7,322 matches
-
de lemn sunt cusute „pânzături de păr”, batiste, „cipce”(panglici), clopoței, „fățoi cu ciur”, spice de grâu, tidru etc. Toate aceste elemente decorative, pentru steagul ce este confecționat, sunt adunate de către stegar de la fostele drăguțe ale mirelui. Dar, după nuntă, steagul se desface, se dau înapoi obiectele împrumutate, dar se păstrează spicele de grâu până la nașterea primului copil, care este scăldat într-o apă în care se pun aceste spice. Steagul terminat și admirat de cei din jur este săltat în
Tradiții Maramureșene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
de către stegar de la fostele drăguțe ale mirelui. Dar, după nuntă, steagul se desface, se dau înapoi obiectele împrumutate, dar se păstrează spicele de grâu până la nașterea primului copil, care este scăldat într-o apă în care se pun aceste spice. Steagul terminat și admirat de cei din jur este săltat în sus de stegar, în ritmul muzicii și al jocului. Se face cu el prima probă pentru nuntă. Flăcăii bat din palme dupa ritmul „ceterii”, stegarul învârte steagul de trei ori
Tradiții Maramureșene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
pun aceste spice. Steagul terminat și admirat de cei din jur este săltat în sus de stegar, în ritmul muzicii și al jocului. Se face cu el prima probă pentru nuntă. Flăcăii bat din palme dupa ritmul „ceterii”, stegarul învârte steagul de trei ori în sensul în care se învârte soarele pentru a alunga spiritele rele, în timp ce aceștia strigă diferite strigături sau „horesc” cântece specific. Concomitent cu pregătirea steagului, la mireasă se face „împletitul cununii”, tot în cadrul unei petreceri la care
Tradiții Maramureșene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
probă pentru nuntă. Flăcăii bat din palme dupa ritmul „ceterii”, stegarul învârte steagul de trei ori în sensul în care se învârte soarele pentru a alunga spiritele rele, în timp ce aceștia strigă diferite strigături sau „horesc” cântece specific. Concomitent cu pregătirea steagului, la mireasă se face „împletitul cununii”, tot în cadrul unei petreceri la care iau parte druștele și prietenele miresei. În satul Budești, cununa pe care o poartă mireasa se numește „munună” și este împodobită cu oglinzi, „bumbuști” și tidru. Cioburile de
Tradiții Maramureșene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
pe criză, pe viață sau pe nevastă. Pentru mine în momentul ăsta nu contează așa mult ce anume i-a adus în stradă, important e că sunt acolo niște mii de oameni care în loc să citească o carte în fotoliu, flutură steaguri la kilometrul zero. Săptămâna asta nu te invit la Teatrul Național, că aud că se aruncă vehement cu pietre. Nici în Centrul Vechi la karaoke nu-mi vine să te poftesc, că cică pe străduțele renovate se mai aruncă ocazional
Întâi revoluţia, apoi teatrul [Corola-blog/BlogPost/99725_a_101017]
-
fanii lor, aruncând în public zeci de bețe de baterie și pene de chitară, primind și ei la rândul lor daruri de la fani, printre care și o basca asemănătoare cu cea a solistului. Klaus Meine a cântat câteva refrene cu steagul României în mână, onorând astfel miile de români prezenți la concert! Concertul s-a terminat cu ieșirea de pe scenă a artiștilor, în ropotele de aplauze ale spectatorilor, care însă nu i-au lăsat să plece așa ușor. Un zumzet asurzitor
Explozie la Romexpo! Scorpions au incendiat Bucureştiul! [Corola-blog/BlogPost/97924_a_99216]
-
și texturi căreia i-au dat numele Trooper. O iubesc", a spus Dickinson. Pe eticheta sticlelor se va afla mascota trupei, Eddie, îmbrăcată într-o costumație militară britanică din secolul al XIX-lea și purtând în mâini un paloș și steagul unionist, aceeași imagine care a fost folosită pe coperta single-ului.
Iron Maiden îşi lansează propria bere [Corola-blog/BlogPost/98253_a_99545]
-
Aproape insesizabil, dar crește. Am urmărit cu mare atenție, deci vă zic sigur că așa e. Și, cu ajutorul lui Dumnezeu, în 60-70 de ani, o să fim un popor mult mai educat decât suntem acum. Eu n-o să mai prind înfigerea steagului românesc pe “culmili” progresului și civilizației, dar sper că evenimentul va fi sărbătorit cum se cuvine: cu bere și mici.
Cât de greu o fi să spui “Mulțumesc”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20372_a_21697]
-
Simona Tache Mi s-a propus să scriu despre ideea de super-femeie. Să fac un portret al super-femeii, așa cum o văd eu în mintea mea și nu în filmele americane cu supereroi, în care fie are chiloți dintr-un steag, fie e îmbrăcată în piele, are gheare și urechi de pisică, călărește sexy o motocicletă SF și împrăștie pe pereți mucii a 100 de hăndrălăi deodată. Primele trei lucruri care mi-au venit în minte au fost niște citate din
Păcat că nu te lasă ăștia să intri cu ojă la RMN… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20781_a_22106]
-
sat unde m-a dus viața iar Floarea a rămas undeva în negura timpului.Până într-o zi de primăvară ca acum,când am auzit la poartă un glas cunoscut: -Ionelee ,cine-mi mai unge mie roțile Ionelee... Murise tata .Steagul de doliu flutura pe stâlpul porții și bocetul îmi sfâșia sufletul .Era Floarea. Referință Bibliografică: Floarea / Adriana Papuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adriana Papuc : Toate Drepturile Rezervate
FLOAREA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384189_a_385518]
-
defilările de 23 august. La fel, adulții, practic toți angajații (și toată lumea era pe-atunci angajată undeva), oricine era obligat să participe la defilare. Concediu, vacanță? - tot omul trebuia să-și ia gândul de la asta și să fie purtător de steag roșu cu secera și ciocanul sau de tricolor cu stemă, să bată pas de defilare pe asfaltul încins alături de colegi, prin fața tribunelor cu mai marii partidului, declamând sloganuri comuniste. Dar apoi... Apoi se mergea la mici și la bere și
1 decembrie, doar o zi liberă? [Corola-blog/BlogPost/99816_a_101108]
-
să petreacă, că sunt oameni extrem de veseli, amabili, săritori, primitori, că vorbesc mult și sunt gălăgioși, că dansează mult (asta nu este chiar adevărat, dar atunci când dansează nu trec niciodată neobservați). Că sunt patrioți, mândri de țara lor, de tradiții, steag și culorile naționale. Iar patriotismul irlandez se traduce în consumul de produse tradiționale, în sărbători exportate (St. Patrick's Day se sărbătorește în întreaga lume) și în multă veselie împrăștiată pe tot mapamondul. După cum le e renumele, irlandezii sunt rezistenți
Spirit irlandez în pub-urile bucureștene [Corola-blog/BlogPost/96812_a_98104]
-
extraordinar. Chiar dimpotrivă. Povestea e atât de copilarească încât la un moment dat e amuzant de stupidă. Avem momente de patetism eroic, dialoguri desprinse de pe Minimax, la care chiar și preșcolarii ar rămâne puțin descumpăniți, sărut pasional și clișeic cu steagul american pe fundal și câte și mai câte. Insă, un al doilea lucru e foarte sigur: Transformers: Dark of the Moon are unele dintre cele mai bune efecte speciale pe care le-am văzut până acum. Animațiile sunt realizate atât
Transformers Dark of the Moon [Corola-blog/BlogPost/96859_a_98151]
-
și pe noi la fel. Tot respectul. Cât despre În Flames, Friden & Co. au dat ce au avut mai bun din „their black Swedish hearts”. Friden și-a împărțit berea cu cativa fani din public, a arborat pe scena un steag al României, a urlat, s-a tăvălit, a râs privind crowdsurfingurile, a făcut mișto de noi („Now you sound like Bulgaria, I wanna hear România!”) și la sfârșit ne-a mulțumit de o mie de ori. Au părut să se
In Flames au pus Arenele Romane pe jar [Corola-blog/BlogPost/96947_a_98239]
-
revista „Amfiteatru” a avut curajul să-l impună pe Ștefan Dumitrescu în literatura română, prezentându-l publicului într-un mod fulminant: „O țară în văile cosmice ale căreia înfloresc păsări, al cărui cer este susținut de corul fecioarelor, ale cărei steaguri sunt sufletele strămoșilor plecați la luptă, o țară halucinantă, un pământ cântător și orbit de lumină proslăvește în versurile sale recente Ștefan Dumitrescu, poet straniu, cu sufletul lansat riscant, punte peste prăpastia lirică, căreia nu i se cunoaște țărmul de
INVITAŢIE LA LANSAREA CĂRŢILOR SCRIITORULUI ŞTEFAN DUMITRESCU de BIROUL DE VIITOROLOGIE BUCUREŞTI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383695_a_385024]
-
excepțională („MUNTELE ÎNCĂRCAT DE DRAGOSTE”. Editura Marea Neagră”). E tot ce am citit mai frumos si mai nobil în ultimii ani, când poezia noastră a fost sufocată de un val de lături și pornografie abjectă. Faptul ca tu mai ții încă steagul sus îmi dă curaj. Dar încă o odată și încă o dată îmi dau seama câtă dreptate ai avut când ai pus acel fantastic diagnostic ca suntem un popor axiofag. Așa e! Nu ne prețuim valorile autentice, nu le cultivam, nu
INVITAŢIE LA LANSAREA CĂRŢILOR SCRIITORULUI ŞTEFAN DUMITRESCU de BIROUL DE VIITOROLOGIE BUCUREŞTI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383695_a_385024]
-
pe toate coclaurile, Muntenii de jos, Vaslui, Bărlad, București, precum un bărbat cu cizme veșnice, muzica indicată de partid, gazeta de perete unde puteai să pui un poem numai dacă îl proslăveai pe ăia cocoțați pe stiva de lemne, cu steagul roșu! Colaborarile care mi se cereau, țin minte exact, cînd vizitam redacțiile din Iași mi se zicea: „adu și tu o poezie patriotica, nu de astea...că le cenzureză ăia”, etc! Ziarele cumprindeau aceleași articole patriotice standard. Oare cine ne
FILE DE JURNAL (1) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380169_a_381498]
-
zâmbesc, Regina lor îi urmărește. Departe de tărâm dorit, Batista ei îi însoțește, Merg fără frică-n nesfârșit Știind că cineva-i iubește. Dar ziua ce nu și-o doreau A-nnegurat batista mării, Salve de tunuri răsunau, Era în bernă steagul țării. Batistei albe din trecut, Dragostei ei cât este zarea, Ei, marinarii, i-au făcut Statuia ce privește marea. (Poezie dedicata Reginei Elisabeta a României) COROANA REGALĂ Independență-a adus țării Când tun turcesc a capturat, Prin fapta sa, a
GRUPAJ POETIC DEDICAT REGINEI ELISABETA A ROMÂNIEI de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380277_a_381606]
-
banali și venali! Adică, a fost prezentă doar Lumea în care trăim din ce în ce mai disperat, goliți de esențe, tot mai departe de noi înșine, însingurați și cu abandonul vieții în gât! Să cinstim memoria primului Ostaș căzut pentru Patria Română, sub Steagul Tricolor Pe fondul acestei realități percepută din inima majorității românilor au apărut voci care contestă Ziua Armatei. Sau cel puțin data la care este ea sărbătorită... pardon, bifată! Cică asta de acum este una proletcultistă, impusă de comuniștii regelui Mihai
Ziua Armatei României, între ipostaze politizate şi mesaj identitar [Corola-blog/BlogPost/94174_a_95466]
-
doar în 1877, pe la începutul lunii iulie, când dorobanții trec Dunărea la chemarea disperată a țarului Nicolae: „veniți că turcii ne prăpădesc!”. Ar fi fost chiar un gest recuperator absolut să cinstim memoria primului Ostaș căzut pentru Patria Română, sub Steagul Tricolor al Principatelor Unite! Poate că citind aceste rânduri, cineva dintre istoricii noștri, fie ei și militari, vor osârdi printre rapoartele vremii și ne vor restitui gestul suprem al Primei Jerfe! Nu,(!) se aude o altă voce stridentă, a unui
Ziua Armatei României, între ipostaze politizate şi mesaj identitar [Corola-blog/BlogPost/94174_a_95466]
-
și tineret. Prima lui carte „Cercelul domniței” (1970), este o povestire cu tentă istorică, de educație patriotică în spiritul vremii, dar alcătuită și compusă într-un stil cald și curgător, valorificând limbajul oral în maniera lui Ion Creangă. „Povestea unui steag tricolor” (1981) evocă istoria (în bună parte reală) a unui steag moștenit de la sărbătoarea Marii Unirii din anul 1918. În anul 1996 (adică în urmă cu douăzeci de ani) publică „Acea noapte sfântă. Închis sub comuniști pentru Transilvania”, o carte
In memoriam: Împlinirea a cinci ani de când omul de radio şi scriitorul Ioan Ion Diaconu (1937 – 2011) a trecut la cele veşnice… [Corola-blog/BlogPost/94181_a_95473]
-
cu tentă istorică, de educație patriotică în spiritul vremii, dar alcătuită și compusă într-un stil cald și curgător, valorificând limbajul oral în maniera lui Ion Creangă. „Povestea unui steag tricolor” (1981) evocă istoria (în bună parte reală) a unui steag moștenit de la sărbătoarea Marii Unirii din anul 1918. În anul 1996 (adică în urmă cu douăzeci de ani) publică „Acea noapte sfântă. Închis sub comuniști pentru Transilvania”, o carte de literatură - document, în care relatează întâmplările dramatice prin care a
In memoriam: Împlinirea a cinci ani de când omul de radio şi scriitorul Ioan Ion Diaconu (1937 – 2011) a trecut la cele veşnice… [Corola-blog/BlogPost/94181_a_95473]
-
încălzești inima - este ... XIX. FILMMAKERUL DE ORIGINE ROMÂNĂ, ALEX ROTARU, A CUCERIT FORTĂREAȚA NUMITĂ HOLLYWOOD, de Viorel Vintilă, publicat în Ediția nr. 1653 din 11 iulie 2015. Hollywood-ul este o fortăreața greu de cucerit. Puțini români au reușit să arboreze steagul României deasupra cetății de unde se dă oră exactă în lumea mondială a cinematografiei.Alex Rotaru a găsit calea potrivită...Cu un fond biotipologic pe masura - copil de actor (mama - Maria Rotaru) și de dramaturg (tatăl - Eugen Rotaru) - Alex a debutat
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
în anul 1992 Alex și-a făcut bocceluța și a plecat în căutarea succesului pe "pământul făgăduinței" pe care scria - USA.A fost primul ... Citește mai mult Hollywood-ul este o fortăreața greu de cucerit. Puțini români au reușit să arboreze steagul României deasupra cetății de unde se dă oră exactă în lumea mondială a cinematografiei.Alex Rotaru a găsit calea potrivită...Cu un fond biotipologic pe masura - copil de actor (mama - Maria Rotaru) și de dramaturg (tatăl - Eugen Rotaru) - Alex a debutat
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
cei de „ieri” și cei de „azi”? Nici una, cu excepția „decorului”. În 1989 aveam industrie și agricultură. Simbioza celor două ramuri principale ale economiei, pe lângă semiotica oficială a alianței politice dintre țărănime și proletariatul industrial, fusese evidențiată prin stema aflată pe steagul roșu, reprezentând secera și ciocanul. După „revoluție”, am aruncat „secera și ciocanul” la „lada de gunoi a istoriei”. Semiotica „gestului”, am înțeles-o abia acum după aproape un sfert de secol de democrație, când am constat că odată cu stema, am
SECERA ŞI CIOCANUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378231_a_379560]