686 matches
-
starostele erau aleși de adunarea breslașilor, însă ei trebuiau confirmați oficial de domnitor (primul pe o perioadă determinată, celălalt pe viață). Cu timpul, obștile evreiești din Moldova au devenit tot mai numeroase. Faptul a determinat alegerea a doi sau trei starosti al căror lider era numit Roș-Medina, iar conducătorul rabinatului ieșean prelua numele turcesc de Haham-Bașa (mare rabin). Stărostia era o „instituție politică”, creată la începutul secolului al XVIII-lea, a cărei autoritate se întindea la nivelul tuturor comunităților evreiești. În cadrul
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
numit Roș-Medina, iar conducătorul rabinatului ieșean prelua numele turcesc de Haham-Bașa (mare rabin). Stărostia era o „instituție politică”, creată la începutul secolului al XVIII-lea, a cărei autoritate se întindea la nivelul tuturor comunităților evreiești. În cadrul acestei instituții civile existau starostii, șefi ai tuturor comunităților evreiești și așa numiții starosti de orașe, care aveau sub autoritatea lor numai breslele evreiești dintr-un singur oraș. Wilhelm Schwarzfeld, într-un interesant studiu, care valorifică mărturiile epigrafice ieșene, a prezentat starostii mai importanți ai
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
de Haham-Bașa (mare rabin). Stărostia era o „instituție politică”, creată la începutul secolului al XVIII-lea, a cărei autoritate se întindea la nivelul tuturor comunităților evreiești. În cadrul acestei instituții civile existau starostii, șefi ai tuturor comunităților evreiești și așa numiții starosti de orașe, care aveau sub autoritatea lor numai breslele evreiești dintr-un singur oraș. Wilhelm Schwarzfeld, într-un interesant studiu, care valorifică mărturiile epigrafice ieșene, a prezentat starostii mai importanți ai comunității ieșene. Instituția Stărostiei Mari s-a desființat înaintea
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
instituții civile existau starostii, șefi ai tuturor comunităților evreiești și așa numiții starosti de orașe, care aveau sub autoritatea lor numai breslele evreiești dintr-un singur oraș. Wilhelm Schwarzfeld, într-un interesant studiu, care valorifică mărturiile epigrafice ieșene, a prezentat starostii mai importanți ai comunității ieșene. Instituția Stărostiei Mari s-a desființat înaintea hahambașiei, din motive mai puțin cunoscute. Cea de-a doua instituție - hahambașia - de factură religioasă a avut și ea o existentă efemeră între anii 1719 și 1834. În
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
fata, e ca și cum ți-ar arde casa, zice romancierul Liviu Rebreanu), tot trebuiau să trimită pețitori la părinții fetei care se arătau surprinși (ei erau la curent cu mersul treburilor!), pe unul mai bătrân și cu meșteșug la vorbă, un staroste, o rudă, să expună motivul vizitei. Dacă totul decurgea normal, „se bătea palma”, stabilindu-se zestrea (vite, oi, pământ) fetei și se stabilea ziua nunții. Până la nuntă mirii rămâneau tot despărțiți și se pregăteau de marea sărbătoare a vieții lor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prestatale, fiind centre de putere și de administrație a teritoriului din raza de competență. Inițial toate obștile au fost libere, însă puterea de stat - domnii au dăruit sate unor slujitori credincioși care devin sate (obști) dependente, conduse de vatamani și staroști. Obștile libere - răzășești - au fost conduse de juzi. Cu un termen modern, putem spune că juzii, cnezii, vatamanii și staroștii sunt organe executive; organele puterii sunt reprezentate de sfatul „oamenilor buni și bătrâni”. Puterea militară (centrală) reprezentată de șefi militari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
însă puterea de stat - domnii au dăruit sate unor slujitori credincioși care devin sate (obști) dependente, conduse de vatamani și staroști. Obștile libere - răzășești - au fost conduse de juzi. Cu un termen modern, putem spune că juzii, cnezii, vatamanii și staroștii sunt organe executive; organele puterii sunt reprezentate de sfatul „oamenilor buni și bătrâni”. Puterea militară (centrală) reprezentată de șefi militari ai cetelor migratorilor sau, după întemeierea statelor feudale românești, de domnie (domnul era și voievod) impunea obștilor unele dări și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Roșca Stănescu sau nu? A fost Chirieac complicele lui? Alții se întreabă, perfect justificat de altfel, dacă nu cumva șeful Agenției Naționale de Integritate, Cătălin Macovei, ar trebui să plece. Desigur, e legitim să-ți pui problema dacă nu cumva „starostele“ Integrității și-a depășit mandatul intrând în mocirla de pe malul lacului Snagov. Dar observați cum accentul s-a deplasat semnificativ. Deplasarea atenției de la cazul cu adevărat grav se cheamă diversiune sau prostie. Cei doi jurnaliști aproape că au devenit eroi
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
dar, totodată, a fost (și este) una dintre cele mai propice modalități de materializare a însușirilor artistice. Contrar unor păreri curente, județul Vaslui a cunoscut în trecut o mare răspândire a olăritului. Importanța meșteșugului este subliniată și de existența unui staroste de olari la Bârlad, pe la 1762. Totodată, documentele istorice și alte relatări consemnează existența unor meșteri olari cu domiciliul permanent sau temporar în aproape toate localitățile. O statistică din 1863 situa județul Tutova pe locul 9 pe țară în privința olăritului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
din Bistrița se plângeau regelui Ungariei de concurența pe care le-o făceau meșterii ce-și aduceau marfa din Moldova. Făceau același lucru, stârnind invidie, și prin 1569, dovedind continuitate și răspunzând astfel interesului arătat pe piața transilvană. Prin 1610, staroste al croitorilor ieșeni, profesioniști pricepuți și bogați, era un anume Dumitrache, iar breasla avea în capitala Moldovei o uliță a ei. între acești meșteșugari (din ce în ce mai specializați: „Nasturii de mătasă cari încheie unde nu se pune nasturele de metal scump cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și Colțea și la miazăzi - de râul Dâmbovița). Aici se afla o „Uliță a Boiangiilor” (căreia i se mai spunea și „în Boiangii”139), pe care, în secolul al XVIII-lea își exersau meseria vopsitorii adunați într-o breaslă, cu staroste, epitropi, meșteri (înconjurați de anumite privilegii), calfe, ucenici, înregistrași într-un catastih” (căci era o corporație „cu hrisov”). La Iași, boiangii erau înregistrați printre reprezentanții „meșteșugarilor noi” și tot despre ei se spune că, în 1844, se aflau în conflict
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ce de bunăvoia mea am vândut o parte de ocină din Șendreni, partea lui David, feciorul Magdei, nepotul lui Ciocan, ce-au fost dreaptă cumpărătură mie și soțului meu, lui Ihnat Manolet, de la David, ficiorul Magdei...”) lui Gheorghe din Iași, staroste de negustor. Măriica trebuia să fi fost văduvă, fiindcă - aflăm din actul datat 8 martie 1638 - partea de ocină o cumpărase bărbatul ei („giupânu-miu”), Ignat Manoleț, cu 46 de taleri bătuți. Acum ea o vindea cu același preț. Dacă jupân
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ai verosimilității într-un univers ce pare degrevat, a priori, de orice semn al progresului. Viața se desfășoară aici, ca și în romanele lui Sadoveanu, dincolo de orice coordonate ale vârstei moderne, într-un atemporal însămânțat de răbdarea muntenilor. Octogenarul Dănilă, starostele ciobanilor de pe Culmile Scripetelui, scăldate de apele sinuoase ale râului Iablanicioara, își trimite ginerele, pe Păun Ozun, să lupte alături de armata pandurilor. Împreună cu Agripina, el are trei copii: pe Măriuca, pe Vlad și pe Păunaș. După plecarea bărbatului la oaste
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
el". Acest tip de fixație la codul jumătăților de măsură, resimțite în cele din urmă drept dureri fantomatice, califică evoluția lui Ov. S. Crohmălniceanu, așa cum apare ea atât în "Amintiri deghizate", cât și în corespondența cu S. Damian. Numindu-l staroste al condeierilor și al frondei bunului gust, recunoscând meritele unor volume despre expresionism sau "Cinci prozatori în cinci feluri de lectură", precum și inițiativa reeditării unor interbelici anatemizați (plătind totuși prețul grilei marxiste), S. Damian nu uită să-i reproșeze apărarea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
vorbește despre "castelul nostru de la Soroca". În tratatul moldo-polon din 12 iulie 1499 este citat martor "Coste, pârcălab de Soroca", iar în tratatul încheiat la 14 septembrie 1499 cu Alexandru, mare duce de Lituania, este amintit din nou același "Coste, staroste de Soroca". Pârcălabii principalelor cetăți moldovenești sunt cunoscuți mai ales din hrisoavele domnești, figurând ca martori. Ei erau apropiați ai domnului, membri ai familiei domnitoare sau ai Sfatului Domnesc. Un alt moment semnificativ ce leagă istoria ținutului Soroca de domnia
Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan, Carmen Bădură () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2240]
-
premiu? - Premiul special. - De unde? - De la Uniune. - De unde ai scos-o, am vrut să întreb. - De la Cornel. Te-a văzut el. - Atunci e ca la radio Erevan. Nu mi s-a dat, ci mi s-a luat, că mi-a cerut starostele să-l iau și să-l înmânez». M-a văzut pe podium și și-a zis: ăsta ia un premiu. Tipic Cornel. Care, el, l-ar fi meritat” (p. 46). Nu întâmplător, acest jurnal debutează cu o relectură minuțioasă a
Magistratură și spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4728_a_6053]
-
apropie. Ceva cade jos și se sparge. Odaia se umple de țipete. Toți se reped la ușă, să apere... Dau buzna, mirele cu ai lui, cu ceata de răpitori!... Vor să fure mireasa. Dar nu se lasă... Confuzia crește. Afară starostele bate toba. Semn că evenimentul e gata să se petreacă. Steagul se agită puternic, împodobit. Hanuri... funde... clopoței... Bătaia răsună din ce în ce mai poruncitoare... Cei dinăuntru încropesc un fel de apărare. Dar nimic nu poate rezista năvalei. Cei de-afară sunt gata-gata
Mireasa răpită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6216_a_7541]
-
-l considerăm pe Marin Preda un plagiator? " (p. 100). Nu urmează nici un comentariu critic, nici o investigație! Într-o biografie cu adevărat serioasă nu poate fi lăsată în ceață o acuză de asemenea proporții tocmai despre prozatorul pe care ăl consideri "starostele " (?!, p. 18) scriitorilor români. Era absolut necesară o elucidare a acestei situații inventate, pe care o văd consemnată pentru prima dată în legătură cu Marin Preda. Considerații neinteresante citim și despre prietenii și adversarii lui Marin Preda, cărora li se consacră capitole
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
Ion Pop (Urmare din numărul trecut) În Maramureș, există un staroste, care rostește, la nuntă, un text tradițional de rămas bun... Iată... La Sucevița, rânduitorul e cel care se face interpretul sentimentelor și al textului pe care trebuie să-l spună actorul social însuși. Este un fel de delegare a actorilor
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
și carnavalesc, ea arată cel mai limpede pervertirea din istoria totalitară. „Crăsănenii învățaseră să tacă asupra marilor probleme, ca și când cuvintele deveniseră prea mici, prea strâmte pentru a cuprinde-n ele toată tărășenia acestor cumplite întâmplări”, sună una dintre concluziile naratorului. Starostele, Solomon, nu e contestat în lumea terorizată și pasivă, de nimeni, cu excepția ignorată a lui Floricel-Nebunul. Singur Mircea Butnaru, inginerul agronom, încearcă să introducă germenul revoltei în lumea „vegetală”. Când realitatea întrece iluziile crăsănenilor, reacția e tot de tăcere, de
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
ignora felul de a fi al românilor, poate întruchipat în zădărnicia durabilului legendei Meșterului Manole, de a tergiversa lucrurile. Un alt exemplu celebru este cel al Palatului Primăriei Capitalei. Deși inițiat de primarul Nicolae Filipescu (în 1912) și continuat de „starostele” Barbu Ștefănescu-Delavrancea, în cooperare cu arhitectul Ion Mincu, el avea să izbândească abia după un deceniu, fiind inaugurat de primarul Dem I. Dobrescu și arhitectul Petre Antonescu... Ideea ridicării unei Catedrale se justifica astfel din mai multe puncte de vedere
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
nici o imputare pesedeilor: asta știu și asta fac de când există. E suficient să privești mutrele personajelor reprezentative, pentru a ghici linia partidului: un cleptocratism cinic și brutal, provenit din subsolurile golăniilor de cartier și din voioșia tâmpă a prostului ajuns staroste peste sat. Chiar și în aceste condiții, pasivitatea foștilor componenți ai CDR te scoate din minți. Nu s-a găsit nici un lider să spună, sus și tare, că succesele internaționale ale României au fost pregătite în intervalul în care s-
Celuloza de la cap se-mpute by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13103_a_14428]
-
Barbu Cioculescu În Blocada există un pasaj în care un staroste de pescari povestește vechi întâmplări unor mai tineri vâslași căci, precum scrie acolo, oamenii mării pun mare preț pe prietenie, a celor de față, a celor din depărtări: fiindcă numai prietenia ține piept stihiilor, potrivnicelor întâmplări ale celor cu destin
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
literară în Luceafărul înaintea foarte îndelungatei mele absențe din țară... Atrage, în treacăt, atenția aliterația din titlu ; repetarea lui d și m, în cuvinte bogate în vocale sonore o și u, sugerează o grea senzualitate într-un distih din poemul Starostea - unde madona este înlocuită cu demona : „demona din dud domol / cu măduva de nămol”. Într-un interviu din 1971, Cezar Baltag face o profesiune de credință : „M-am apropiat de folclor și pentru faptul că, în mod paradoxal, aprofundarea lui
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
premiu? - Premiul special. - De unde? - De la Uniune. - De unde ai scos-o, am vrut să întreb. - De la Cornel. Te-a văzut el. - Atunci e ca la radio Erevan. Nu mi s-a dat, ci mi s-a luat, că mi-a cerut starostele să-l iau și să-l înmânez.” M-a văzut pe podium și și-a zis ăsta ia un premiu. Tipic, Cornel! Care, el, l-ar fi meritat. Avalanșă de vești rele, unele dureroase, în ultimul timp. Poți să ieși
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4972_a_6297]