl aprobă Ilinca. Dar ai auzit ce se pune la cale în sat? Ce-anume? întrebă Bărzăunul mirat, fiind sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ori de cine ar fi primite, că el n-are nimic cu Nuțu și că oricine are voie să fie prost ori deștept, așa cum l-a făcut mă-sa. (Un ochi expert însă ar fi văzut hăt de departe că spusele lui Tomiță îi produseseră un șoc destul de dur lui Vlad. Nu era el omul care să se dea așa ușor pe față). Iar Virgil... he, he, Virgil începu să rîdă zgomotos, ca de o glumă grozavă, și spuse, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de nimeni și se apropie de Bărzăun cu altă înfățișare și voce tainică: Îți dau un c-c-cauciuc de bicicletă și-ți promit că... Dar nimeni în afara Bărzăunului nu auzi ce i-a mai promis. Bărzăunul păru foarte interesat de cele spuse. Se uită și el pe furiș la Ilinca, apoi la Vlad și Virgil și răspunse tot încet: Bine... Numai să nu-ți uiți cuvîntul, că pe urmăă... Cu mine să știi tu că nu-ți merge! Și-n mine n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de valoarea și de modestia ta. Te-am urmărit îndeaproape; m-am bucurat la fiecare izbîndă a ta; și, da, nu mă reține nimic să recunosc: te iubesc ca pe copilul meu, fiule! Cei doi se priveau adînc în ochi. Spusele lor se împrăștiaseră în văzduh și cădeau acum înapoi la rădăcina copacilor, ca o ninsoare fierbinte, sfărîmînd frigul zilei de primăvară abia mijită și dezghețînd zăpada iernii trecute. Mare Arus, de la voi am învățat tot ceea ce trebuie să știe un
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
viață. Nimic nu-l îndreptățea să elimine această amară posibilitate. Trase aer în piept și se strădui să-și golească mintea. Se scutură, ca și cum ar fi aruncat de pe spate o greutate, apoi reluă înaintarea. "Va fi bine!", gîndi, amintindu-și spusele lui Arus și încurajările Hanei. Dacă i-ar fi fost alături, Hana i-ar fi risipit, fără îndoială, gîndurile negre. Așa era ea: bună și blîndă, înțeleaptă și sfătoasă, minunat prieten care nu-l dezamăgise niciodată. Prin fața ochilor minții i
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
începuturile sale. În anul 1426, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, târgul devine capitala Ținutului Cârligătura, având în administrare peste 100 de sate. Perioadele de dezvoltare ale așezării au alternat cu perioade de decădere, datorate îndeosebi invaziilor străine (tătarilor). Conform spuselor misionarului apostolic Fra Antonio Giorgini, pe la jumătatea secolului XVII, în urma invaziilor tătarilor și polonilor, în vechiul târg au mai rămas “vreo 20 de case de oameni săraci”. În timpul domniei lui Grigore Callimachi au fost date legi care urmăreau revigorarea așezării
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
La poftele-i tot mai nesățioase nu se poate răspunde decât cu un eventual măcel... Dar cu cine să-l organizeze? Pe cine mai interesează o adevărată vânătoare? Noi împingem evenimentele într-un viitor greu previzibil, încercăm să-i minimalizăm spusele, să-i ironizăm proorocirile. Când existase un echilibru real în natură? Nu s-a întâmplat mereu că un animal mai puternic a biruit pe altul mai slab, o specie s-a înmulțit în locul alteia, care, la rându-i, îl răpise
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
prostie ai zis... E destul de îndulcită conversația acum? Este! Exact bomboana pe colivă. Ce vrei mai dulce decât atât?!) — Tu să nu mă faci pe mine isterică! Ai auzit? Eu nu sunt isterică! urlă ea contrazicând prin decibeli sensul celor spuse. Și, dacă am ajuns așa, asta e numai vina ta! Clar?! Numai tu ești de vină! — Dragă, te rog..., devine absurd... Sigur că da, acum e absurd! Că nu mai ai tu ce să zici, nu? Ești un cretin, un
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
amintire sinistră, fostul bufon se retrase spre ieșire. — Ah, da, îmi amintesc, mai spuse împăratul căscând, deși bufonul spălase de mult putina, fericit că poate zburda în voie. Ești extrem de caraghios. Abia acum... În treacăt fie spus, putem da crezare spuselor împărătești numai dacă luăm în considerare faptul că, atunci când actualul sfătuitor de taină nu era nevoit să-și suflece mâne cile de la uniforma mai mare cu două numere, era neapărat necesar să și ridice pantalonii. Între timp, toată tabăra zdrăngănea
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
amabil, punctual, precis, minuțios, el nu uita nimic din ce le-ar fi putut ușura lor* sarcina pe lângă miniștrii străini; era prolific în sfaturi bune și, totodata, era un mare povestitor de anecdote. Om cu adevărat minunat, mărturisea că, după spusele regelui Alfons al XII-lea102, Providența fusese aceea care, din tot universul, îl alesese doar pe el pentru acel post. Naturalmente, astfel de reguli de protocol apar astăzi puțin demodate. Dacă se găsesc, întotdeauna, și persoane care au pentru aceste uzanțe
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
centrul limbajului, apoi ceva din excitație are de traversat craniul, ajutând copilul să înceapă să vorbească. Capitolul IV Acum când sufletul lui Apolodoro este format, grație frecțiilor auriculare, ale anfioxus-ului psihic, acum a venit să locuiască în orașul nostru, după spusa lui Carrascal, insondabilul filosof, don Fulgencio. Don Fulgencio Entrambosmares e un om intrat în vârstă și ieșit din iluzii, cu privire ștearsă care pare că se pierde în infinit din cauza puținătății vederii asupra întregului, cu atitudine liniștită și de cuvânt
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
de Sofocleă. Cea mai veche ocurență a scenei de recunoaștere păstrată este cea a Choeforelor 2. Oreste crede că o va găsi pe Electra într-un cortegiu de femei în doliu, din care tânăra se detașează prin profunzimea suferinței sale. Spusele femeilor îi confirmă ipoteza. De partea sa, Electra este angajată într-o adevărată muncă de recunoaștere din momentul în care descoperă semne revelatoare ale întoarcerii fratelui ei la mormântul lui Agamemnon: este vorba despre o șuviță de păr și de
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
este înlocuit cu o povestire care îi permite publicului să-și imagineze sau să audă ceea ce nu poate vedea (în cazul nostru, modul în care Oreste și-a pierdut viața la Delfiă. Reiese din acest statut special al mesagerului că spusele sale sunt considerate de spectator ca fiind adevărate. Într-adevăr, se consideră că transmite întotdeauna adevărul în faptele pe care le evocă; totuși Pedagogul îi spune Clitemnestrei o poveste mincinoasă despre moartea fiului ei; cu toate acestea, regula adevărului nu
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]