942 matches
-
aproape sau mai departe de Pacificul din care se ridică ca naufragiat, el este înghițit de istoria ce își scrie paginile prin câmpuri de bătălie, sânge și absurd. Pentru Corto, Asia nu este misterul delicat al poeziei extrem-orientale sau caligrafia stampelor japoneze, ci această însumare de instantanee dominate de moarte și devastare. Tinerețea lui Corto revelă natura marină și paradoxală a acelui Corto de dinainte de întâlnirea, fatidică, cu sângerosul Rasputin. În preajma revoluției ruse de la 1905, pe câmpiile pe care s-a
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
întunecat privirea de bărbat. N-ai văzut niciodată cum se împușcă un om ? Nu, bineînțeles, asta se face în general pe bază de invitație și publicul e ales dinainte. Rezultatul e că ai rămas tot la ceea ce se știe din stampe și din cărți. O legătură la ochi, un stâlp, și, mai încolo, câțiva soldați. Ei bine, nu! Știi că, dimpotrivă, plutonul de execuție se așează la un metru jumătate de condamnat ? Știi că, dacă condamnatul ar face doi pași înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
pescărușii sunt paraziți și trăiesc din gunoaie. Roma Îl primise. Roma Îi primește pe toți. Și nu iartă pe nimeni. Sorbind cea de-a doua cafea amară din acea zi, răsfoi frenetic vraful de ziare. Il Sole 24 Ore. La Stampa, Il Messaggero, Il Giornale, L’Unita - după aceea, Il Giorno, La Nazione, L’Unione Sarda. Rezultatul? O simplă parafrazare. În pagina a treia, În Il Tempo, se relatau niște indiscreții referitoare la o posibilă candidatură a sa pentru Ministerul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de la Stibbert discutate în articol, la care face referire Rondini, insă include unele detalii (cum ar fi acea noapte) ce nu se găsesc în alte surse. Rondini a sustinut de asemenea că episodul Rinaldeschi a fost publicat ("fu dată alla stampa"), probabil referindu-se la pliantele cele mai timpurii pe care le-am văzut, la Relazione della miracolosa immagine della SS. Annunziata, che și venera nella Chiesa della Madonna de' Ricci de Cherici Regolari delle Scuole Pie (Florența, 1718), acum retipărita
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
cuvintele acelui prim rînd din partea de sus a paginii și orizontul marin deasupra căruia uneori se roteau pescăruși ? Ceea ce vedea Bernard în zare, linia fină a mării, norii și cețurile, siluetele umane rătăcind pe plajă, uneori ploaia oblică amintind de stampele lui Hokusai, toate aceste realități fixe, dar și schimbătoare în același timp, aveau capacitatea de a deturna spre o formă de neant ceea ce trebuia să devină text ? Bernard nu avea răspunsuri nici la această întrebare și nici la altele. Chiar
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Littăraire, Times Literary Supplement sau American Reader - își trimiseră reporterii la București pentru a scrie despre acest fenomen psiho-social unic în istoria omenirii. treptat însă mai toate marile cotidiene europene, Le Figaro, El Pais, Frankfurter Allgemeine Zeitung, The Guardian, La Stampa, precum și altele de pe alte continente începură să acorde atenție evenimentului. în sfîrșit, marile canale de televiziune, de la BBC la CNN trecînd prin LCI și Al Jazeera își trimiseră echipele la fața locului pentru reportaje mai ample. Ceea ce uimi întreaga lume
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
pântecele supt al sobelor de teracotă, și unde-și lepădau, tot din zece în zece metri, cu gesturi ancestrale, peste gardurile cu uluci, fărașele cu cenușă, pe rigolă. 108 DANIEL BĂNULESCU Echipe de măturătoare și de soldați încărcau, cu lopețile, stampe, documente, hrisoave, chitanțe de achitare a instalației de gaze, carnete de sindicaliști, clișee de la botez, țoale, lampadare, pungi de plastic, capete de păpuși, obiecte de patrimoniu, dopuri de plută, șomoioage de vată, în camioane militare, contribuind și ele la atmosfera
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
libere, «dezlegateă una de alta”**. Punctul de plecare ar fi, Întîi, poezia parnasiană, pe care Alecsandri o relativizează, o „depietrifică” prin imagini discontinue și, În al doilea rînd, arta orientului extrem, redescoperită de către Europa occidentală la mijlocul secolului trecut. Din tehnica stampei, Alecsandri a luat, zice Edgar Papu, procedeul paralelismului sau al reverberației (răsfrîngerea obiectului Într-o imagine pură, imaterială, cum ar fi, de pildă, umbra unui arbore În apă)... Nu intră În acest studiu chestiunea priorității În poezie. Că Vasile Alecsandri
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ce se afla înaintea sa, cu emailiile bizantine reproduse de Kondakof. Ca simili, e de efect! Demirgian dădea din cap, zicând cu gestul: "Știu asta, e curent!" G. Călinescu Sau intra un profesor cunoscut de istoria universală, în căutare de stampe, și văzând o acuarelă reprezentând Malamocco în laguna venețiană, făcea o mică lecție în chip de reflecție: - Când te gândești că Malamocco, acum o mahala pelagună, a fost capitala republicii veneților sub Theodat, al patrulea doge, cum scrie în cronica
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
totuși ceva, doar zeii știu ce; n-au cum muritorii să afle”. Se pare că prin acest răspuns Zeul Îl trimisese repejor la plimbare, ca pe unul care se apucase să verifice o străveche tradiție de parcă ar fi fost o stampă, (410) să poată pune degetele pe ea și s-o pipăie Îndeaproape. 2. Cu puțin Înainte de celebrarea Jocurilor Pythice, pe vremea lui Callistratos 1, doi cucernici bărbați șhieroiț, sosiți din direcții opuse ale Pământului, s-au Întâlnit Întâmplător la Delfi
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
pagina culturală ori Moment cultural cu: opinii - peisajul lecturilor necesare; George Călinescu - amintiri literare; file de lector - „Intrusul” de Marin Preda; poezii de Haralambie Țugui și Ion Chiriac; Din drum - schiță de Ion Friduș; poșta literară (în general foarte bogată); Stampa - desen de Viorel Burlacu; rubrica „Corespondența” (și ea mereu aglomerată ) etc. * Acum, la atâția ani distanță, după ce am revăzut multe pagini ale publicațiilor vechi și cele apărute o dată cu Vremea nouă, îmi dau mai bine seama cât de nedrept am fost
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
atunci când comentează: În prima scenă a primei lui ejaculări (a lui Mishima) în fața unei fotografii reprezentându-l pe Sfântul Sebastian de Guido Reni, emoția derivată din pictura italiană barocă este cu atât mai de înțeles în măsura în care arta japoneză, chiar în stampele ei cu subiect erotic, nu s-a preocupat niciodată de glorificarea nudului, așa cum a făcut-o arta vestică. Acel corp musculos (al lui Mishima), împins până la extenuare (masturbându-se), căzut într-un abandon voluptuos al agoniei, nu ar fi apărut în
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
sânge"45. În fine, un text "cult", care provine dintr-o "peniță rafinată" a unui intelectual italian foarte cunoscut, ce a fost publicat într-un ziar foarte important din Italia. Prezentăm declarația lui Guido Ceronetti din februarie 2009 din La Stampa. "Marocanii au o faimă recunoscută de violatori (...), dar în cronicile recente sau în statistici, au fost depășiți în mod clar de către români, ce acționează de multe ori în grup, câteodată sunt asasini. Numărul lor este observat datorită cantității exorbitante de
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
ceea ce ne-au spus cei de la Ambasada Română de la Roma, declarația lui Carai, nu rezultă că ar fi fost dezmințită sau cel puțin nici o agenție italiană nu a difuzat această informație. 46 G. Ceronetti, "Anatomia di un crimine", în La Stampa, 2 februarie 2009. 47 O expresivă prezentare a paroxismului antiromânesc la care s-a ajuns în presa italiană este "pliculețul" lui Umberto Eco, "Maledetti romeni", în L'espresso, din 6 martie 2009. 48 L. Montanari, "L'altra faccia di Facebook
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
3717723). Sau la Milano, o tânără româncă a fost accidentată de o mașină în timp ce traversa strada pe trecerea de pietoni care era semaforizată (http://milano.repubblica.it/dettaglio-news/milano-19:24/23304) 113 M. Căjvăneanu, 2007: L'immagine dei romeni sulla stampa italiana tra stereotipo e verità. Immigrazione e lavoro in Italia, op. cit. pp. 217 și următoarele. 114 Gândul, 19 august 2008 (http://www.gandul.info/news/copiii-capsunarilor-se-intorc-acasa-2936185). 115 C. Brunetto, "I romeni: non siamo criminali", în La Repubblica din 20 mai
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
E. Lovinescu și cea mai complexă, de până acum, evocare a erotismului eminescian, fals interpretat uneori sau trivializat de atâția biografi sentimentali de circumstanță" 192. Până și Mihail Sebastian, altădată foarte exigent față de literatura criticului, elogiază acum "frumusețea de mică stampă" a romanului, în care observă "preocupări superioare de stil și compoziție". Pornind de la constatarea că tot ce apare aici ca izbândă ar duce în alt roman la eșec (ca în Bizu, spre exemplu, unde "travestirea era incompletă" deoarece "criticul se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Litera Internațional, București, 2006. PETERS, Francis E., Termenii filozofiei grecești, Editura Humanitas, București, 1993. TODOROV, Tzvetan/DUCROT, Oswald, Dictionnaire encyclopédique des sciences du langage, Édition du Seuil, Paris, 1972. III. INSTRUMENTE DE LUCRU ABUTNĂRIȚEI, Paraschiva/ABUTNĂRIȚEI, Ioan, Monografia comunei Poiana Stampei, Editura AXA, Botoșani, 2006. AFLOREI, Ion, Crâmpei de fapte și vorbe la Obârșiile Sucevei, Editura Amadoros, Câmpulung Moldovenesc, 2005. ALECSANDRI, Vasile, Poezii populare ale românilor, Editura Litera, București-Chișinău, Ediție on-line. BALABASCIUC, Casian, Stranii povestiri huțule, Editura Cibela, Moldovița, 2006. BĂNĂȚEANU
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
81. 133 Ibidem, p. 66. 134 Ibidem, p. 71. 135 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Studiu etnografic, Ed. cit., p. 199. 136 Artur Gorovei, Literatura populară, II, Ed. cit., p.297. 137 Paraschiva Abutnăriței, Ioan Abutnăriței, Monografia comunei Poiana Stampei, Editura AXA, Botoșani, 2006, p. 255. 138 S. Fl. Marian , Nunta la români, Ed. cit., p. 551. 139 Ibidem, pp. 553.554. 140 S. Fl. Marian, Nunta la români, Ed. cit., p. 87. 141 Dornă, Dornă, vad cu dor, Ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca altădată pe N. Crevedia: "Și iarăși/ mă strigă/ Ion/ stau îndoit: e el ori nu e el." Ion Brad este din când în când esenian, vine cu o anumită solemnitate în poezie (uneori fără reliefări), sever ca într-o stampă, căreia îi lipsește adâncimea, iar sinceritatea nu îi este îndeajuns de transfigurată: "Dealurile noastre par morminte misterioase/ Cine doarme sub ele?/ Peste liniștea lor zvârcoliri de coase." Sentimentul dezrădăcinării apare însoțit de nostalgia trecerii timpului, versurile bolovănoase amintesc de Aron
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vânătoare", poetul este retoric și obosit; spațial este pădurea, un fel de Arcadie, castelul devine casa preotului, iubita pe care o adoră are părul lung și negru, e tandră, capricioasă, dulce și amară. Lipsesc din acest volum elementele oculte, bocetele, stampele și goblenurile medievale, poetul se îndepărtează de universul caracteristic poeziei lui. "Hăitașii sunt plecați de mult de acasă/ Prin pământuri pletoase și oarbe ei zac/ în cimitire cu forme ovale, cu burta jivinei/ Înainte s-arunce în lume urlet divin
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fereastră". O iarnă permanentă de amintiri, o iarnă funebră, generată de sentimentul că ființa vie odinioară s-a ridicat, într-o seară, să închidă ușa și nu s-a mai întors. Alteori, pentru a face portretul unei femei, imaginează o stampă cu desene de vânătoare, cu oameni, cai, câini, fete cu picioarele alungite și gambele strâmbe, bolnăvicioase ca și lumina ("Vânătoarea"). Lumina este tristă,bolnăvicioasă, palidă, este lumina singurătății și-a morții, este lumina citită pe fața femeii, un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cumpără? Ding-ding." 7 "Mesteacănul", E. S. P. L. A., 1953; "Focurile sacre", E. S. P. L. A.,1956; "La marginea deșertului Gobi", E. S. P. L. A., 1960; Unde apele vorbesc cu pământul", Editura Tineretului, 1961; "Jocul de-a stelele", E. P. L., 1963; "Stampe", Editura Tineretului, 1964; "Pe înaltele reliefuri", E. S. P. L. A.,1967; "Poezii", Editura Tineretului,1967; "Elegii", E. P. L., 1968; "Turn cu ceas", editura Dacia, 1971; "Zeii asediați", editura Albatros, 1972. 8 "În roșii asfințituri te irosești fecund,/ Silabisire calmă de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
materie de istorie a mișcării muncitorești fiind poate "Rivista storica di socialismo" (1956-1968, 32 de numere) și "Movimento operaio e socialista" care apare încă trimestrial, din 1955. Această ultimă revistă este consacrată și studiului mișcării muncitorești internaționale. Cf. Bibliografia della stampa periodica e socialista italiana (1860-1926) a cura di F. Della Peruta, Milano, Feltrinelli, 1956. 27 Cf. Mouvements ouvriers espagnoles et questions nationales, 1868-1936, coord. de A. Elorza, M. Ralle, C. Serrano, nr. special din "Mouvement social", nr. 128, iulie-septembrie 1984
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
apropierea între "sugestia cadrajelor descentrate, neconcentrice, ale fotografiei" și căutata "obiectivitate sau neutralitate (actanțială) a imaginii" din opera scrisă. Aspirația literaturii, față cu nesfîrșitele combinații produse în jocul focalizării fotografice, față cu "subiectele decupate, punctele de vedere insolite ale unei stampe japoneze" se îndreaptă și spre opera de montaj -"visînd la texte la fel descentrate, ex-centrate, la subiecte decupate, la <<felii de viață>>" (ibidem). Perspectiva vizuală se edifică în strînsă relație cu perspectiva narativă. Acordat cu interesul analizei, primatul uneia sau
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
locuri obscure din Germania, Elveția, pripășindu-se prin Italia, într-un sălaș săpat în faleză ce domină golful Salerno. Cea din urmă și cea mai lungă locație îi este atestată la Roma, pe colina Aventino, unde Meaume dă la iveală stampele nocturne, albumul scandalos din 1650, cărțile de joc erotice în care visa că iubește. Este clipa de apogeu artistic al fostului ucenic, ce prin talentul său de a desena atitudinile naturale și expresiile trupului, de a scoate din umbră chipuri
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]