10,656 matches
-
unghiului: A căzut ploaia, au venit râurile mari, au suflat vânturile și au bătut în casa aceasta, în țara aceasta, în Europa aceasta din Osicata mea, dar ea nu a căzut, fiindcă, vrem-nu vrem, recunoaștem sau nu, este întemeiată pe stâncă, pe piatra din capul unghiului nostru, din ruga noastră acum in extremis severă și austeră: Doamne, scapă-ne! (Text citit la Festivalul Internațional de Literatură „Tudor Arghezi”, cu ocazia primirii Premiului Național „Tudor Arghezi” pentru Opera Omnia și a titlului
Minima argheziană. Rugăciunea de la Gorj by Marian Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/2483_a_3808]
-
voia ei, merge spre coruperea ordinii. E ca și cum un scenariu apocaliptic împinge lucrurile spre o descompunere irepresibilă: structurile se alterează, firele de telefon se încîlcesc, oamenii se scofîlcesc, fundațiile se tasează, farfuriile se sparg, circulația rutieră se sufocă în dopuri, stîncile se erodează, războaiele izbucnesc, atomii se dezintegrează. Unde e sensul în toate acestea? Sau, cu o întrebare de retorică medievală: care e rațiunea haosului, ce rol joacă el în iconomia universului? Răspunsul lui Ruelle se mărginește la o constatare seacă
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
circulației lor materiale, cititorul de poezie românească poate admite că - în sensul transmutațiilor la care tinde orice operație spirituală - în domeniul liricii lui Ion Barbu putem întîlni expresia unui proces analog.“ (p. 76) Fraza e fără fisură, compactă precum o stîncă din care nu răzbate nici un înțeles. O poți citi de cîte ori vrei, își va păstra cu tenacitate misterul. O cale mai sigură de a arăta că nu ai flerul limbii cu greu poate fi găsită. Comentatorii fără talent sunt
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
de frunze de pelin. Un șuvoi mă-nghite, n-am timp, trag de clipe ca de armăsari, curge spațiul prin ferestre, curg podelele prin hornuri, încerc să opresc vârtejul ce iese prin brațe, prin artere, cu chin, dar arborii și stâncile și cerbii mă doboară, se rostogolesc, mă strivesc. V Și ca să mă regăsesc, mă întorc între pietre și fiare, între forme și poame de flăcări. Nisipul frige tălpile, aerul mângâie pielea și ochii plăpânzi dispar în oglinzi. Mă înfrupt din
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
zicem), dar asta pentru că acum Ana scrie strict definiții, unele abstracte, altele mai aproape de confesiune. „Temele” alese sunt acum pozitive - sau, oricum, tratate în pozitiv, cum e Sufletul ager, pentru care „Nu se găsesc lanțuri” „Încătușat să-l țină pe stînca de granit”, întrucît el „În setea-i de lumină străbate zidul urii/ Precum, prin fumul luptei, un steag victorios”. „Libertatea”, „lumina” etc. își au imnurile lor; nu mai puțin, firește, „munca” și omul care o face: „Omul e viața, brațul
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
granit”, întrucît el „În setea-i de lumină străbate zidul urii/ Precum, prin fumul luptei, un steag victorios”. „Libertatea”, „lumina” etc. își au imnurile lor; nu mai puțin, firește, „munca” și omul care o face: „Omul e viața, brațul lui stîncă,/ În fața lui totul de-acum se-nchină;/ Pașii sunt luptă, ochii iubire,/ Sufletul cîntec și fruntea lumină” (Cîntecul muncii). Vlaicu Bârna sugerează că necazurile poetei s-ar fi tras, după război, și de la „faptul că ignora cu desăvîrșire temele fierbinți
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
Și nouri auriți, în zare, Plutind alene dinspre sud, Îl însoțesc spre nord, spre mare ; Iar stăncile, ce-n grea grămadă În mreji de taine pirotesc, Isi pleacă frunțile să vadă Cum valuri repezi licăresc ; Înalte turnuri de castele, Din stânci privesc cumplit și treaz - Sunt uriașe santinele, La poarta mândrului Caucaz ! Sălbatică și minunată Era divină lume, toata ; Dar mândrul duh, cu mut dispreț Privi ce Domnul sau crease, Și-nalta fruntea să rămase Încremenita sub îngheț. IV Sub el
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
dispreț. V Cu truda robilor, pe munte, Gudal, bătrânul, și-a durat Castel de ziduri aparat, Ca veacurile să le-nfrunte. Pe culmi și-n văile adânci, Cad umbrele-i înalte, drepte, Din turn către Aragva-s trepte Șerpuitor tăiate-n stânci ; Pe ele, cu ulciorul, seara, Cu ceadra fluturând spre brâu, Prințesa tânără, Tamara, Scoboară sprintena la râu. VI De ani, puternicul castel Privește mohorât seninul ; Dar azi e chef și larmă-n el, Zurnaua sună, curge vinul ; Gudal azi față
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
fi primit uitare!... X În asfințit, pe-ngustul mal, Urmând Aragva ce se-alungă, Sosit aici din cale lungă, La nuntă, pe-nspumatul cal, Zorește mirele s-ăjungă. Cu daruri scumpe încărcate, Pe urmă lui, pășind greoi , Vin pe poteci, în stânci tăiate, Cămilele în lung convoi ; Cum pasul liniștit și-l țin, Le sună clopoțeii lin... El însuși, prinț de Sinodal, E-n frunte. Zvelta lui statura La mijloc strânsă-i în centura ; Mânerul latului pumnal Și-al sabiei sclipesc de
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
sub nea ; Sub el, fugarul sârg, în spume, Din Karabah urmaș focos Al celor mai iuți căi din lume, Urechea-și mișcă sperios, Si, sforăind, pieziș privește Cum râul jalnic clocotește. E drum îngust, primejdios! La dreapta, zid abrupt de stânci, La stanga, apele adânci. E ceas târziu. Necontenit, Din munți și codrii plini de șoapte, Se face noapte, tot mai noapte... Convoiul pasul și-a sporit. XI În calea lor un paraclis... Aici, de mult dormindu-și somnul, Se odihnește intru
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Mângâietor o va-nflori Cu-mbrățișare de smarald ; Și-ades drumeții s-or opri, Chemați de-a frunzelor arcada, La umbră Domnului să sada... XIII Năprasnic, pe cărări abrupte, Gonește calul, sforăind Și năpustindu-se ca-n lupte Acum, pe stâncă zăbovind, Suflând pe nările lărgite, Neliniștit ascultă-n vânt; Izbind deodată- în pământ, Cu tropot aprig de copite, Zburlindu-și coama sub avânt, O ia n-ainte cu turbare ; Pe el e-un călăreț tăcut ! Din când în cad în să
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
la orice încercare Fă-ți din pildă lor temei ; Calmă și nepăsătoare, Și-mpăcată fii, ca ei ! Și-ndata ce a nopții umbră Va revarsă tăcerea-i sumbră, Când, ca vrăjit de un cuvânt, Vă adormi acest pământ ; Când vântul printre stânci va bate Stârnind și ierbile uscate, Și păsările ascunse-n ele, Ce-n vbor zbucni-vor ușurele ; Când pe sub vitele de vie, Din roua band cu lăcomie În noapte, flori vor înflori ; Când luna-ncet se va ivi De dupa munții
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
facă, -n semn de pocăința , Pe culmea-naltă de granit , Pe unde vulturii s-adună , Și doar furtunile detuna ; Sus pe Kazbek din lespezi groase Dura lăcaș de ruga , deci ... În el truditele lui oase Aflară liniștea de veci ; Pe stâncă ce luptă cu vântul Creșteau din cimitir stingheri ; Dar ,oare , e mai cald mormântul Când mai aproape e de cer ?... Ori somnul veșnic fi-va pază De larma frământatei vieți ?... Zadarnic morții nu visează Nici bucurii , și nici tristeți . XVI
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
mai compune versuri, s-a ocupat de tălmăciri, mai cu seamă din Valéry, dar și din Vita Nuova a lui Dante. "Elegiile duineze" au fost scrise în ultima perioadă a vieții, la castelul Duino, o fortăreață masivă în vîrful unei stînci pe malul mării Adriatice, în apropierea orașului Trieste. Ferit de grijile financiare care l-au incomodat toată viața, încurajat de prezența afectuoasă dar discretă a prințesei Marie von Thurn und Taxis-Hohenlohe, Rilke și-a petrecut ultimele zile din viață meșteșugind
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
cap de taur/ Și gheara de strigoi,/ Și coada-i de balaur,/ Și geme cu turbare/ Când babă tristă pare;/ Iar coada-i stă vulvoi.// Iar nagodele-urâte/ Că un mistreț la cap,/ Cu lungi și strâmbe rate,/ Cu care de pe stâncă/ Ram marea cea adâncă/ Și lumea nu le-ncap;" Pauză de respirație! Dincolo de valoarea versurilor de față, o remarcă de ordin lingvistic... Înțeleg că un izolat etnic că Budai-Deleanu, printre puținii români de la Lemberg, pe la sfârșitul secolului XVIII, a putut
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
la statuia strălucitoare de lîngă stejar./ Pe altul îl știam de la Loreto, cînd plouase cu grindină,/ și noi am fugit căutînd adăpost, iar, în Domus Lauretanus;/ cu palmele desfăcute simțisem cum se preling șuvițele/ la grota Reginei Rozariului, pe maroniul stîncii lustruite/ de atingerea mîinilor de culoarea tuturor raselor planetei." în poemele mai tîrzii, după ce Umbria a fost atinsă nu doar cu gîndul, lirismul are ceva din tandrețea lui Ion Pillat și e surprinzător să citești cum locuri atît de îndepărtate
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
mai isteață. Poeta! Oare i-ar fi plăcut acest titlu printre toate cele pe care i le-au acordat admiratorii lui? Mă așez alături de dantelărese, pe o barcă fărîmată și mă uit la casă. O casă banală, cocoțată pe o stîncă și cît se poate de firească în acel doecor. Rechem în minte figura îndrăgită a lui Niezsche, îi văd ochii de culoarea florilor de tei, văd gesturile lui de tăietor de lemne și, fiindcă-i plăcea vocea mea, îi vorbesc
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
totuși o urmă de duioșie. M-a întrebat, clar: ,, Vrei să-ți produc o suferință?" Cel mai mult m-a șocat predicatul, atât de cult, de intelectual: ,,să-ți produc..." Cei doi morți pe munte (Lacul Bâlea) proptiți de o stâncă, morți de epuizare, rătăciți, fiind ceață. Unul, cu un biscuit în mână, cu rucsacul deschis, în care cealaltă vârâtă, părea să caute ceva. Trei ciobani, găsindu-i, îi duc la vale înveliți în pături, lupii, vulturii n-apucaseră să-i
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
meu, care era cu doi ani mai mic, aruncă tuburile de oxigen, măștile și aripioarele de înot, și o rupse la fugă cu un strigăt de groază. Doamna Forbes îl auzi de pe scara șerpuitoare de piatră care se cățăra pe stânci de la debarcader până acasă, și ne ajunse din urmă, gâfâind, lividă; i-a fost însă de-ajuns să vadă animalul crucificat în poartă ca să înțeleagă pricina ororii noastre. Obișnuia să spună că atunci când doi copii sunt împreună, amândoi sunt vinovați
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
amintiri de care nu ai cum scăpa. Călătoria are loc prin păduri virgine încă, traversînd rîuri sau mergînd doar spre izvorul lor, aflat în munți sălbatici ce se bat în capete; este un drum, în cea mai mare parte, printre stînci și defilee. Un drum, în cursul căruia strigătele deznădăjduite (și mai mult imaginate) alternează cu o liniște terifiantă și cu ecoul auzit din văi. Natura îi joacă feste omului, oricît de rațional ar fi acesta și cu oricîtă detașare științifică
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
cu Orientul, corăbiile în depărtare, cu pietrele prețioase, ftizia și figurile cadaverice, cu simbolurile altor vremi, altor peisaje și altor religii. Iată o mostră din Visări budiste: "Mai îți aduci aminte ce falnic tu, condorul,/ Îți părăseai cuibarul acoperit, de stînci?/ Deodată întinzîndu-ți aripa îți luai zborul,/ Iar eu, rotind deasupra genunilor adînci,/ Cu penele zbîrlite îmi așteptam odorul." Sau din Corăbiile din port plecat-au cîte una: "Corăbiile din port plecat-au cîte una/ Și nu s-au mai întors
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
majuscule: Portul, Cetatea, Episcopul, Nepătrunsul, Lumina... Liviu Lungu reușește să configureze într-un angrenaj epic deosebit de tensionat conștiința unui personaj prins în montura unor întîmplări dramatice. Un personaj cu un temperament eroic care ambiționează să construiască un Far într-o stîncă aflată pe malul mării și să-și ducă pînă la capăt strădaniile înfruntînd situații limită, cristalizate în mici povestioare ritualice. Nota expresionistă, forța spectacolului realizat într-o viziune expresionistă, descrierile voluptuoase, minuția detaliilor tehnice, deloc sufocante, dau impresia unor strădanii
Forță și prolixitate by Dorin Măran () [Corola-journal/Journalistic/16522_a_17847]
-
se plonjează mereu frisonant, escaladînd permanent denivelările spectaculoase ale unui mal abrupt, se profilează și un pat-catafalc, lăcaș al confesiunilor tuturor sezoanelor. Inducînd aceste conotații varii, Rodica Arghir circumscrie și prin mijloace plastice conflictul etern dintre abisul fecundității feminine și stînca virilității masculine. Retroactiv și indirect se dezvăluie discontinuu crîmpeie de adevăr incomplet și relativ despre o familie cu deficiențe grave de comunicare. Potențiala angry young woman se răzvrătește și acționează abia cînd află că va fi abandonată, privată de afecțiune
Călătorie în propria copilărie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16561_a_17886]
-
noastră. Mai întîi tîrîndu-ne anevoie pînă ce izbutirăm să ne ridicăm pe două picioare. Să aprindem focul nostru, cu mijloacele noastre, alături de înspăimîntătoarea risipă de energie a naturii. Pe urmă, un antropoid de seamă apucă să sape un semn pe stîncă, în peșteră, să nu uite... Pe urmă, un altul apucă un băț și făcu din el o săpăligă sau o armă... Pînă ce Omul descoperi energia ascunsă în sămînța de bază, - forța nucleară. Pură virtualitate genetică: cei din secolele următoare
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
din Iugoslavia și Ungaria, ambele state autoritare. Și iată ideea centrală a acestei critici, pe care, dacă o vom citi cu atenție, o vom regăsi în multe dintre atacurile contra guvernanților actuali. "Luntrea condusă de piloții orbi se lovise de stînca finală, scrie Eliade, reluîndu-și o metaforă care, și ea, circulă prin presa campaniei electorale din 2000. Nimeni n-a înțeles ce se întîmplă, dregătorii făceau politică, neguțătorii își vedeau de afaceri, tinerii de dragoste și țăranii de ogorul lor. Numai
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]