517 matches
-
o maximă falsă de-a pedepsi orice crimă la-ntîia dată cu mai puțină asprime. Pedepsiți-o aspru, pentru ca reprezentarea pedepsei să fie mai puternica decât cea a plăcerei produse prin comiterea crimei. Vicii cari au devenit obicei nu sunt de stârpit. Pedepse târzie sunt ca doftorii târzii. [7] Cine face prea multe intrigi nu face nici una. Prea bat la ochi și râzi de urzitorul lor. [8] Oameni învățați se-nșală mai ades în judecata lor asupra oamenilor. Ocupați cu nemurirea, nu-și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și ce ai găsit din lucrurile din casa ta? Scoate-le aici înaintea fraților mei și fraților tăi, ca să judece ei între noi amîndoi! 38. Iată, am stat la tine douăzeci de ani; oile și caprele nu ți s-au stîrpit și n-am mîncat berbeci din turma ta. 39. Nu ți-am adus acasă vite sfîșiate de fiare: eu însumi te-am despăgubit pentru ele; îmi cereai înapoi ce mi se fura ziua, sau ce mi se fura noaptea. 40
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
în primul an al căsniciei lui mistuite de patimile războiului. Își amintea de băieți, ce-i mai certa când se țineau de șotii! Dar Safta?! Vrednică femeie care l-a așteptat, cu înfrigurare, rugându-se la icoana Sf. Gheorghe, ca să stârpească dușmanii! Nimic nu mai era ca înainte. Parcă totul se dărâma în juru-i. Se căznea să-și astâmpere gândurile negre, care-l încolțiseră. „Ce-ar fi spus Safta?”, se gândi el înciudat. „O să trecem, bărbate și de hopul ista!” Dar
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
pământului și fața apelor vor fi ale lor cu împrumut până la moarte. Ei nu se vor numi bolșevici, ci, odată, cu prăbușirea sectarismelor, se vor numi simplu „oameni” și educația unitară a celor care nu s-au născut încă, va stârpi din suflete buruiana răului, crescută în fiecare dintre noi din sămânța nedreptății. - Bravo! întrerupse încântat piticul dinlăuntrul meu și recăzu să adoarmă iar, cu căpățâna rezemată pe zăbrelele coastelor mele. Până atunci, cugetai întunecat, vom crăpa ca ploșnițele, înăbușiți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cu spinările bombate în toate nuanțele de verde. ...O carte despre suflet nu are nici un rost, numai dacă nu cuprinde duh din scoarță în scoarță, chiar și atunci când acel ce o scrie, consumat de o flacără mistuitoare, caută să-și stârpească propriu-i suflet. Nu este deloc plăcut să scrii o asemenea carte. E preferabil să te joci cu un pumn de diamante și să le răstorni dintr-o palmă în cealaltă, când soarele scapără scântei în boabele de preț, vânturate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
a.m., sobru travestit În indian bolivian, am luat Panamericanul la Mococo, fentându-mi cu abilitate - chestiune de savoir faire, dragă prietene - urmăritorii nătângi și numeroși. Împărțirea cu generozitate a autoportretelor mele cu autograf a izbutit să domolească, dar nu și să stârpească, neîncrederea controlorilor din expres. Mi-au pus la dispoziție un compartiment, pe care m-am resemnat să-l Împart cu un necunoscut ce avea o Înfățișare vădit israelită și pe care sosirea mea l-a deșteptat din somn. Am aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
obicei, George era așa de drăguț. Nu înțelegeam de ce glumea pe seama a ceea ce se întâmplase între mine și James. De ce era așa de crud? Mă durea foarte tare. Dar nu eram în stare să plâng. Trebuia să mă apăr. Să stârpesc răul din fașă. Pentru că dacă nu procedam așa, atunci toată lumea avea să creadă că putea să-și bată joc de mine. Da? i-am răspuns lui George cu un sarcasm evident. Încercam să transmit printr-un singur cuvânt faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
-n regimul trecut nu se Întîmplau astfel de nenorociri”. Recunoaștem. Toate textele-s pe aceeași temă. SÎnt redescrise masacrele din ’40, George Poenaru vrea să deschidă un serial, iar George Ursu Își Împrăștie talentul pe-o singură idee principală: „să stîrpim acești șacali”. Gabriel Mărgărint e cuprins de Întrebarea mare „Va fi Ungaria jandarmul Europei?” și tot el răspunde, va fi, dar ca să nu fie afirmă că „noile legi privind apărarea națională, a siguranței, jandarmeriei și poliției sînt URGENTE”. I se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
împrejurări, de mediul social, de constelațiunea puterilor cari își țin echilibru. Un om mediocru poate fi un politic mare în împrejurări date, dar un om mediocru nu va fi sub nici o împrejurare un poet mare. Politica este a crea sau stârpi condițiunile de existență a unei culturi; lucrul în sine însă al dezvoltărei intelectuale consiste ea în arte, consiste în știință, se naște și crește neatârnat de politică și politici. Ar fi grozav a admite că activitatea cea mai pură și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și răsărind dintr-o mamă și dintr-un tată, aveau părticelile lor de pământ în posesiune numai. Această esplicare lungă a fost de nevoie pentru a lămuri că românii, ocupând noua provincie, să nu procedeze în mod barbar, apucând și stârpind rădăcina existenței economice a populațiunii, să nu crează că ceea ce se numește pământ al statului e într-adevăr al statului, căci acolo proprietatea e în acel stadiu genetic în care statul e privit ca personalitatea abstractă a cărui proprietate e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au introdus, cu duplicitatea ce-i caracterizează, pro ibițiunea absolută a articolului 7. "Romînul" zice că nu-i așa, că noi calomniem; d. Brătianu spune la Dorohoi că la 1848 d-sa avuse de gând a introduce legi cari să stârpească pe toți evreii dacă nu l-ar fi împiedicat conservatorii în această operă. Ca să se vază acum cine spune adevărul și cine nu, reproducem din proclamația d-nilor liberali de la 1848, adresată popolului, următoarele: Pe scurt, popolul român recapitulând decretă: 21
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Poate că moșiile acestea ale statului vor ajunge pentru a se plăti datoria publică, însă, în momentul în care nu vom mai avea datorii, nu vom avea nici țară. Astfel vro câțiva ani de guvernare roșie sânt îndestul pentru a stârpi condițiile de existență ale poporului pe secole înainte. Răscumpărarea drumurilor de fier e un dezastru financiar care, într-un moment de nevoie, de război bunăoară sau de complicațiuni exterioare, se va dovedi că ne-a ucis cu totul creditul, încît
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
puterea primită de la popor înapoi poporului și singura lui veghe e să nu apară cineva cu apetituri de a se folosi de libertatea pe care el le-a redăruit-o și de a îngenunchea pe alții. Pe aceia într-adevăr îi stârpește fără cruțare. Tiranii moderni, de care vorbești tu, nu au în ei această scânteie divină. Dacă e să continuăm analogia și să ne întrebăm în ce consta totuși puterea lor eu ași afirma că sânt de acord cu tine că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
socială împotriva căreia se ridică o nouă clasă să nu sufere cu nimic. Orice despuiere de privilegii poate naște ură și împotrivire. Dar nu răspunzi declarând ura ca principiu universal. Dimpotrivă, ar trebui să afirmăm principiul universal al armoniei umane, stârpind astfel fanatismul troglodiților, care îl urăsc pe filozof stăpâniți de un instinct de patibulari. Proprietatea e un furt! Să admitem această formulare excesivă, și consecințele ei, o revoluție trebuie să-i exproprieze pe expropriatori. Dar, odată actul împlinit, toți oamenii
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-mi cred ochilor. Multe seri ne distraserăm noi pe seama acestui troglodit care scria versuri neaoșiste elogiind, amenințîndu-ne parcă, un soi de țărani primitivi care purtau cu mândrie tundre sure pe umeri și cât erau ei de devotați partidului și îi stârpeau pe contrarevoluționarii de prin munți. Bineînțeles că "opera" lui poetică era mai vastă, publicase volume despre aproape toate meseriile, compuse în general din imnuri (o încurcase doar cu unul intitulat Turnătorul. Tu, turnătorule, scria el, din mâinile tale ies roți
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dădu curs. Judecătorul însă nu avu timp să-l judece. Se pomeni cu un telefon în care o voce dură îl întrebă ce se aude cu cei doi răpitori? "Condamnați-i de urgență, dați-le pedepse grele, să-i mai stârpim pe acești paraziți care se țin numai de chestii de-astea și nu vor să muncească", rosti vocea imperios. Da, răspunse judecătorul, numai că nu sânt vinovați, dimpotrivă, reclamanta poate fi învinuită de prostituție..." "Nu sânt vinovați?" îl întrerupse vocea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
viol în grup", deși dosarul care se afla sub privirea judecătorului sugera concluzia că din faptele prezentate reclamanta se dusese cu pârâții de bunăvoie, rămânând ca tribunalul să judece și să stabilească adevărul. ..Vă arăt eu vouă, gândi judecătorul, ca să stârpiți bacșișul vreți să condamnați un om pentru complicitate la un viol, și acela inexistent!" Notița din ziar era semnată. Se gândi să-i dea ziaristului un telefon și să-i atragă atenția că mersul justiției nu trebuie turburat, că după
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu stă pe loc, că după ce apare un val, se sparge, și un altul vine din urmă?" Nu, zise el, nu sânt așa de mare filozof ca tine, eu îndeplinesc sarcina pe care mi-a încredințat-o partidul, de a stârpi pe toți dușmanii poporului, indiferent sub ce mască s-ar ascunde, și degeaba îmi vii tu cu teorii, chestii istorice și alte baliverne, n-avem noi acuma timp de asemenea parascovenii. După tine ar trebui să lăsăm burghezia să-și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
jupoi de viu și îi dai drumul și ăsta fuge în colonie, și îi sperie pe toți și fug. Dar ce-ai făcut? Îi gonești dintr-un loc și se aciuiază în altul, or noi, dom' șef, trebuie să-i stârpim, nu să-i gonim..." " Da, gândii, iată un om cu conștiința lărgită. Nu gonirea, ci stîrpirea!" Am uitat să spun că în timpul povestirii famenul avea un tic bizar. Făcea din când în când pauze, se uita în jur, cu atenție
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îi vine dintr-o prise de conscience că reprezintă și el ceva, nu numai tu, ba chiar crede că îți e superior, fiindcă el e cu masele, care nu l-au pus acolo de florile mărului, ci tocmai ca să te stârpească pe tine... (Domnu Jenică, ceru el chelnerului care se apropiase, mai adu un filtru, o ceașcă și bere...) Napoleon a zis că nu există idei care să reziste în fața tunurilor. Iar eu spun că nu există idei care să reziste
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sânt comise de personalități istorice. Marii autori, ca Shakespeare, n-o fac... În timp ce la noi se susține că plăcerea patologică a lui Vlad Țepeș de a trage în țeapă se baza pe o luciditate politică de domnitor care vroia sa stârpească răul din țară, furturile, cerșetoria, lenea chiar (a tras în țeapă o muiere al cărei bărbat purta o cămașă murdară). Până și Eminescu îl invoca: unde ești tu, Țepeș Doamne... Numai că pretexte pentru a ucide se găsesc la tot
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și puțin a lipsit să-i reușească, arată pe lângă un curaj sublim și o admirabilă consecvență de gândire antiotomană, despre care avem și alte dovezi. Fiindcă cerșetoria, ca și lenea, dealtfel, nu e un viciu în sine, care poate fi stârpit prin exterminarea celor care îl practică. Aici Marx are dreptate, condiția materială determină conștiința..." Se lăsa, desigur, condusă spre casa ei, fiindcă se înserase și părăsisem demult centrul orașului. Avea, de astă dată, pasul decis și părea obosită, fiindcă tăcea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
un singur lucru. (Nădăjduia că era prea puțină lumină ca interlocutorul să-i poată vedea expresia.) Că sunteți hotărâți să-i omorâți și nu să-i studiați sau să-i aduceți pe Pământ. Ci doar să-i frigem, să-i stârpim odată pentru totdeauna. Ea observă că vorbele ei reușiseră să-l trezească definitiv. ― Aceasta este intenția noastră. Orice lucru periculos de pe planeta aia va fi distrus. Avem de protejat o colonie și ar fi o prostie să riscăm în prezența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
nevestele și baloturile de rufe bune de-atârnat la geamuri. Îi uram senin, degajat, cu-o liniște care mă înspăimânta și pe mine. Pe ei i-aș fi împușcat întâi cu mitraliera mea virtuală, nu pe Ceaușescu; i-aș fi stârpit creștinește, cu milă și fără patimă, împreună cu toate neamurile lor zgomotoase. Aș fi trecut cu propriul meu buldozer, imaginar, dar incasabil, prin pasta de carne, motorină și prefabricate, strivind femeile rujate violent și îndesându-le cocurile înălțate tovărășește, fugărind bărbații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
daci în timpul războiului, această memorie a ororilor fiind cea care l-a determinat să trimită "armie în toate părțile, ca pretutindene pe unde vor afla Daci să-i omoare. Prin așa măsuri, cea mai mare parte de Daci s-au stârpit, o parte s-au disțerat la Rocsolani, alta s-au ascuns prin munți și păduri pe unde s-au stâns în urmă și ecsistenția lor" (Albineț, 1845, p. 7). Curios este faptul că pentru daci, munții și pădurile au însemnat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]