779 matches
-
Prologul general. Utilizează deseori adjectivul „mic”, este sensibilizată vizibil de mucenicia copilului, atitudinea ei devine antisemită, dar, în același timp, este naivă și simplă. Sfârșitul povestirii ne impresionează prin aceeași pietate și tandrețe față de soarta nefericitului și inocentului sacrificat. Povestirea stareței accentuează faptul că religia nu este pentru ea ceva legat de lumea reală, ci mai mult o utopie, cu toate acestea personajul feminin sfârșește prin a părea mai puțin vicios decât ni se înfățișase inițial. Religia reprezintă pentru femeia Bisericii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și-l permite, un element care nu-i stârnea controverse, dar care nici nu spunea prea multe despre divinitate.501 Copilul este atras de frumusețea cântecului, dorește să îl învețe, deși nu îl înțelege. La fel ni se înfățișează și stareța: ignorantă în ceea ce privește esența, substanța religiei căreia i-a aderat, preferând o inocență a necunoașterii, a inculturii, care însă nu poate fi catalogată decât negativ. Stareța pare a prelua sensul literal al cuvintelor lui Hristos 497 Ibidem, p. 113. 498 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cântecului, dorește să îl învețe, deși nu îl înțelege. La fel ni se înfățișează și stareța: ignorantă în ceea ce privește esența, substanța religiei căreia i-a aderat, preferând o inocență a necunoașterii, a inculturii, care însă nu poate fi catalogată decât negativ. Stareța pare a prelua sensul literal al cuvintelor lui Hristos 497 Ibidem, p. 113. 498 Ibidem, p. 118. 499 Carolyn P. Collette, art. cit., p. 142. 500 Ibidem, p. 143. 501 Ian Robinson, Chaucer's Religious Tales, în „The Critical Review
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
umană, nu este malefică, ci doar coruptă și superficială, Chaucer manifestând o vădită simpatie față de acestă reprezentantă a cinului monahal. Portetul celei de-a doua maici nu este, din păcate, conturat de către narator, bănuim doar că, făcând parte din suita stareței, a împrumutat ceva din preocupările acesteia. Incipitul povestirii ei este în aceeași notă moralizatoare, ea condamnă lenea, văzută ca un păcat grav.503 Curios este că tocmai accedia li se reproșa călugărilor vremii, iar cuvintele rostite de maică nu pot
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Domnului, o rugăciune adresată ei. Este evident că aceste membre ale cinului monahal se înscriu pe un traseu normal, acela al discursului religios, dar am putea vedea aici și o aspirație spre puritate, spre o inocență pierdută. Călugărița din suita stareței este o persoană instruită, oferă ascultătorilor o poveste despre o donna angelicata, sfânta Cecilia, al cărei nume, mai exact etimologia și simbolistica, încearcă să-l explice, oferindu-ne un mic tratat onomastic. Sfera lecturilor unei monahii era strâns legată de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o alternativă feminină a situației reliefate anterior, în povestirea a doua din ziua a noua: o călugăriță tânără, „de neam, de o frumusețe răpitoare”535, are un ibovnic și este descoperită de celelalte maici. Acestea o pândesc și o pârăsc stareței, percepută de toate drept „sfântă și bună cum e pâinea caldă”536, care însă, în momentul acela, se afla în chilia ei cu un preot și din greșeală și-a pus pe cap nu vălurile, ci izmenele 534 G. Boccaccio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acela, se afla în chilia ei cu un preot și din greșeală și-a pus pe cap nu vălurile, ci izmenele 534 G. Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 59. 535 Ibidem, vol. II, p. 355. 536 Ibidem. 146 bărbatului. Limbajul stareței, deși neredat în mod direct, nu este nici pe departe adecvat poziției pe care o ocupă: „se apucă să ocărască pe fată cu sudălmi cumplite”, „însoțea sudălmile cu strașnice amenințări”537. Fata, descoperind izmenele, îi rostește o replică ironică și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nici pe departe adecvat poziției pe care o ocupă: „se apucă să ocărască pe fată cu sudălmi cumplite”, „însoțea sudălmile cu strașnice amenințări”537. Fata, descoperind izmenele, îi rostește o replică ironică și cu substrat superioarei, toate călugărițele descoperind adevărul. Stareța își schimbă discursul, transformând injuriile în cuvinte îngăduitoare la adresa poftelor trupești ce nu pot fi stăvilite. Mănăstirea se transformă într-un lupanar, în care fiecare caută desfătarea, în loc de a urma slujirii lui Dumnezeu. Spațiul sacru se convertește regretabil într-un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
măcinat de vicii și de ipocrizie, toate femeile se dovedesc niște donne demonicate, dar în viziunea naratorului au grade diferite de vinovăție: tânăra este neajutorată în fața acuzelor aduse, celelalte călugărițe sunt mai mult invidioase, decât preocupate de eradicarea păcatului, iar stareța ni se dezvăluie prefăcută și coruptă. Un alt exemplu de decădere totală a monahiilor îl întâlnim în prima povestire a zilei a treia, unde un tânăr angajat drept grădinar al mânăstirii, după ce se prefăcuse a fi surdo mut, se transformă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
al mânăstirii, după ce se prefăcuse a fi surdo mut, se transformă în obiect râvnit de toate suratele din incinta locașului sfânt. Decența este cu desăvârșire uitată, femeile „strigându-i vorbe deșucheate, fiind încredințate că dânsul nu le aude”538, iar stareța nu adoptă nicidecum o atitudine severă, tolerându-le limbajul. Imoralitatea merge însă mai departe, votul castității este încălcat fără remușcări, de unde și notațiile licențioase ale naratorului („Drept care, până a nu pleca, fieștecare vru să afle, nu într-un singur rând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vădit, ne conturează o lume a decăderii eclesiastice, a optării pentru malefic, perceput desigur ca o înclinație permanentă spre deliciile vieții mundane. 551 Ibidem, p. 257. 552 Ibidem, vol. I, p. 248. 150 Am remarcat în capitolul precedent falsitatea vocației stareței din suita pelerinilor, preocuparea ei excesivă pentru manierele lumeși și pentru afișarea unui comportament aristocratic, pretențiile de instrucție îngrijită, lipsa unei cunoașteri reale a dogmelor Bisericii, superficialitatea și naivitatea credinței, care se limita la afișarea unui simplu pietism, a unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este călugărul, „om plimbăreț”553, aluzie ironică a naratorului la degringolada ordinelor monahale în Evul Mediu, cu o statură impozantă și afișând mândrie în mersul său, are o ocupație ce a devenit o adevărată patimă, vânătoarea. Se înfățișează, ca și stareța, îmbrăcat după moda zilei și cu o eleganță căutată, modificându-și portul monahal: „Văzui la el pe mâneci cusătură/ Cu găitan din blană scumpă, sură,/ Iar spre a și prinde gluga sub bărbie,/ Un bold sengroșa cu-o gămălie/ Din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sfântă sau doar o naivă obedientă. În Decameronul avem zece puncte de vedere, iar naratorul chaucerian ne arată că tot ceea ce personajul a înfăptuit nu stă în sfera realului, deci al credibilului.812 Povestirea diacului, cea a notarului, alături de povestirea stareței au fost catalogate în critica literară drept „religious tales”813, deoarece sunt povestiri care aduc în prim plan virtutea bunătății și a credinței, sunt sentimentale, despre mame și copii, despre sacrificiu și durere care se finalizează cu o încununare și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Maria (Invocatio ad Mariam), în cel mai evlavios ton posibil. Fecioara Maria, prototip ideal al frumuseții morale, al supunerii, blândeții și bunătății, este frecvent invocată ca protectoare căreia i se datorează respect, dar și ca înfăptuitoare de minuni (cf. Povestirea stareței). Ea devine exemplul pe care fiecare donna angelicata încearcă să-l egaleze. Metaforele folosite pentru descrierea ei sugerează perfecțiunea, dragostea permanentă revărsată asupra oamenilor, rolul de intermediar între umanitate și Dumnezeu, ridicarea făpturii pe o treaptă a desăvârșirii morale, a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
p. 202. 1007 Ibidem, pp. 202-203. 1008 Ibidem, p. 203. 1009 Ibidem, p. 201. 1010 Ibidem, p. 204. (trad. n.) 1011 G. Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 274. 271 și voturile, se dedau tuturor atracțiilor lumești (III. 1, IX. 2, stareța din Povestirile din Canterbury). Imaginea soacrei răutăcioase se încadrează perfect tot în această tipologie (IV. 8, cele două soacre din Povestirea notarului). Cu adevărat malefice sunt poate, la un prim nivel al lecturii, cele două soacre din Povestirea notarului: mama
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se pot înscrie, cum autoarea însăși precizează, „o diversitate uimitoare de personaje” (p. 5), dar, în special semnificativă îmi pare, de exemplu, încadrarea sub cupola tipologiei donnei demonicata a unui cumul de opoziții, respectiv „atât târgoveața din Bath, cât și stareța din opera lui Geoffrey Chaucer, are calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate adopta o poziție rezervată, distinsă, elegantă. Târgoveața este volubilă, locvace, pe când stareța se înfățișează oarecum tăcută. În Prologul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
atât târgoveața din Bath, cât și stareța din opera lui Geoffrey Chaucer, are calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate adopta o poziție rezervată, distinsă, elegantă. Târgoveața este volubilă, locvace, pe când stareța se înfățișează oarecum tăcută. În Prologul general, naratorul ni se confesează că târgoveața râde și domină prin glasul ei, simțindu-se bine în compania în care se află, pe când primul atribut ce i se conferă stareței este acela al timidității
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este volubilă, locvace, pe când stareța se înfățișează oarecum tăcută. În Prologul general, naratorul ni se confesează că târgoveața râde și domină prin glasul ei, simțindu-se bine în compania în care se află, pe când primul atribut ce i se conferă stareței este acela al timidității, al discreției, al liniștii. Este cel mai semnificativ contrast între aceste două personaje atât de diferite” (p. 126). Pe de altă parte, în amplele analize din întreaga lucrare, în jurul acestor noțiuni opozitive angelic-demonic, autoarea înscrie o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
invocată în opera lui Giovanni Boccaccio și a lui Geoffrey Chaucer: ABC este o laudă adusă ei, Povestirea celei de-a doua maici include o rugăciune către Maica Domnului, Povestirea notarului ne-o înfățișează pe Constanța rugându-se Mariei, Povestirea stareței dezvăluie un miracol al intervenției Născătoarei de Dumnezeu în descoperirea ucigașilor unui copil ce îi aducea permanent laudă. Rolul pozitiv al femeii este susținut nu doar de cultul mariologic, ci și de dragostea curtenească cu întregul ei ritual, care vine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
faptul că decorul italian predomină în povestiri, iar aventurile care se desfășoară în Florența sau în împrejurimile acesteia sunt cele mai numeroase. Clasele sociale cărora le aparțin personajele sunt la fel de diversificate: regi, prinți, prințese, miniștri de stat, cavaleri, scutieri, stareți, starețe, călugări, călugărițe, preoți, soldați, medici, oameni ai legii, filosofi, studenți, pictori, bancheri, negustori de vinuri, hangii, morari, brutari, dogari, cămătari, trubaduri, menestreli, țărani, servitori, pelerini, jucători, pungași, pirați, poeți, casnice și îndrăgostiți de orice soi.46 Dintr-un total de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sunt și multe tipuri de tăcere, de la neajutorarea Emiliei până la 78 Ibidem, p. 219. 79 Ibidem, p. 220. 80 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 390. 81 Priscilla Martin, op. cit., p. 220. 38 oportunismul lui Mai, de la rezerva fermecătoare și căutată a stareței până la zgârcenia diacului de a rosti mai mult decât este necesar sau decât crede că se cuvine. Când sunt neajutorate sau le lipsește orice forță de a se impune, eroinele lui Chaucer devin tăcute sau se ascund sub fațada unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vieții umane.”250 Viața reprezintă un joc, o luptă, o competiție pentru cei plecați la drum. 251 Lumea chauceriană agitată, sprintenă și cosmopolită ilustrează, mai curând, un microcosmos, un mozaic de personalități, culturi și educație. Personaje diverse (cavalerul, scutierul, arcașul, stareța etc.) hotărăsc să fie împreună și se supun unui joc, de fapt unui pact inițiat de hangiu (adevărat maestru de ceremonii): vor spune fiecare câte două povești pe cale. Personajele feminine din grup sunt mai puțin numeroase, doar trei: o stareță
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
stareța etc.) hotărăsc să fie împreună și se supun unui joc, de fapt unui pact inițiat de hangiu (adevărat maestru de ceremonii): vor spune fiecare câte două povești pe cale. Personajele feminine din grup sunt mai puțin numeroase, doar trei: o stareță, o maică din suita ei și inconfundabila târgoveață din Bath. Dacă primele două țin de lumea canonică, a Bisericii, cea de-a treia este profund laică, de un pitoresc aparte, dând culoare și farmec întregii adunări. Chiar din Prologul general
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
acestea permanent își exprimă punctul de vedere. Nu este învățată, cultura ei fiind mai mult orală, textele latine, pe care le citează, nu au fost consultate în mod direct, ci presupunem că au fost doar auzite din alte surse. Pe când stareța și maicile din suita ei aveau acces la manuscrisele ce se găseau în mănăstiri, târgoveața este străină de aceste preocupări, dar are și un avantaj, nu este subjugată nici unei ideologii, nimic nu o poate influența în mod decisiv. Nevasta din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
301 Susan Signe Morrison, art. cit., p. 97. 302 „Experiența și nu vreo autoritate” (trad. n.) 303 G. L. Kitteredge, Chaucer: The Canterbury Tales, p. 162 apud Elaine Treharne, op. cit., p. 94. (trad. n.) 101 este totuși mai religioasă decât stareța 304, deși elemente eretice din discurs nu lipsesc: neînțelegerea corectă a pasajelor scripturistice, argumentări îndrăznețe, impudice, refuzul de se se supune voinței divine așa cum este ea implicată în taina căsătoriei, sincretismul religios (pasiunea pentru astrologie în încercarea de a-și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]