9,717 matches
-
mențiuni generice cu privire la noțiunea de condamnare cu caracter politic, categoriile de persoane îndreptățite, fără însă a indica modalitatea și sursele de finanțare, acestea nu corespund exigențelor de tehnică legislativă. Or, referitor la aceste cerințe, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie ( Hotărârea nr. 2/2000 , Cauza Rotaru împotriva României). 3. Dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 încalcă art. 51 alin. (1) și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233492_a_234821]
-
data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. III/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, instanța de contencios constituțional a statuat că, în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea modificată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233492_a_234821]
-
115 alin. (4) și (6) privind adoptarea ordonanțelor de urgență și art. 141 privind Consiliul Economic și Social. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: I. În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun, aspect întărit și prin adăugarea sintagmei "a căror reglementare nu poate fi amânată" ( Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243531_a_244860]
-
Curții Constituționale" nr. 7/2004. *3) A se vedea M. Constantinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, E. S. Tănăsescu, Constituția României revizuită. Comentarii și explicații, Editura "All Beck", București, 2004, p. 33-34. Cu privire la sensul juridic al verbului "a afecta", Curtea a statuat, prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, că acesta - sub diferite nuanțe, poate semnifica: "a suprima", "a aduce atingere", "a prejudicia", "a vătăma", "a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243531_a_244860]
-
neconstituționalitate face referire, atât semnificația, cât și modul în care acestea sunt dezvoltate în legislația infraconstituțională au fost analizate de Curtea Constituțională în cauze în care a examinat critici de neconstituționalitate asemănătoare. 22. Astfel, într-o jurisprudență constantă, Curtea a statuat că "suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat exprimă, așadar, voința constituantului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 4 octombrie 1996, și Hotărârea nr. 71 din 16 octombrie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 24 octombrie 1996). Astfel cum Curtea a statuat, trăsătura esențială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinței politice a electoratului o constituie reprezentativitatea sa. Indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare, sistemul electoral național prevede, în esență, aceeași condiție: depunerea unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
se corelează și cu recomandări cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002). Liniile directoare statuează în acest sens, la art. 1.3 - Prezentarea candidaturilor, pct. i și ii, următoarele: "i. Prezentarea candidaților individuali sau a listelor de candidați pot fi condiționate de obținerea unui anumit număr de semnături; ii. Legea nu trebuie să impună colectarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate privată, precum și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că în jurisprudența sa a statuat că dispozițiile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora și a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263227_a_264556]
-
că dispozițiile legale criticate, incluzând în sfera de reglementare a legii și suprafețele de teren preluate de cooperativa agricolă de producție fără titlu, stabilesc în interesul persoanelor îndreptățite beneficiul prevederilor Legii nr. 18/1991 . 19. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că trebuie să se recunoască statului dreptul de a hotărî neîngrădit asupra regimului juridic al bunurilor intrate în patrimoniul său în baza unor titluri conforme cu legislația existentă în momentul dobândirii lor, precum și de a stabili modul în care - prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263227_a_264556]
-
instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat". 21. De asemenea, prin Decizia nr. 1.242 din 22 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, Curtea a statuat că dispozițiile constituționale referitoare la dreptul de proprietate nu vizează absolutizarea exercițiului prerogativelor acestuia, întrucât chiar art. 44 alin. (1) teza a doua și art. 136 alin. (5) din Constituție prevăd că legea stabilește conținutul și limitele dreptului de proprietate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263227_a_264556]
-
treia, consemnată în al doilea alineat, recunoaște statelor prerogativa, între altele, de a reglementa folosința bunurilor în conformitate cu interesul general. Între aceste reguli există o interdependență. 23. Totodată, referitor la art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, instanța europeană a statuat, în Cauza Scordino contra Italiei, 2006, că o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor trebuie să asigure un just echilibru între exigențele interesului general al comunității și cele de protecție a drepturilor fundamentale ale individului. 24. De asemenea, instanța de contencios
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263227_a_264556]
-
comunității și cele de protecție a drepturilor fundamentale ale individului. 24. De asemenea, instanța de contencios constituțional, prin Decizia nr. 220 din 15 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 25 iulie 2011, a statuat că este opțiunea exclusivă a legiuitorului de a decide asupra modului de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută. 25. Curtea constată că reglementarea condițiilor în care operează retrocedarea către foștii proprietari sau moștenitorii acestora a dreptului de proprietate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263227_a_264556]
-
pe director de executarea bugetului; (iii) să adopte măsurile adecvate menționate la art. 9 alin. 4; (iv) să adopte regulamentul financiar și orice alte dispoziții financiare; (v) să fixeze suma vărsământului special menționat la art. 16 alin. 5; (vi) să statueze cu privire la modalitățile de dizolvare a EUMETSAT, în conformitate cu dispozițiile art. 19 alin. 3 și 4; (vii) să decidă asupra excluderii unui stat membru, conform dispozițiilor art. 13; (viii) să decidă asupra mutării sediului EUMETSAT; (ix) să adopte Statutul personalului; (c) cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224597_a_225926]
-
propune modificări la prezenta Convenție. Propunerile de modificare se transmit directorului, acesta urmând să le comunice celorlalte state membre cu cel puțin 3 luni înainte de examinarea propunerilor respective de către Consiliu. Consiliul analizează propunerile de modificare și poate recomanda statelor membre, statuând în conformitate cu art. 5 alin. 2 lit. (c) să accepte modificările propuse. 2. Amendamentele recomandate de Consiliu intră în vigoare în 30 de zile de la primirea de către depozitarul Convenției a declarațiilor scrise de acceptare din partea tuturor statelor membre. 3. Fără a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224597_a_225926]
-
recomandate de Consiliu intră în vigoare în 30 de zile de la primirea de către depozitarul Convenției a declarațiilor scrise de acceptare din partea tuturor statelor membre. 3. Fără a aduce atingere dispozițiilor art. 5 alin. 2 lit. (b) pct. (iii), Consiliul poate, statuând în conformitate cu art. 5 alin. 2 lit. (a), să modifice anexele la prezenta convenție, cu condiția ca modificarea să nu contravină dispozițiilor acesteia, stabilind totodată data la care modificarea intră în vigoare pentru toate statele membre. Articolul 18 Denunțare 1. După
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224597_a_225926]
-
ianuarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 21 februarie 2006, și Decizia nr. 125 din 15 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 15 martie 2007, Curtea a statuat că "este firesc ca valoarea contribuției să difere de la persoană la persoană, în funcție de cuantumul veniturilor realizate. Această diferență este rezonabilă și justificată de situația obiectiv deosebită în care se află persoanele care realizează venituri mai mari față de cele ale căror
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188703_a_190032]
-
se aduc, inclusiv prin exercitarea căilor de atac". În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, Guvernul arată că "se dă o interpretare eronată principiului egalității cetățenilor în fața legii, în vădita contradicție cu modul în care a statuat Curtea Constituțională în nenumărate decizii". În acest sens se invocă Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1994. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au trimis punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130907_a_132236]
-
de altă parte, să existe condiții prealabile pentru depunerea și acceptarea candidaturilor pentru alegerile parțiale, însă cea prevăzută de textul de lege criticat golește de conținut însăși dreptul de a fi ales, prevăzut de art. 37 din Constituție. Principiul suveranității, statuat de art. 2 din Legea fundamentală, este, de asemenea, afectat, deoarece organele reprezentative ale poporului nu mai sunt constituite prin alegeri libere, cetățenii fiind limitați doar la oferta politică a acelorași partide reprezentate deja în Parlament. Or, condiția unor alegeri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
Legea nr. 323/2009 . 2. Referitor la pretinsa încălcare a principiului suveranității, reglementat de art. 2 din Constituție, prin aceea că este afectat caracterul liber al alegerilor, Curtea Constituțională constată că nici aceste susțineri nu pot fi primite. Curtea a statuat în jurisprudența sa, de pildă Decizia nr. 419 din 26 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, că "suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219523_a_220852]
-
în cuprinsul art. 3, aceasta constă în dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii. Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 154 din 30 martie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 mai 2004, că principiul autonomiei locale "nu presupune totala independență și competența exclusivă a autorităților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223376_a_224705]
-
3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a statuat în numeroase rânduri că nu intră în competența sa de control interpretarea legii de către autoritățile judecătorești și nici modul de respectare a legii, în activitatea practică de aplicare a prevederilor sale. În ceea ce privește abrogarea de către art. 4 din Ordonanța de urgență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223376_a_224705]
-
principiu urmărit de legiuitorul român atât prin Decretul-lege nr. 118/1990 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999 , cât și prin Legea nr. 221/2009 . În final arată că, referitor la daunele morale în general, sub aspectul cuantumului, statuând în echitate, astfel cum prevede art. 41 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a adoptat o poziție moderată prin acordarea unor sume rezonabile, cu titlu de reparație morală, invocând, cu titlu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228567_a_229896]
-
art. 138 alin. (5) din Constituție, deoarece, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, chestiunea acoperirii resurselor financiare din sursa stabilită ține de atribuția Guvernului, care poate proceda la o rectificare bugetară sau poate suplimenta alocațiile bugetare din fondul său de rezervă, Curtea statuând că finanțarea cheltuielilor bugetare se face din surse financiare alocate din buget, iar majorarea unor cheltuieli se finanțează "fie prin suplimentarea alocațiilor bugetare din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, fie prin rectificare bugetară". Referitor la respectarea prevederilor art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228567_a_229896]
-
data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. III/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, instanța de contencios constituțional a statuat că, în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea modificată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228567_a_229896]
-
asemenea "revizuire" are ca obiect, prin natura lucrurilor, raporturi juridice "soluționate" prin acte jurisdicționale anterioare, ceea ce însă nu constituie retroactivitate a normelor juridice care instituie această cale de atac. În realitate, aceste norme juridice dispun "numai pentru viitor" - astfel cum statuează art. 15 alin. (2) din Constituție -, întrucat simplă existența a reglementării unei asemenea căi de atac a "revizuirii" nu desființează, de plano, valabilitatea procedurilor desfășurate conform reglementărilor anterioare și, deci, nu se dispune pentru trecut. ... ÎI. Astfel cum am subliniat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129718_a_131047]