666 matches
-
1977; Ion Bălu, Nicolae Labiș, 1982; Gheorghe Tomozei, Urmele poetului Labiș, 1985) dispunem și de un masiv volum ce reconstituie fragmente de biografie și împrejurările accidentului - Moartea unui poet, alcătuit de Gheorghe Tomozei (1972), ca și de mărturiile aduse de către Stela Covaci (Cezar Ivănescu, Stela Covaci, Timpul asasinilor, 1997) și mai nou de cărțile cuprinzând amintirile lui Irimie Străuț, (O moarte care dovedește ceva, 2001 și Ultima graniță a terorii, 2003) și pe cele ale lui Portik Imre (Portik Imré, Hora
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Labiș, 1982; Gheorghe Tomozei, Urmele poetului Labiș, 1985) dispunem și de un masiv volum ce reconstituie fragmente de biografie și împrejurările accidentului - Moartea unui poet, alcătuit de Gheorghe Tomozei (1972), ca și de mărturiile aduse de către Stela Covaci (Cezar Ivănescu, Stela Covaci, Timpul asasinilor, 1997) și mai nou de cărțile cuprinzând amintirile lui Irimie Străuț, (O moarte care dovedește ceva, 2001 și Ultima graniță a terorii, 2003) și pe cele ale lui Portik Imre (Portik Imré, Hora morții, 2003). Nicolae Labiș
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
doua, revăzută și adăugită Prefață de Neagu DJUVARA INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Memoriei bunicului meu, avocat Gheorghe Vrânceanu, veteran de război și fost deținut politic Cuprins Prefață (Neagu Djuvara) / 7 Introducere / 11 1. Mariana Drăgescu / 15 2. Nadia Russo-Bossie / 43 3. Stela Huțan-Palade / 63 Anexe Anexa I: Mariana Drăgescu Dare de seamă asupra misiunii executate în zilele de 10-11 VI 1941 / 75 Anexa II: Nadia Russo În goana aripilor albe / 77 Anexa III: Interviu al autorului cu Mariana Drăgescu 6 septembrie 2010
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
al Aviației Regale Române, insigna pe care a purtat-o în Crimeea. Pentru ea, este mai prețioasă decât orice decorație. Și, mărturisesc, vulturul cu aripile desfăcute căpătase o patină nobilă și nu-și pierduse nimic din frumusețe! Pe nedrept, despre Stela Huțan-Palade s-a vorbit mai puțin. Am încercat să repar această situație, dedicându-i un capitol amplu, bogat ilustrat cu imagini inedite. Legendele tuturor fotografiilor au fost întocmite cu grijă, pe baza indicațiilor de pe spatele fiecărei poze (acolo unde acestea
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
și Eliza Vulcu) împreună cu alte două aviatoare (Rodica Popescu planoristă și Cornelia Fotache) ținându-se de braț și flancându-l pe locotenentul de aviație Chiaburu. O altă imagine de epocă o arată pe Smaranda Brăescu împreună cu Mariana Drăgescu, Eliza Vulcu, Stela si Viorica Huțan, Constantin Abeles... O adevărată elită a aviației române la acea dată. Meetingul aviatic n-a mai avut loc, fiind interzis în ultimul moment de către sovietici. A fost ultima întâlnire în zbor a Nadiei cu camaradele ei din
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Mormântul ei se găsește la cimitirul Reînvierea din București. În alte surse, ca dată a decesului este menționată ziua de 22 ianuarie 1988 (vezi Silvia Condrațchi, O pionieră a aviației românești, în "Timpul" (Chișinău), nr. 352, 10 februarie 2006). 3. Stela Huțan-Palade "Sunt născută la Gura Humorului, în martie 1921. Bunica mea se trăgea dintr-o veche familie bucovineană era născută Racoviță. Eram patru copii. Tata lucra la administrația financiară din păcate l-am pierdut când aveam 9 ani. Liceul l-
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
gr. I, pe Bücker Jungmann (cu instructorul de zbor Gh. Popescu) și pe Klemm 35. O parte interesantă a instruirii a fost antrenamentul pe linktrainer (pilotarea, fără vizibilitate, a unui simulator, pentru perfecționarea zborului instrumental). Din iunie până în septembrie 1943 Stela Huțan a fost efectiv pe front, în Crimeea, la Simferopol, ca pilot voluntar în cadrul Secției I a Escadrilei 108 Transport ușor, celebra Escadrilă Albă. A transportat, în total, nu mai puțin de 200 de răniți grav, pe durata stagiului ei
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
amicale în anii '40. "Mary" începuse să zboare în 1941. Era protejata unui ofițer superior din Statul Major, care a adus-o pe frontul din Rusia, la Escadrila Albă. În schimb, Virginia Duțescu era o aviatoare excelentă. Când a venit Stela în escadrilă, ea deja nu mai zbura, însă a cunoscut-o prin intermediul soțului acesteia, Constantin Abeles. (Nu consider inutil să precizez că numele destul de neobișnuit al acestui cunoscut pilot se pronunță Àbeles, cu accent pe prima vocală; cel puțin așa
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
artă și zbor, I II, în "Ziarul de Duminică" numerele 40 (372) 41 (373) / octombrie 2007. Idem, Nadia Russo-Bossie, sau împlinirea prin suferință, în "Memoria revista gândirii arestate", nr 62 (1/2008), pp. 89-97. Idem, Mezina Escadrilei Albe. Interviu cu Stela Huțan-Palade la împlinirea vârstei de 87 de ani, în "Terra Magazin" nr. 3 (123) / martie 2008, pp. 60-61. Idem, Mariana Drăgescu, veterana Escadrilei Albe / Mariana Dragescu, the veteran on the White Escadrille, în "România văzută de sus" nr. 10 / aprilie-iunie
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Tatos </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail” loc=”Fălticeni” data=”7 apr. 1971” desc=”C.P.”> Dragă domnule Eugen, Am vorbit cu Tov. D. Balan, care ne-a programat pentru marțea viitoare. Azi am stat mai mult de vorbă cu D-na Stela Lovinescu , Îți voi spune ce am discutat. Eu lucrez la tabloul cel mare, pe care Îl cere Dr. cela din New-York. A mai fost o ședință de Cerc al intelectualilor, la care m-am cam plictisit. Chestia noastră este simplă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cum sună limba română, e mai „melodioasă la auz decât italiana”. După întâlnire, mergem cu mașina la mormântul lui Kant, care se află lângă zidul unei catedrale în reparație, unde a avut loc concertul rock de aseară. Nimic deosebit - o stelă de piatră în formă de romb, iar sus, pe zidul catedralei, este scris, în limba rusă, numele filozofului, anul nașterii și al morții. Suntem acostați de câțiva cerșetori, cer bani în limba germană. Și disperații aceștia intuiesc că-i poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
facă pe îngerul o face pe prostul". Dovadă, adepții Divinei Absențe sfârșesc prin a săruta niște pietre: Kaaba de la Mecca, un meteorit, și Zidul Plângerii, o stivuire ciclopeeană. Iconoclaști la plecare, petrolatri la sosire. La Betel, Iacob a transformat în stelă piatra din care-și făcuse căpătâi, iar mai târziu, ea avea să devină poartă a cerurilor: este originea betylilor noștri, pietre sacre căzute din cer și din care nu găsim nicio urmă la creștinii pretinși idolatri. N-ar fi mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
la public, autorii cu cronologia întâmplărilor cuprinse în volumul de Poezii din 1983 apărute la editura Minerva. O congestie cerebrală îl va secera în 1945 și pe bunul, statornicul și vechiul său prieten Ion Pillat. Lui îi va scrie o stelă funerară: Peste un an, la 22 noiembrie 1946, Voiculescu primește o nouă lovitură. Fulgerător îi încetează din viață soția, cea care îi fusese tovarășa de viață timp de câteva decenii, cea care dăduse viață la patru fete și doi băieți
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
după Colina Mistică, cu cetatea, catedrala și cimitirul vechi, pe povârnișul căreia aveam să privim amândoi, În acea primăvară neuitată, nămeții rozalbi de meri și de caiși Înfloriți rostogolindu-se până În satul româ nesc urgisit dincolo de zidurile Cetății. Rezemați de stela funerară a sasului răposat acum două sute cincizeci de ani, ascultam Îmbrățișați, prin ceața matinală a zilelor de mai, vocalizările latine ale valahilor noștri din vale, lătratul Înăbușit al câinilor, mugetul prelung al vitelor duse la pășune, trâmbițatul Încrezut al cocoșilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
artă și zbor, I-II, în "Ziarul de Duminică" numerele 40 (372)-41 (373)/octombrie 2007. Idem, Nadia Russo-Bossie, sau împlinirea prin suferință, în "Memoria revista gândirii arestate" nr. 62 (1/2008), pp. 89-97. Idem, Mezina Escadrilei Albe. Interviu cu Stela Huțan-Palade la împlinirea vârstei de 87 de ani, în "Terra Magazin" nr. 3 (123)/martie 2008, pp. 60-61. Idem, Mariana Drăgescu, veterana Escadrilei Albe/Mariana Dragescu, the veteran on the White Escadrille, în "România văzută de sus" nr. 10/aprilie-iunie
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
84. ȘERBAN, FLORIN GHEORGHE(1924-2010) medic și profesor ..... 322 85. ȘIMANSCHI, LEON (1938-2005) istoric........................................ ... 326 86. ȘTEFANACHE, CORNELIU (1933-2009) scriitor............................. 329 87. ȘTIRBĂȚ, TRAIAN (1940-2008) filosof, logician și profesor........... 333 88. TAMAȘ, VASILE (1937-2007) matematician și profesor .............. 336 89.TEODORESCU, STELA (1926-2008) psiholog și profesoară ........... 339 90. TIMOȘCA, GHEORGHE(192....-2011) medic și profesor ................. 344 91. TROSC, PAUL (1920-2008) medic.......................................... ........... 348 92. TUDOSE, RADU Z. (1928-2008) inginer chimist și profesor .............. 352 93. TURENSCHI, EUGENIE (1922-2009) inginer agronom și profesor .............. 357 94
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de expresie... Cititorul poate fi șocat de unicitatea sentimentului, dar în cele din urmă, câștigat și emoționat. O adevărată voce de mare poet.“ Este autorul volumelor de proză Pentru Marin Preda (Ed. „Timpul“, 1996) și Timpul asasinilor, în colaborare cu Stela Covaci (Ed. „Libra“, 1997). A prefațat celebrul roman al lui Céline, Călătorie la capătul nopții, în traducerea soției sale, Maria Ivănescu, tălmăcire căreia i s-a decernat Premiul pentru traducere al Asociației Scriitorilor din București. A tradus din limba franceză
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
evrei (tinichigii, sticlari, fierari) sunt Înregistrați ca negustori <endnote id="(536, p. 191)"/>. La fel se Întâmplă În „catagrafia” (recensământul) evreilor „sudiți” (supuși străini) din Moldova anilor 1824-1825. „O delimitare riguroasă Între comercianți și meseriași este foarte dificilă - observă corect Stela Mărieș -, pentru că unul și același [evreu] sudit putea să producă marfa pe care o vindea ulterior În prăvălie” <endnote id=" (777, p. 67)"/>. Într-o scenetă comică, Vasile Alecsandri scrie că „În Iași nu Întâlnești decât dughene jidovești : Leiba croitor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Evreul stereotip. Schiță de istorie culturală, Editura Eminescu, București, 1996. 64. Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, ediție Îngrijită de Iordan Datcu, Editura Grai și Suflet, București, 1995 (prima ediție : Editura Socec, București, 1915). 65. I.C. Chițimia și Stela Toma (coordonatori), Crestomație de literatură română veche, Editura Dacia, Cluj, 1984, vol. I, pp. 217-221 ; vezi și 19, I, pp. 149-155 ; 20, pp. 225-226. 66. În propaganda antisemită interbelică evreii sunt asimilați fie cu animale necrofage („hienele morții”, „șacali”, „stoluri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Rosenthal Institute for Holocaust Studies, distributed by Columbia University Press, New York, 1997]. 776. Neagu Djuvara, „Paradoxurile antisemitismului românesc”, În Caietele „Viața Românească” (cu tema „Contribuția scriitorilor evrei la literatura română”, redactor coordonator Henri Zalis), nr. 2, 2001, pp. 35-40. 777. Stela Mărieș, „Importanța catagrafiei din anii 1824-1825 pentru problema sudiților evrei din Moldova”, În Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae, vol. I, Editura Hasefer, București, 1996, pp. 51-138. 778. Evreii din România În texte istoriografice. Antologie, ediție Îngrijită de Lya Benjamin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rostul său iar după ce bunicul a plecat în marea călătorie i-a urmat la parohie unchiul Tache, Dumitru Istrati, care moștenise între altele și porunca de a fi, atât cât s-o putea, și îngerul păzitor al micuței proaspete învățătoare Stela. Încotro? Dascăli, fete, femei școala era pe din două: localul vechi și cel nou. M-am prezentat directorului Iancu Cimpoieșu, de loc din Vutcanii Hușilor. Era un bărbat impunător, pedant, pus la punct de parcă mergea la cine știe ce sindrofie
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
fostului lagăr de exterminare a prizonierilor de război majoritate români. La Soroca am participat la dezvelirea bustului luptătorului pentru unirea Basarabiei Constantin Stere (Prof. Maria Bejan) iar la Cornești jud. Ungheni, cu sprijinul Acad. Nic. Dediu s-a construit o stelă În marmură spre amintirea ilustrului om de știință Florov Nicolae, fost profesor la Iași. În orașul Nisporeni, filiala locală Ginta Latină (primar Vasile Artene) a reamenajat cimitirul ostașilor români căzuți pentru eliberarea Basarabiei și s-a Înălțat o troiță În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
lumea literară: cunoscuți scriitori și redactori sunt acuzați de complicitate în asasinarea poetului Nicolae Labiș După 40 de ani de la moartea marelui poet Nicolae Labiș, un eveniment editorial vine să provoace unul din cele mai mari scandaluri ale lumii literare. Stela Covaci, văduva celui mai bun prieten al lui Labiș, Aurel Covaci (cunoscut traducător al „Luisiadei”, al lui Pablo Neruda, Ernesto Sabato, Byron și Lope de Vega), s-a hotărât să spargă zidul tăcerii și misterului care înconjoară moartea celui care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Dorin Spineanu, Liviu Antonesi și multe alte personalități ale breslei, care apar doar cu inițiale. Turnătoarea „grupului Labiș” a fost Georgeta Naidin-Dimisianu, actuala directoare a editurii Albatros Partea a doua a volumului poartă numele de „Nicolae Labiș - 1956 - Anul ocultat”. Stela Covaci, văduva celui mai bun prieten al lui Labiș, face o dezvăluire senzațională. A existat în 1958 un proces politic, în care Labiș se află pe lista acuzaților unde, alături de Aurel Covaci, mai apar Gloria Barna, Steliana Pogorilovschi, Vasile Albu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pe care eu personal le doresc stopate. A trecut prea multă vreme, aproape jumătate de secol, de la întâmplările care au marcat viața mea și a Getei Dimisianu. Vina e în altă parte. Oamenii s-au schimbat și noi odată cu ei. Stela Covaci IAȘII ÎN 1956 Anuarul liceului Național anunța că instituția împlinește o sută douăzeci de ani, fapt neadevărat, deoarece, înființat în 1828, colegiul era mai bătrân. Evenimentul a fost sărbătorit cu fast, chiar dacă, oficial, nimic nu trebuia să covârșească cota
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]