1,895 matches
-
să prindă toți ciocoii, ce pun biruri pe țărani, de la drum prin țarini multe, ei mai fac câte un ocol și opresc să înopteze pe la stâne, la ciobani, să-și vorbească, plan să-și facă, despre atacul ce urmează vorbesc stânile între ele,flăcările urcă în cer timpul este pe înserare, planuri multe se creează noaptea e un sfeșnic bun, buciumul cântă în eter, moții se adună în noapte, pe la stâni, și la răscruci trece Iancu să-i adune să le
COBOARĂ IANCU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382455_a_383784]
-
vorbească, plan să-și facă, despre atacul ce urmează vorbesc stânile între ele,flăcările urcă în cer timpul este pe înserare, planuri multe se creează noaptea e un sfeșnic bun, buciumul cântă în eter, moții se adună în noapte, pe la stâni, și la răscruci trece Iancu să-i adune să le spună planul său apele șoptesc pe vale, nucile trosnesc în nuci iar ciocoii fug de moarte, Iancu pare un călău. Referință Bibliografică: coboară Iancu / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
COBOARĂ IANCU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382455_a_383784]
-
e de mare folos. 54. Reperaj: femeia, albindu-se la față chiar dacă-i de culoare, cu frica în ochi și parul de acacia în mână, pândește felinic, ațipind uneori în picioare, feroce apărându-se de fiarele ce noaptea vin pe la stână. 55. Reperaj: femei tinere, bătrâne, copii și bărbați sunt chipurile Africii vii îmbrăcate atât de colorat încât te tulbură și-ți vine viața s-o accepți așa cum e, cu tristeți, cu bucurii, moarte, nebunii... și s-o iubești cu zilele
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
la fel de bogate, până sus, spre munte ori în vârf de deal. Se zăreau prin luminișuri îndrăznețele acoperișuri ale unor case singuratice și se profilau cărări ocolitoare, care păreau că se-mplântă în pădurea deasă ori se lărgesc în apropierea unei stâne ce nu putea lipsi din acel peisaj de vis în care oieritul este ocupație milenară. Am fost nemulțumit că se oprește autocarul după un scurt viraj la dreapta. Doream să tot meargă, să-mi odihnesc privirea la nesfârșit pe acel
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Printre gândurile grele, Revărsat în timp trecut Peste zbaterile mele, Plânge dorule și plânge Biata frunză fără ram, Inima versul îmi frânge Verde viul nu-l mai am, Verde viu pierdut în val Să răsară-n pâine coaptă, Sus la stâna din Ardeal Fluierele-aud în șoaptă. Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: Profund glas al poeziei / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2261, Anul VII, 10 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Valer Popean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PROFUND GLAS AL POEZIEI de VALER POPEAN în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383485_a_384814]
-
care creau iluzia optică de dimensiune redusă, făcându-i să întrebe dacă în acest pat chiar putea să încapă un om de talia savantului, au fost deasemenea impresionați de exponatele din muzeul de etnografie, în special de diorama reprezentând o stână tradițională, cu oițe împăiate, cu vase specifice pentru separat untul, putineii, au fost impresionați de uneltele țărănești folosite în gospodărie: furcile de tors, vârtelnițele, războiul de țesut orizontal, toate din lemn, sau de icoanele pe lemn ori pe sticlă sau
O CĂLĂTORIE DE STUDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383541_a_384870]
-
care creau iluzia optică de dimensiune redusă, făcându-i să întrebe dacă în acest pat chiar putea să încapă un om de talia savantului, au fost deasemenea impresionați de exponatele din muzeul de etnografie, în special de diorama reprezentând o stână tradițională, cu oițe împăiate, cu vase specifice pentru separat untul, putineii, au fost impresionați de uneltele țărănești folosite în gospodărie: furcile de tors, vârtelnițele, războiul de țesut orizontal, toate din lemn, sau de icoanele pe lemn ori pe sticlă sau
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
David B., Anastase H., Balog A. Reducerea poluării radioactive la complexul de sortare a minereurilor de Uraniu. Simpozion „Probleme de radioprotecție la extracția și prelucrarea minereurilor radioactive”. MMPG, CMMN, Institutul de Cercetări și Proiectări pentru Minereuri și Metalurgie Neferoasă Baia Mare. Stâna de Vale, 8-9 octombrie 1981; B. David, Antoaneta Roman, Mariana Nina Oprea. O nouă metodă de dozare fluorimetrică a Uraniului Total din soluri și roci. Simpozion IMR, aprilie 1988, București; B. David, Raluca Pascal, Mariana Nina Oprea. Purificarea peroxidică a
IN MEMORIAM: BORIS DAVID de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382978_a_384307]
-
are nevoie de bani. Ia mai tăceți, strigă la ele o oaie stearpă, trebuie să trăim noi și să ne facem un viitor. Voi vreți, să investiți în copiii voștri, eu vreau ca stăpânul să-și mai facă încă 6 stâne. Și a venit ziua când stăpânii ne-au răpit de la ugerele mamelor , oaia stearpă chiar a contribuit la prinderea noastră. Ce jale a fost, câte lacrimi s-au vărsat; noi plângeam, mamele jeleau, ciobanii ne înghesuiau în camioanele lor. Am
SCRISOAREA UNUI MIEL de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385348_a_386677]
-
Tradiții de bun augur în ajunul praznicului În data de 22 aprilie, în ajunul praznicului, este sărbătorit ”Sângiorzul vacilor” sau „Alesul”. Acest obicei, moștenit din moși-strămoși, marchează începutul anului pastoral : în această zi se aleg ciobanii, mieii și locul viitoarei stâne; tot atunci se pregătesc oile pentru muls și se prepară primul caș. Spiritele malefice sunt alungate cu ajutorul plantelor magice Totodată, în ajunul praznicului, gospodarii sunt prudenți și iau măsuri care să alunge spiritele malefice și strigoii care umblă noaptea prin
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
vreme de sărbătoare, de Sfânta Maria, dar și cum trăim, păstrându-ne tradițiile. Dacă ne vizitați, puteți vedea cum țesem și spălăm lâna la vâltori, care ne sunt bucatele, ce forme capătă lemnul în mâinile noastre, cum facem brânza la stână” - spune Irina Pop, Directorul Căminului Cultural din Săpânța. Festivalul va avea loc pe o pajiște din sat, iar muzicienii vor interpreta doar muzică live. Dacă prima zi va fi dedicată muzicii tradiționale maramureșene, vineri, 16 august, vor urca pe scena
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
gând. EU FAC ALUZIE LA NOI Tu de dureri ai lacrime de stele Ca roua cerului scursă pe șest Și din tăceri mi-ai împletit mărgele, Iar din privire vii și faci protest. Mi-e teamă că se-ntorc la stână lupii Sau în oraș speranțele puhoi Ori trântorii pe câmp lăsându-și stupii Vor adormi visându-ne pe noi. De dragoste cu patimă vom scrie, Dar eu fac iar aluzie la noi Prinzând un vers pe cerul din hârtie Că
STIHURI (1) de CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383158_a_384487]
-
P.Diaconu, zona Ostrov-Călărași-Silistea fiind o regiune crealiera, iar circulația monetară pentru secolele XII-XV fiind foarte mare, fie la Isaccea-după N.Iorga, Gh.I.Brătianu, C.C Giurescu,fie între Isaccea și Tulcea. Cronică rusească a mănăstirii Ipatienskaia menționează o localitatea Stînă(Ditinia),care ar fi putut fi Vicina. În codex 534 Din Bibliotecă Marciana-Veneția pentru secolul XII e menționat orașul Vic(Vicina), iar pentru secolul XIII actele notarului Gabriele Prodomo 1 iulie-6 octombrie 1281 menționează cifră de afaceri foarte mare a
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
lăncii care, În ciuda opoziției sale din Consiliu, fuseseră autorizați să Îl urmeze pe Înaltul prelat Între zidurile cetății, și care acum transformaseră Santa Maria Novella Într-un fel de avanpost al forțelor lui Bonifaciu, o gheară a leului Înfiptă În stâna cu miei. Își convocă repede „familia“, doisprezece străjeri de cartier care Îi fuseseră atribuiți pentru apărare și pentru a face față unor eventuale probleme de ordine publică. — Ce naiba se petrece, messer Alighieri? strigă unul dintre ceilalți priori. E o revoltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
confrunta cu morții. Acum, când se mișca printre cei vii, părea Împiedicat, ca și când s-ar fi simțit nelalocul lui. Dante se opri lângă o coloană, spre a reflecta o clipă și a se pregăti pentru Întâlnire. Așadar, lupul venise la stână. Dimpreună cu bandiții lui. Cine le permisese unor oameni Înarmați să pătrundă În Palatul priorilor, fără ca garda să fie alertată? Șovăi o clipă: poate că ar fi trebuit să se Întoarcă și să adune câțiva soldați, Înainte să se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Știam eu c-o să râdeți. — Stai, frate, că nu râdem toți! - zise Metodiu zâmbind. I-ai văzut, i-ai văzut, să fii sănătos. Dar cam câți erau? — Cam doi - zise Parnasie prinzând curaj. I-am văzut într-o noapte la stână la Dumesnicu. Eu dormeam, dar m-au trezit câinii. Am crezut întâi c-a intrat lupu, că prea hămăiau dobitoacele. Am luat ciomagul, am ieșit din colibă și peste gard, cam la zece pași, în poiană, i-am văzut. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-i drept, toate năravurile urșilor - și nu cred că e cazul să le mai înșir - dar mai avea ceva pe deasupra: avea suflet, fraților. — Cum vine asta? - făcu Surduc. — Iată cum vine: trăia odată, lângă o apă mult curgătoare, la o stână, o băciță. O chema Mădălina și pe cât era de harnică, pe atât era de singură. Singură, fraților, cum îi cucu: numai brazi și brazi și câini. Episodul 30 îN CARE CONTINUĂ POVESTEA LUI CANCIOC — Și trăia Mădălina asta la stână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
stână, o băciță. O chema Mădălina și pe cât era de harnică, pe atât era de singură. Singură, fraților, cum îi cucu: numai brazi și brazi și câini. Episodul 30 îN CARE CONTINUĂ POVESTEA LUI CANCIOC — Și trăia Mădălina asta la stână și n-avea treabă cu nime - grăi mai departe Cancioc. De tânără era tânără, de frumoasă îi mersese buhu, laptele de la oi curgea, brânza, mă rog, se făcea, câinii o apăra, ce-i mai trebuia? Că știți și voi, fraților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ieșea gătită, cânta o doină-n cor, mulgea oile, abia se uita la el. Slăbea ursu văzând cu ochii. De oi nu se atingea, ba după vreo săptămână a venit cu două oi streine la subțioară, le luase de la altă stână, și le-a aruncat de vii în târla Mădălinei. Odată a apărut cu o vacă de lanț, o trăgea ca tot omu, mugea vaca ca din gură de șarpe, și-a aruncat-o și pe asta în târlă, printre oi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
îngenuncheară. — V-ascult - spuse Barzovie-Vodă. — Măria-Ta - zise venerabilul Samoilă - mă știi că n-am vorbă lungă. Vremurile sunt grele. Suntem acuma o turmă fără păstor și zice-o vorbă de-a noastră: o turmă fără păstor e ca o stână fără câini. Una peste alta, noi te vrem, Măria-Ta! — Voi? - făcu mirat Vodă. Voi, mă?! Noi ca noi - răspunse Samoilă - da’ te vrea țara. — Da’ pe mine m-ați întrebat dacă vreau țara asta? - ridică brusc glasul Vodă. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
poate conserva iarba proaspătă. Să rumeg deci mai departe. Parcă și cu Liviu nu a fost la fel? O comunicare unică, o iubire unică. Nopțile ypsilantiene din vechiul Pantelimon sau plimbările mute pînă-n zori pe malul Cibinului, acolo pe prispa stînei, În mireasma mătrăgunei cerată de lună, cînd mi-a mărturisit pentru prima dată ura lui Împotriva lui Kafka, Împotriva acelei mutilante mentalități de ghettou care Îi anulează omului accesul la cer, ucigîndu-i disponibilitatea imnică și eroismul. M-am Îngrozit. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de la „a dughi”, a înghiți apă cu lăcomie. Locul a fost amenajat de Bănuț Mitruș, un mic lac de acumulare, se poate face baie și plajă, alimentat de un mic izvor. Acolo, pe vremea CAP-ului și după se organiza stână de către Gheorghe (Ghiță) Boghin. După Fântâna lui Dugheanu, urcând se ajunge în zarea Bârnii, la Pârlit și în Tochile. Pe lângă aceste toponime care țin de o veche moșie răzeșească, mai sunt câteva nume de locuri care sunt legate de vechea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pantă lină, aplatizându-se și dispărând la confluența celor două pâraie, în Fruntești. Pe acest deal CAP-ul Fruntești avea 33 de ha vie nobilă care, după 1989, a fost abandonată de proprietari; acum e loc de păscut oile de la stâna lui Ghi Boghiu. Nu se mai cunoaște locul unde a fost curtea lui Vasilică și nici locul unde a fost „mănăstirea”, după cum, dincolo de Valea Boțului, sub Runc, nu se mai cunoaște locul unde a fost Curtea Virginiei Lambrino. în acea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a se aduna toți în satul Lunca. Urmează locul numit în Pădure, apoi Zarea Statului. După vii, Fundu Sârbului (mulți sârbi și bulgari au alcătuit sate în Moldova, aici trebuie să fi fost un sârb rătăcit!). Poienile Brânzei (loc de stână și păscătoare pentru oi), altă Zare a Statului, Gura Luncii (cum intri în Fruntești, venind de la Oncești) și Dealul Puiului (exprimă un raport de proprietate; unul Puiu avea acolo loc de păscătoare, pădure, loc de arătură, de stână etc.). Pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
loc de stână și păscătoare pentru oi), altă Zare a Statului, Gura Luncii (cum intri în Fruntești, venind de la Oncești) și Dealul Puiului (exprimă un raport de proprietate; unul Puiu avea acolo loc de păscătoare, pădure, loc de arătură, de stână etc.). Pe partea dreaptă a pârâului Dunavăț și Pârâului Roșu, de la hotarul cu Slobozia - Filipeni, din nord spre sud se întâlnesc următoarele denumiri: Fundu Bârnii (pământurile frunteștenilor se întindeau și peste zona Bârnii, spre Poieni de care îi desparte o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]