476 matches
-
seară ("Falco vespertinus"), sfrâncioc cu frunte neagră ("Lanius minor"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), șorecarul încălțat ("Buteo lagopus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), presură de stuf ("Emberiza
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), lișiță "Fulica atra"), găinușa de baltă ("Gallinula chloropus"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), corcodel mare ("Podiceps cristatus
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
stuf ("Locustella luscinioides"), grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), silvie mică ("Sylvia curruca"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), nagâț ("Vanellus vanellus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis") sau mierlă ("Turdus merula") . În arealul sitului este semnalată prezența genetei-cu-pete-mici ("Genetta genetta"), un mamifer carnivor aflat pe lista roșie a IUCN. În vecinătatea sitului se află mai multe
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar mare ("Buteo rufinus
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), caprimulgul comun ("Caprimulgus europaeus
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), caprimulgul comun ("Caprimulgus europaeus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar ("Ficedula parva"), cinteză ("Fringilla coelebs"), ciocârlan ("Galerida cristata"), piciorong ("Himantopus himantopus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș cu cap negru ("Larus melanocephalus"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
vegetației pentru creșterea animalelor, a pomilor. Lacurile primeau apă proaspătă în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau zilnic atmosfera cu aer proaspăt, iar în trecut, constituiau bune ascunzișuri și puncte de apărare împotriva dușmanilor, asigurau lemnul necesar pentru construcții de locuințe ( bordeeie, colibe
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
ale unor specii de păsări protejate, fiind arie de protecție specială avifaunistică. Situl este important pentru populațiile cuibăritoare și în perioada de migrație. S-au regăsit astfel în zona Lacului Amara: 10 specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
plan global); gârlița mare, rata cu cap negru, ploierul argintiu, fugaciul mic, fluierarul negru, corcodelul de iarnă (specii de biom), ferestrașul mic, fluierarul cu picioare verzi, cinteza de iarnă. Dintre speciile vulnerabile în Europa, pe teritoriul parcului natural sunt întâlnite: stârcul pitic, barza neagră, șoimul de seară, turturica, pescărușul albastru, ghionoaia sura, lăstunul de mal. Aria protejată asigura condiții de cuibărire și pasaj pentru mai multe specii, printre care și stârcul galben (Ardeola ralloides), egreta mare (Egreta albă), stârcul cenușiu (Ardea
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
speciile vulnerabile în Europa, pe teritoriul parcului natural sunt întâlnite: stârcul pitic, barza neagră, șoimul de seară, turturica, pescărușul albastru, ghionoaia sura, lăstunul de mal. Aria protejată asigura condiții de cuibărire și pasaj pentru mai multe specii, printre care și stârcul galben (Ardeola ralloides), egreta mare (Egreta albă), stârcul cenușiu (Ardea purpurea), țigănușul (Plegadis falcinellus), lopătarul (Platalea leucorodia), egreta mică (Egretta garzetta), barza neagră (Ciconia nigra), cristelul de câmp (Crex crex), culicul mare (Numenius arquata), sfranciocul roșiatic negru (Lanius collurio), rata
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
sunt întâlnite: stârcul pitic, barza neagră, șoimul de seară, turturica, pescărușul albastru, ghionoaia sura, lăstunul de mal. Aria protejată asigura condiții de cuibărire și pasaj pentru mai multe specii, printre care și stârcul galben (Ardeola ralloides), egreta mare (Egreta albă), stârcul cenușiu (Ardea purpurea), țigănușul (Plegadis falcinellus), lopătarul (Platalea leucorodia), egreta mică (Egretta garzetta), barza neagră (Ciconia nigra), cristelul de câmp (Crex crex), culicul mare (Numenius arquata), sfranciocul roșiatic negru (Lanius collurio), rata sulițar sau fluierarul de mlaștină. Specii care au
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
lebădă cântătoare ("Cygnus cygnus"), eretele vânăt ("Circus cyaneus"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica") sau șorecarul mare ("Buteo rufinus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), strigă ("Tyto alba"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), erete de stuf ("Circus aeruginosus") Fauna rezervației are în componență și câteva specii de reptile, amfibieni și pești; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
zona Lacului Văcărești a fost recucerită de natură. Locul, cunoscut în prezent și ca "Groapa Văcărești", este alimentat de izvoare subterane, care au permis creșterea unei vegetații diverse și a unor viețuitoare, ca păsări (peste 95 de specii), între care stârci, egrete, cormorani, pescăruși, lebede, lișițe, rațe sălbatice, muscarul negru, animale acvatice ca șerpi de apă, tritoni, dar și vulpi, iepuri, vidre și bizami, care supraviețuiesc într-un ecosistem stabil. În anul 2014, au fost fotografiate mai multe exemplare de vidră
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]
-
barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cioară de semănătură ("Corvus frugilegus"), presură de grădină ("Emberiza hortulana"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), piciorongul ("Himantopus himantopus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), cioc-întors ("Recurvirostra avosetta"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola") sau egretă mică ("Egretta garzetta"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Vitănești - Răsmirești (sit SPA) () [Corola-website/Science/331083_a_332412]
-
Nannospalax leucodon"), Păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) protejate (prin directivele "147/ CE din 30 noiembrie 2009" și "79/409/CEE din 2 aprilie 1979" - privind conservarea păsărilor sălbatice: buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), corcodel mic ("Tachybaptus rificollis"), lișiță ("Fulica atra"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), nagâț ("Vanellus vanellus") sau cufundar polar ("Gavia arctica"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Portiței. Ținutul Cioticei este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlăștinoase, ape fluviale și salmastre, bălți nisipoase, traversate de dune paralele, stuf. Lacurile din zonă, în special, sunt locuri de pasaj, de popas și de clocit pentru lebede, stârcii albi, roșii și galbeni, țigănuși, lopătari. Inițial sat pescăresc, Gura Portiței este situată pe o fâșie îngustă de nisip, între Marea Neagra și limanul Golovița ; este cunoscută astăzi ca una dintre cele mai retrase (și liniștite) destinații turistice de pe litoralul românesc
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
s-a suprapus unei structuri sociale românești mai vechi. Urmele acesteia în Cizer se pot distinge în menționarea voievodului Petru din Cizer la 1449 și a voievodului Grigore Baboș care conducea în 1594 peste crainicii satelor Cizer, Boian, Ponița, Hurez, Stârci, Ratin și Wayfalua (Pria). Începând cu secolul 17 avem primele date despre locuitorii satului. Astfel în 1658 a fost consemnate 22 de sesii iobăgești, aparținătoare de Cetatea Șimleului, în partea posedată de principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea. Date
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
cu valoare cinegetică: căpriori, mistreți, vulpi, iepuri. Nu lipsesc rozătoarele mărunte, păsările comune, insectele, reptilele, melcii, batracienii, peștii. Incidental își fac apariția exemplare din specii nespecifice zonei, cum s-a întâmplat în jurul anului 1970 când a fost semnalată prezența unui stârc roșietic ("Ardea Purpurea"). Topoclimatul local este de tip continental-moderat. Temperatura medie anuală a aierului este de 8,5 °C. Media lunii ianuarie este de -40 °C, iar a lunii iulie de +18 °C. Cantitatea medie a precipitațiilor anuale este de
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări semnalate în arealul rezervației naturale: buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), corcodel mic ("Tachybaptus rificollis"), lișiță ("Fulica atra"), presură (o specie din familia "Emberizidae"); precum și pentru păsări de pasaj cu specii de: stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), nagâț ("Vanellus vanellus") sau cufundar polar ("Gavia arctica"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis") sau acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"). În vecinătatea rezervației naturală
Lacul Știucilor () [Corola-website/Science/325236_a_326565]
-
Columba oenas"), cristei de câmp ("Crex crex"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă mare (Egretta alba), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica"), stârcul pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș mic ("Larus minutus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), gușă albastră ("Luscinia svecica"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), viespar ("Pernis apivorus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), cresteț creț ("Porzana parva"), ciocănitoarea
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
egretă mare (Egretta alba), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica"), stârcul pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș mic ("Larus minutus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), gușă albastră ("Luscinia svecica"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), viespar ("Pernis apivorus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), cresteț creț ("Porzana parva"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), cresteț pestriț ("Porzana porzana"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), huhurezul mare ("Strix uralensis") sau fluierar de mlaștină ("Tringa
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
minutus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gârliță mare ("Anser albifrons"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), barză albă
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
auritus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gârliță mare ("Anser albifrons"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
Myotis daubentonii"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gârliță mare ("Anser albifrons"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]