10,783 matches
-
minte forma femeii prin amintire. Iar alții zic că aceia se arată minții în chip de femeie și, atingând părțile trupului, stârnesc dorința, și așa se ivesc nălucirile. Alții iarăși spun că patima, care domnește în dracul ce se apropie, stârnește patima și așa se aprinde sufletul spre gânduri, aducând înainte formele prin amintiri. De asemenea, despre alte năluciri pătimașe, unii spun că se produc într-un fel, alții, într-alt fel. Dar în nici unul dintre modurile amintite nu pot dracii
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
că, atunci când cineva a dobândit nepătimirea părții poftitoare și gândurile de rușine s-au răcit, atunci arată bărbați și femei jucând împreună și-l face pe pustnic să privească lucruri și forme de rușine, uneori atingându-se și de trupuri, stârnind într-însele fierbințeala dobitocească 92. 87 Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuri la Patericul egiptean, trad. de Pr. Gheorghe Roșca, în colecția Comorile Pustiei, vol. 9, Edit. Anastasia, București, 1997, pp. 40-41. 88 Ibidem, p. 14. 89 Sf. Nil Ascetul, Cuvânt ascetic
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Maxim Mărturisitorul, Cele patru sute de capete despre dragoste, suta a doua, cap. 85, în Filocalia..., vol. II, p. 84. 92 Evagrie Ponticul, Capete despre deosebirea patimilor și a gândurilor, cap. 15, în Filocalia..., vol. I, p.73. 11 Diavolul mai stârnește în om patima desfrânării prin împodobirile și sulimanurile la care mulți recurg ascultând șoaptele acestuia, în scopul de a atrage privirile, prin vopsirea feței, prin parfumurile tari și îmbrăcămintea indecentă, mijloace pe care Sfinții Părinți le numesc: steaguri ale desfrânării
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
sulimanurile la care mulți recurg ascultând șoaptele acestuia, în scopul de a atrage privirile, prin vopsirea feței, prin parfumurile tari și îmbrăcămintea indecentă, mijloace pe care Sfinții Părinți le numesc: steaguri ale desfrânării. Deci și acestea sunt mijloace prin care stârnesc pe oameni la desfrânare. Acest lucru îl arată Sfântul Tihon din Zadonsk în cercetarea pe care o face femeilor ce se îmbracă indecent, se machiază cu tot felul de rumeneli, pudre și farduri: În ce scop fac ele prostia asta
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de făcut 97. Același autor patristic, în alt loc, precizează: desfrânarea se hrănește cu traiul bun, cu petrecerile și cu convorbirile necontenite cu femeile 98. Dar și simplele cuvinte necuviincioase introduc în suflet sămânța desfrânării, și cuvintele puse pe muzică stârnesc focul firesc și din lăuntru 99, pentru că astăzi există o muzică care incită în mod pervers, prin mesaje subliminale la patimi animalice 100 . 93 Sf. Tihon din Zadonsk, Despre păcate, traducere din limba rusă de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Edit
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
provocată de către demoni. Dacă gândurile pe care le iscă (demonul) nu sunt însoțite de patimă atunci, crede Avva Evagrie ele nu vor fi pentru noi o piedică în calea cunoașterii lui Dumnezeu 122. Gândurile de curvie sunt fiare sălbatice și stârnesc imaginația sexuală, care este întotdeauna o imaginație necurată 123, aceasta trebuind să fie corectată, pentru ca ea să fie spre mântuire și nu spre osânda veșnică. Dacă nu vom lăsa gândurile de desfrânare să zăbovească în noi și nu vom consimți
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
feciorie..., p. 98. 202 Constantin Pavel, op. cit., p. 433. 203 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 140. 25 nesatisfacerea ei, aprinde patima mâniei, aceasta pentru că fiara care este în noi caută satisfacere, hrană. Nesatisfăcută această patimă urlă prin mânia pe care o stârnește. Păcatul desfrânării spurcă atât pământul cât și văzduhul. Despre pângărirea pământului vorbește Sfânta Scriptură a Vechiului Testament (Levitic 18, 25-27), unde se arată că fărădelegile oamenilor au pângărit pământul. În zilele noastre, erotismul colectiv al maselor vulcanizate, dezgustul general îi
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
folosesc drept monedă de schimb unanim recunoscută în tranzacțiile dintre ei pachetele de țigări Viceroy și Carpați fără filtru, sau cutiile de cafea instant. Fiecare deținut are în spate propria sa poveste stropită cu (prea mult) sînge. Fapte abominabile care, stîrnesc groaza și indignarea celor din afară, oamenilor onorabili, dar care, din perspectiva făptașilor, dobîndesc uneori cu totul alte semnificații. Au existat crime accidentale, crime produse din teamă și chiar crime comise din zăpăceală (criminalul unui copil povestește cum, în timpul unui
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
cu numele lui e "botezată" a doua parte a cărții), un (aproape) nebun care se crede, la răstimpuri, Maria Magdalena. Un altfel de Felipe, care se pricepe cîte puțin la orice, alergic la banal, la prefăcătorii, deși "învățasem să-mi stîrnesc plînsul și rîsul", bolnav de toate și de nimic. Un inutil calofil și exaltat. "Partitura" lui este o mărturisire făcută Elizei, despre fantasme pe care nu le poate alunga, așa cum, în povestea dinainte, tatăl plecat refuza să plece de tot
Roman de mistere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11812_a_13137]
-
din cele 27 de volume pe care le-a studiat cu intenția de a publica o carte. "Acest raport din 1990 este o dovadă clară că s-a făcut poliție politică și după 1989", este de părere aceasta. întâmplarea a stârnit stupefacția angajaților CNSAS, care cred că acest document a fost "scăpat" din neglijență. Virgil Măgureanu, șeful de atunci al SRI, consideră că acest raport este expresia unui exces de zel al unor angajați preluați de SRI din fosta Securitate: "Cazul
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
noi și, nota bene!, toate scrise de tineri și la mai multe mâini - În căutarea comunismului pierdut, O lume dispărută, Explorări în comunismul românesc și Cartea roz a comunismului - s-au situat la limită, undeva între eseu, reportaj și proză, stârnind și mai mult pofta de a citi o literatură a vieții cotidiene în comunism nedramatizată și nepolitizată, în latura ei amuzantă, familiară, îmblânzită, dacă vreți, a grotescului. Căci, pe termen lung, printr-un efect pervers, absurdul existenței sub dictatură se
La vita e bella by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11807_a_13132]
-
Rău de gură și cu replică usturătoare, s-a luptat și cu primarii de sector, și cu consilierii partidului de guvernământ, și cu prefecții, și cu Adrian Năstase. Încercarea de a-i arăta pisica, prin redeschiderea Dosarului "Flota", l-a stîrnit și mai tare, încît la un moment dat, în aceeași zi ținea o conferință de presă la Primărie, alta la partid și încă una extraordinară străngînd presa ciotcă, la fiecare, spre exasperarea celor care visau să-l înfunde. Ani în
Ecuația Geoana by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12865_a_14190]
-
a mânat pe fiecare să ți se suie din mers în diligență. Procedând astfel, mesajul tău nu rămâne orb, nici limitat la un dialog într-o singură aripă. Problema celuilalt și soluția pe care o propui sunt amândouă la vedere, stârnind cu simpatia și răbdarea ta profesională interesul general. Fie că sunt certați cu gramatica, cum se mai întâmplă, ori, dimpotrivă, bine școliți și cu talent, cei care ți se adresează operează din start asupra lor înșile, riguroși, o selecție. Și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
a reușit să impună, cu sprijinul regelui Ferdinand � o măsură de omenie... Anume: sentințele cu moartea pronunțate de Curtea Marțială. Acum, ele erau comutate în niște bătăi riguros aplicate... Cu niște curele speciale denumite de atunci... trăgători... Pedeapsă care a stârnit consternare în rândurile ofițerimii din misiunea franceză deplasată în România... Se spunea că bătaia înjosește, pe cînd glonțul, dimpotrivă, onorează condamnatul!... Astfel declarat generalul Berthelot, șeful misiunii franceze... În Franța, ostașul care întârzia la întoarcerea din concediul său legal, era
Gelozia reginei și bătaia în armată (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12907_a_14232]
-
nu cred că există o mai potrivită caracterizare decât cea pe care autoarea însăși o sugerează la un moment dat: starea de greație. Din bogăția scriiturii romanului se desprind descrierile sinestezice, care acaparează și pun în mișcare toate simțurile, le stârnesc, le frustrează, le agresează. Narațiunea se topește sub tensiunea barocă a viziunii, se sublimează în poezie sau, dimpotrivă, devine tăioasă, cu asperități de invectivă. Versatilitatea registrului nu lasă cititorului nici un moment de relache, dar îi oferă în schimb fascinația cuvântului
Arheologie literară by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12949_a_14274]
-
apare dl Ioan Talpeș, care pune lucrurile la punct Stând “cu părul cam vulvoi Și făcând pe supăratul: -«Ce să fie ? Nu-i nimic. A trecut»” bivolariatul... Aplauze! Și s-a adeverit, și de această dată, că doar mass-media a stârnit toată hărmălaia punând la cale un viciu de procedură la reținerea/arestarea gurului Gregorian Bivolaru. Din cauza întunericimii de la vama arădeană... *)“Alcoolul dăunează foarte grav sănătății!”
Soții Haralampy s-au certat by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12966_a_14291]
-
de la Cornu, premierul Adrian Năstase, a emis o hotărîre prin care ouăle comercializate pe teritoriul României se împart în două categorii: proaspete și declasate.” Nu cu mult timp în urmă premierul-fermier își invita adversarii să-i numere ouăle, ceea ce a stîrnit o adevărată furtună mediatică.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
aventurile de pe platou și din afara lui ale lui Osvaldo Laport, Mauricio Islas, Pepe Monje, Diego Ramos, Eduardo Palomo, Edith Gonzales, Angelica Rivera, Ana Colchero sau Coraima Torres dobîndesc pentru ele o importanță strategică. Cea care deține informații de acest tip stîrnește admirația necondiționată a vecinelor de palier sau a colegelor din salonul de frizerie. Lumea se adaptează cum poate la noua realitate. Studentele de la filologie deschid, ajutate de o pensionară cu spirit de inițiativă, călită la școala cozilor din perioada ceaușistă
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
abandonat cu se-ninătate la colțul străzii. La fel ca strămoșul său I.L. Caragiale, Radu Paraschivescu vede enorm și simte monstruos. Lumea din jur este un nesecat izvor de stupoare, și transcrierea literară a unor aspecte banale ale vieții cotidiene poate stîrni homerice hohote de rîs. De tot hazul este, în acest sens, harababura produsă în București de cele cîteva ore petrecute în Capitala României de președintele american George W. Bush. De altfel povestirea Bushurești, una dintre cele mai bune ale cărții
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
ele ca să mă duc la toaletă. De aceea m-am gîndit să le vînd la anticariat, la kilogram sau la metru, dacă erau așezate în rafturi. În felul acesta, mereu, cînd ies din casă, car cu mine niște sacoșe uriașe, stîrnind panică în jur, cea din mine fiind stopată de diazepame... (Diazepamele mi le procur numai cu rețetă și în cantități mici, să nu mă ademenească diavolul la excese ce mi-ar putea fi fatale. O dată, fiind în concediu, scăpat de
Îmbujorarea genului epistolar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12986_a_14311]
-
Mircea Fulger - Ultima dumneavoastră carte («Un tigru de hîrtie. Eu Nica și Securitatea», Editura ALLFA, 2003) ar fi trebuit, în condiții normale, să «stîrnească valuri» în spațiul cultural românesc, în primul rînd prin dezvăluirile de multe ori șocante pe care le faceți în ea. Cum vă explicați lipsa de reacție a intelectualilor români? - Nu am avut prea multe speranțe ca intelectualii români să aibă
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
cauză, aș adăuga, amnezici într-un sens care le îngăduie pur și simplu să se nască din nou, să-și construiască un nou trecut, astfel zicând, să-și compună și să difuzeze despre ei înșiși o imagine care poetei îi stârnește imense nedumeriri. Este cazul unui cunoscut (azi) comentator politic și scriitor care „nu prea s-a remarcat prin cine știe ce cărți, nici prin cine știe ce act de curaj înainte de 1989, ca după aceea să se uite la sine ca la un fel
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
personajelor aflate între trezie și beție, confuziile, încurcăturile, contrapunctul obținut prin scene de gag și film mut, amestecul între spiritul shakespearian, atmosfera rusească și ridicolul caragelian, pedepsirea lui Malvolio, “mumificarea” lui Antonio, insațietatea Oliviei, toate acestea și încă multe altele stîrnesc o voluptate extraordinară în actori și, deopotrivă, în spectatori. Despre această voluptate și despre multe altele, în numărul viitor. Zorii s-au ivit și, ca Șeherezada, supusă, tac. Pînă săptămîna viitoare. Pînă atunci, nu uitați: iubirea purifică și explică toate
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
totuși cam așa se întîmplă. Prefața scrisă de Mircea Cărtărescu a fost reprodusă, cu două săptămîni în urmă, de Observatorul cultural. Nu știu ca apariția volumului să fi fost semnalată în alt fel în presa culturală. Publicarea acestuia ar putea stîrni însă polemica pentru care numărul din Manuscriptum ar fi fost un prilej încă și mai potrivit. Mă gîndesc la o polemică teoretică. O polemică din care noi, cititorii lui Eminescu, am ieși în cîștig. „Cît ar părea de ciudat - și
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
bună de înotat, dar fotoliul este măcar tapițat, dacă nu și înfășat în piei cu dinți de crocodil de nu se poate în țâțe de călugăriță - și asta din pricina lor, a maicilor neumblate la autodafé-urile secolului nostru ce n-au stârnit încă - dar perseverează - destulă teamă. Poate doar ancestralul să ne-o apropie, cu ispititoare sutane și bineveniții colți de pe Nil: din Irlanda în Irak sau din puț în lac, tot un drac. Nu prea văd cum de-aici să iasă
Din Irlanda în Irak sau din puț în lac by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/13027_a_14352]