15,855 matches
-
fost respectat principiul neretroactivității legii. Cu referire expresă la aplicarea principiului neretroactivității în privința mandatelor legale, prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, Curtea a statuat că legiuitorul este liber să redimensioneze, printr-o lege nouă, durata mandatelor funcțiilor de conducere în alt fel decât legea în vigoare, dar numai pentru viitor, nu și pentru mandatele în curs, altfel ar însemna să nesocotească regula neretroactivității legii
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
încetare a mandatului aleșilor locali pentru un comportament manifestat anterior intrării în vigoare a normei respective, prin Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007, Curtea a statuat că „în condițiile în care legea își propune să modifice statutul dobândit la data începerii mandatului, prin instituirea unui caz nou de încetare a acestuia, legea devine retroactivă. Art. 15 alin. (2) din Constituție consacră principiul neretroactivității legii, în sensul
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
ce ar determina deturnarea scopului înființării și atribuțiilor specifice acestei direcții, extinderea nelegală a obiectului de activitate și a atribuțiilor sale, substituiri nelegale între organele judiciare, discriminarea cetățenilor chemați în justiție, excedează competenței sale. Sub acest aspect, Curtea Constituțională a statuat că nu intră în competența sa să interpreteze legea, iar, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
este nemulțumit, în realitate, de modul de interpretare și aplicare a legii de către organele judiciare, întrucât calitatea de director al unei sucursale din cadrul unei societăți naționale a atras competența Direcției Naționale Anticorupție. Or, în această privință, Curtea a statuat în repetate rânduri că nu este competentă să se pronunțe asupra aspectelor ce țin de aplicarea legii, acestea fiind de competența exclusivă a instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a instanțelor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
de către autoritatea contractantă, ipoteză în care persoana juridică este amendată contravențional, aspect ce atrage răspunderea delictuală a organelor de conducere. ... 12. Se susține că în viziunea Curții Constituționale exprimată în cuprinsul Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 se statuează că principiul legalității incriminării impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte; or, în condițiile analizate, de vreme ce legiuitorul a dorit sancționarea persoanei juridice pentru încălcarea dispozițiilor Ordonanței de
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
care sunt în puterea lucrului judecat decât în situațiile excepționale în care se remarcă erori de procedură care nu au putut fi înlăturate pe calea apelului și doar în condițiile reglementate expres în art. 426-432 din Codul de procedură penală, statuând, la paragraful 21 al aceleiași decizii, că legiuitorul poate exclude folosirea unor căi de atac sau poate limita utilizarea anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna părților, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale. ... 22. Totodată
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
și care sunt condițiile ce determină apariția conflictului de interese. ... 17. În ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a statuat că autoritatea legiuitoare are obligația de a edicta norme care să respecte aceste trăsături. În acest sens, potrivit art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „textul legislativ trebuie
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
1994, pronunțată în Cauza C-91/92, Paola Faccini Dori împotriva Recreb SRL, paragrafele 14, 17 și 18). ... 19. Referitor la sfera de cuprindere a unor situații ipotetice într-o lege, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant, statuând că, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
legilor, dispozițiile legale criticate sunt clare și neechivoce, întrucât destinatarul normei are posibilitatea să prevadă condițiile cerute la încheierea unui contract de achiziție publică, sens în care își poate adapta conduita în mod corespunzător. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012), că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
pentru justițiabil, care are, astfel, deschisă calea acțiunii în justiție în vederea contestării nulității absolute a contractelor de achiziție publică în mod plenar. Totodată, dispozițiile legale criticate au fost edictate în lumina dispozițiilor constituționale ale art. 61 alin. (1), care statuează rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, având în vedere specificul acestor proceduri și celeritatea cu care ele trebuie să se desfășoare. ... 33. Aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, astfel că excepția de neconstituționalitate a
DECIZIA nr. 271 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259450]
-
acesteia, prin raportare la obiectul cauzei, respectiv acțiunea în regres formulată de asigurătorul vehiculului de tractare împotriva asigurătorului remorcii. ... 22. S-a menționat că problema de drept este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 23. Apelanta-reclamantă a apreciat că, raportat la obiectul cauzei, respectiv acțiune în regres
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 52. Se reține că sunt îndeplinite condițiile vizând existența unei cauze aflate în curs de judecată, pe rolul unui tribunal, ce urmează a pronunța soluția
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
o serie de neregularități care fac demersul inadmisibil. ... 54. Astfel, referitor la cerința ca problema supusă interpretării să se identifice într-o chestiune de drept reală, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat constant în jurisprudența sa că „în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient
DECIZIA nr. 43 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259388]
-
poate pronunța doar instanța constituțională. Odată cu Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, Curtea Constituțională a adus în balanță un nou element care limitează sfera de acțiune a Guvernului prin adoptarea ordonanțelor de urgență. Prin decizia menționată, Curtea a statuat că „adoptarea de către Guvern a Ordonanței de urgență nr. 136/2008 nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
prin Decizia nr. 983 din 30 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 31 iulie 2009, constatând neconstituționalitatea unei ordonanțe simple pe motiv că prin adoptarea ei Guvernul a depășit limitele abilitării acordate, a statuat că „modificarea sau completarea dispoziției legale criticate de către legiuitorul ordinar sau delegat nu poate acoperi neconstituționalitatea constatată de către Curtea Constituțională, actele normative succesive de modificare sau completare fiind lovite de același viciu de neconstituționalitate în măsura în care
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
înscrise în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. Din această perspectivă, relevante sunt Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, Decizia nr. 761 din 17 decembrie 2014 sau Decizia nr. 859 din 10 decembrie 2015, prin care Curtea a statuat că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată și urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței de urgență. A. Situație extraordinară - jurisprudența Curții
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
întărit și prin adăugarea sintagmei „a căror reglementare nu poate fi amânată“, consacrându-se astfel in terminis imperativul urgenței reglementării. (Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, cu titlu exemplificativ) ... A.6. Curtea a statuat că nu se constituie într-o situație extraordinară cazurile cu implicații financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătorești. Aceste aspecte țin de oportunitatea adoptării reglementării. Implicațiile financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătorești se pot constitui
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
temeiul lor sau prin convertirea lor într-o asemenea situație, conferă acesteia un caracter arbitrar, de natură să creeze dificultăți insurmontabile în legitimarea delegării legislative. “ (Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, cu titlu exemplificativ) ... B.6. „Jurisprudența Curții Constituționale a statuat, cu privire la conceptul de situație extraordinară și conceptul de urgență, că acestea nu se suprapun cu motivarea utilității reglementării, a oportunității adoptării actului normativ sau cu scopul/rațiunea legiferării. “ (Decizia nr. 83 din 18 februarie 2020, cu titlu exemplificativ) ... ... ... Capitolul
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
suficient de precis sau că nu lămurește toate aspectele de conținut ale normei nu duce la concluzia că însăși norma respectivă este neconstituțională pentru acest motiv, ea având doar o funcție de suport în interpretarea normei adoptate. Curtea a mai statuat că un viciu de neconstituționalitate extrinsec al ordonanței de urgență nu poate rezulta din chiar modul în care inițiatorul ei și-a motivat proiectul de ordonanță de urgență, în condițiile în care rezultatul activității de legiferare este actul normativ adoptat
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
nicio dispoziție legală sau o expunere de motive a unui act normativ nu face vreo trimitere la această numire prioritară. Analizând dispozițiile regulamentare a căror anulare se solicită, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, astfel cum s-a statuat în mod constant în doctrina și practica judiciară, actele normative date în executarea legilor se emit în limitele normelor care le ordonă, fiind necesară limitarea strictă la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
de alertă pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, posibilitatea restrângerii unor drepturi și libertăți fiind prevăzută de Legea nr. 55/2020, și nu de actul contestat, în acord cu prevederile legale și jurisprudența instanței de contencios constituțional care a statuat faptul că restrângerea drepturilor și a libertăților nu se poate realiza decât prin lege, astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 53 și ale art. 115 alin. (6) din Constituție. A concluzionat pârâtul că actul normativ care face
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
de alertă pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, posibilitatea restrângerii unor drepturi și libertăți fiind prevăzută de Legea nr. 55/2020 și nu de actul contestat, în acord cu prevederile legale și jurisprudența instanței de contencios constituțional care a statuat faptul că restrângerea drepturilor și a libertăților nu se poate realiza decât prin lege, astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 53 și ale art. 115 alin. (6) din Constituție. Așadar, contrar alegațiilor reclamantului, actul normativ care face
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
crescut de transmitere a virusului. Pe de altă parte, e important de precizat că sunt exceptate de la această restricție deplasările la serviciu și cele pentru asistență medicală. A arătat pârâtul că Î.C.C.J., prin Decizia nr. 1.282 din 12.10.2010, a statuat că viața privată este protejată de lege în condițiile în care se manifestă în cadrul ordinii juridice, iar nu în afara sa. Dreptul de a dispune de propria persoană, nefiind un drept absolut, poate fi exercitat numai cu respectarea drepturilor
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
expres că obligativitatea purtării măștii se poate institui prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne. A susținut reclamantul că în art. 5 alin. (2) lit. d) și art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 s-a statuat: „se instituie obligativitatea purtării măștii“. În opinia reclamantului, prin această formulare, Guvernul României a dispus purtarea măștii prin omiterea în mod intenționat și fraudulos a oportunității instituirii sau neinstituirii acestei obligativități care aparține numai ministrului sănătății și MAI. Astfel, prin
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]