470 matches
-
al orașelor, între dorința de a fugi de oraș și problemele create de mobilitatea persoanelor, membrilor familiilor etc.). Se conturează o imagine negativă asupra periurbanului din cauza risipirii de spații publice, degradării peisagistice, dispersării echipamentelor urbane (costisitoare pentru întreaga comunitate locală). Stigmatizarea acestor spații provine din percepția publică că aceia care locuiesc acolo nu s-au îmbogățit prin "bune practici" (H. Lefebvre anunța încă din 1968 că expansiunea urbanizării necontrolate "produce mult rău solidarităților tradiționale"). Cei ce locuiesc în periurban fug de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1991, 1994), cât și în teoria reproducerii culturale (Bourgois, 1989, 1996, Waterson, 1993, Bourdieu, 1980, Bourdieu și Passeron, 1977) întâlnim conceptul de marginalizarea socială. Marginalizarea are două dimensiuni principale. Așa numita parte "actuală" a conceptului de marginalizare se referă la stigmatizare sau la un statut social devalorizat care a influențează individul, fie de la naștere, fie în perioada socializării timpurii. Indivizii se comportă în așa manieră încât actele lor îi plasează în afara a ceea ce este considerat acceptabil/dezirabil într-un anumit context
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
programele din centrele de reabilitare. * Părinții trebuie să fie suportivi și să contribuie la reintegrarea tinerilor. * Campaniile trebuie să transmite mesaje clare și simple (Drogurile nu sunt bune). * Tinerii consumatori au nevoie să fie înțeleși și respectați. * Tratamentul discriminatoriu și stigmatizarea nu îi ajută pe tineri să renunțe la consum. * Crearea de centre, tabere care să permită tinerilor să practice sporturi și artă, activități în natură, oferă tinerilor oportunități de învățare în luarea deciziilor, folosirea timpului liber, găsirea de alternative sănătoase
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
drogurilor. 3. Principiul coordonării - asigurarea legăturii dintre măsuri, intervenții, factorii decizionali și sociali, pe baza consensului și cu respectarea autonomiei structurale, în scopul atingerii unui obiectiv comun. 4. Principiul respectării drepturilor omului - garantarea drepturilor și libertăților fundamentale în scopul evitării stigmatizării, discriminării, insecurității și excluziunii sociale. 5. Principiul interesului superior al copilului - va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii consumatori de droguri. 6. Principiul pragmatismului - adoptarea și implementarea de măsuri și intervenții fundamentate pe evidențe științifice. 7. Principiul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
efectelor, riscurilor și consecințelor negative ale consumului de droguri în vederea neînceperii sau întârzierii debutului consumului de droguri; * creșterea nivelului de informare și sensibilizare a populației generale cu privire la aspectele medicale, psihologice și sociale ale consumului și dependenței de droguri în vederea diminuării, stigmatizării și marginalizării sociale a consumatorilor de droguri; * creșterea nivelului de implicare a mediilor de comunicare în masă în promovarea și susținerea programelor de prevenire a consumului de droguri. În domeniul asistenței consumatorilor de droguri, strategia națională antidrog își propune i
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care se stigmatizezază rând pe rând cu patimile sau cu idealurile lumii, pentru a le transfigura în artă. În mistică, stigmatele rămân ca în trupul eroinei de roman. În artist, aceste stigmate sunt imaginative. Dar în această variată facultate de stigmatizare estetică, noi vedem semnul libertății spiritului creator, pe care direct sau indirect o tăgăduiește concepția naturalistă, despre care am vorbit. Guyau, care e totuși un pozitivist, consideră determinismul mediului și al momentului drept o primejdie de trivializare a artei. În
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
categoriile de elevi cărora ne adresăm. Printre provocările școlilor incluzive s-a numărat și necesitatea schimbării mentalităților și atitudinilor referitoare la elevii diferiți de cei "normali", schimbarea reprezentărilor sociale asupra acestui segment de populație școlară și renunțarea la etichetări și stigmatizare, oferirea de șanse egale în vederea integrării lor comunitare și sociale . Prin scopul și valorile promovate, educația incluzivă și integrarea școlară a elevilor cu cerințe speciale oferă atât cadrul necesar pentru materializarea celor amintite anterior, cât și posibilitatea apropierii și deschiderii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
să-și valorifice potențialul maxim de participare socială); schimbarea de atitudine implicarea în activități educative pentru înțelegerea cerințelor și drepturilor persoanelor cu dizabilități și participarea lor activă și a organizațiilor acestora în efortul de înlăturare a prejudecăților și tendințelor de stigmatizare la nivelul opiniei publice; servicii care să promoveze o existență independentă resursele trebuie orientate în așa fel încât să determine dezvoltarea unor servicii care să răspundă nevoilor persoanelor cu dizabilități și să determine creșterea capacității de participare a acestora în
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de sprijin sau a altor modalități de asigurare a suportului pentru învățare în grupa/clasa obișnuită pot fi sintetizate astfel: menținerea elevilor cu cerințe speciale în clasa obișnuită, pentru a se evita perturbarea activităților din clasă și din școală; evitarea stigmatizării, etichetării, discriminării și segregării; eliminarea sau reducerea testării standardizate excesive; crearea ocaziilor pentru ca elevii școlii obișnuite să-i cunoască și să-i înțeleagă pe elevii cu dizabilități; apariția ocaziilor necesare pentru aceștia din urmă de a interacționa social, având în
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și nivelul ridicat de solidaritate în ciuda temerilor că un astfel de sistem social ar submina compasiunea și grija pentru cei în nevoie este caracterul său universal. Spre deosebire de sistemele de asistență orientate către beneficiari ("means-tested"), sistemul suedez nu încurajează discriminarea și stigmatizarea celor în nevoie, nu încurajează diferența dintre noi și "ceilalți", adică cei sprijiniți de către stat. Mai mult, acest tip de sistem universal de asistență socială nu favorizează suspiciunea că unii trișează pentru a beneficia de resursele sistemului. Universalitatea lui și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ce anume? Nerăspunzând unor asemenea întrebări, în loc să descifrăm resorturile unui mecanism, riscăm să ne trezim cu toții bolborosind dubioase deșteptăciuni în talk show-ul la care pare branșat permanent Vătămatu’. De ce i-am face jocul? (Cotidianul, 28 martie 2002) Factorul Vadim Stigmatizarea unei formațiuni politice ori demonizarea unui politician sunt exerciții de rutină pentru presa de pretutindeni. În România, o pâine bună mănâncă tot gazetarul de pe urma dlui Corneliu Vadim Tudor. De o bună bucată de vreme, aflăm cum ar putea România să
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
la bolile cronice; se exprimă prin tristețe, descurajare, lipsă de speranță, melancolie. Rușinea și vinovăția: rușinea inhibă experiența și exprimarea durerii. Sentimentul de vinovăție este credința că o persoană a avut o conduită greșită. Următorii factori contribuie la culpabilizare: natura stigmatizării (rejecție școlară sau profesională), percepția de slăbiciune și neajutorare, cauza generatoare de durere. Ideația suicidară fără un plan specific suicidar sau cu un plan specific pentru a comite suicidul: abuzul de substanțe și numeroasele boli neurologice legate de SIDA contribuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
aceleași studii, majoritatea jurnaliștilor români au abordat și continuă să abordeze problematica HIV/SIDA într-o manieră senzaționalistă și cu aplecare aproape exclusivă asupra aspectelor medicale, ignorând sau tratând superficial aspectele psiho-sociale ale acestei tematici, cum ar fi discriminarea și stigmatizarea persoanelor infectate, categoriile vulnerabile, politicile sociale necesare în domeniu etc. O altă carență a demersului jurnalistic actual din România este interesul firav pentru evidențierea implicațiilor economice la nivel individual, comunitar și societal ale acestui fenomen. Constatările anterioare au reprezentat un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
calitative minime privind condițiile de locuire și să „întreprindă acțiuni pentru eliminarea condițiilor de locuire improprii” (p. 43). Așadar, „accesul la locuire decentă reprezintă un aspect legat mai degrabă de drepturile individului (derivate din cetățenia socială) decât de conștiința socială, stigmatizare sau rezidualizare” (p. 43). Logica industrializării este o perspectivă care are în centrul său ideea că industrializarea a condus la creșterea bunăstării. Sunt prezentate cele mai cunoscute tipologizări privind sistemele de politici de locuire, ale lui Donnison (1982), Burns & Graebler
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
acestor grupuri pentru autoreprezentare, pentru respingerea celorlalte reprezentări dominante și distorsionante și pentru producerea unor reprezentări mai pozitive. Termenul "multicultural" funcționează aici ca o rubrică generală pentru toate acele tentative de a rezista procesului de formare a stereotipurilor, distorsionării și stigmatizării de către cultura dominantă. Multiculturalismul critic își propune în plus și să deschidă studiile culturale spre analiza relațiilor de forță și dominare din societate și a modului în care acestea sînt susținute și/sau legitimate în reprezentările ideologice dominante 1. Perspectiva
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o lectură mai completă și mai critică a textelor. Dar multiculturalismul critic nu atrage după sine afirmația că nu există nimic altceva decît diferențe; el indică mai degrabă că există forțe comune de opresiune, strategii comune de ostracizare, stereotipizare și stigmatizare a grupurilor oprimate și, ca atare, dușmani comuni și ținte comune ale atacului. Astfel sînt subliniate atît lucrurile comune, cît și diferențele și se insistă asupra faptului că reprezentările de rasă, sex și clasă sînt corelate și funcționează ca vehicule
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
amenințători reprezintă în mod alegoric rasa și mișcările de clasă care amenință stabilitatea burghezului mijlociu. O asemenea reprezentare traduce în limbaj cinematografic discursul de orientare conservatoare, cu o notă plină de anxietate, axat pe apărarea valorilor familiei și o anumită stigmatizare a "celuilalt". Un alt subtext important al filmului este teama provocată de televiziune. Carol Anne ajunge pentru prima dată în puterea strigoiului prin intermediul micului ecran, pentru ca mai apoi să dispară cu totul și cîți copii americani nu au dispărut! Strigoii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
numitul „turist“, cu o con dică în care mulți își înscriau gândurile lor. Iată ce apucă să copieze: „Condica d-tale, Moșule, s-o păstrezi cu sfințenie pentru a servi la ziua cea mare a judecății spre restabilirea răspunderilor și stigmatizarea vinovaților. Ea este oglinda inconștienței criminale care a adus peste capul acestei biete țări cumplitele vremuri de bejenie din toamna anului 1916, când «România Mare» se întinde de la Siret la Prut, floarea fiilor ei scuturată, prăpăd și ruină pe holdele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
gândire trecute erau solicitate din ce în ce mai imperativ. Membrii familiei care se denunțau între ei și muncitorii care se denunțau unii pe alții erau ridicați în slăvi; cei care nu se conformau (și familiile lor) erau pedepsiți atât oficial, cât și, prin stigmatizarea publică, neoficial. Conform principiului justiției colective, proletariatul era de asemenea implicat în interogări, procese și sancționări, o implicare desemnată să câștige o și mai mare motivație politică de a slăbi trăsăturile culturale chineze precum respectul necondiționat față de superiori (Teiwes 1997
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
familiilor lor și rudelor acestora li se cerea să îi denunțe. PCC a subliniat că nevestele aveau obligația de a denunța faptele rele ale soților, iar copiii pe cele ale părinților. [...] Cei care asistau la procese televizate erau instigați la stigmatizarea inculpaților înainte să fie condamnați la moarte sau la închisoare pe termen îndelungat. Procedurile urmăreau să submineze statutul dușmanului de clasă și să mobilizeze masele în procesul de acuzare. Ca o consecință a acestei supravegheri prin metoda ,,liniei de masă
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
16, 49, 59; intervenția statului 50; Italia 30; înțeles 16, 59; Kenya 64; liberalizare economică 37, 67, 243; limite 59-61, 81, 238-239; partide politice 30, 58-59; privatizare 68-69; Regatul Unit 122, 142; reglementare 64; relații internaționale 73, 82; Statele Unite 122; stigmatizarea cinstei 39; Thailanda 38-39; victimizare/victime 64 Republica Cehă 184 Republica Centrafricană 28, 45, 163 Republica Dominicană 20, 189 Republica Populară Chineză (RPC): acces la resurse 87; Armata Populară de Eliberare 100, 111, 114, 115, 212; bunuri de lux 104, 105, 113
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
-și mulțumi și întări sufletul, în luna august din anul 1224, se retrage pe muntele Alvernia, în Toscana, loc unde a mai trăit clipe de intensă unire cu Dumnezeu. Aici în ziua de 15 septembrie are loc fenomenul -astăzi numit - stigmatizare. O flacără venind de sus se apropie de Francisc; el deslușește în ea conturul precis al lui Isus Răstignit căruia îi dăruiește încă o dată întreaga lui viață și ființă; deodată din rănile mâinilor, ale picioarelor și a coastei pornesc raze
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mea a coincis cu cele mai odioase tribulații ale secolului al douăzecilea. Rebeliunea legionară, pogromuri, spaime; excluderea rasială din liceu (eu, premianta clasei, tocilară, da, dar orgolioasă premiantă), spaime; războiul antonescian, dați afară din casa noastră, marginalizarea la periferia orașului, stigmatizarea cu steaua galbenă în piept, umbra neagră a trimiterii în lagărele de exterminare, spaime; intrarea rușilor în orășelul ex-patriarhal unde locuiam, comunismul, spaime; tatei i se ia a doua oară tot ce avea, stabilizarea, mama moare de inimă rea, spaime
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
discuții personale cu noi și ne îndrumau lecturile. Așa l am descoperit pe Proust. Ne aduceau albume de artă, discuri și așa mai departe. Steaua galbenă. Am purtat-o în piept cu toții, fără excepție. Era o foarte ciudată senzație de stigmatizare, amestecată cu umilință, cu teamă, cu milă de tine însuți, dar și cu un fel de orgoliu à rebours. Pe stra dă, oamenii, care bineînțeles că ne cunoșteau, ne pri veau foarte mulți cu compasiune, mulți însă cu scârbă și
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
pe cei ce Împărtășeau confesiuni diferite. Aceștia trebuiau să arate diferit, să fie Însemnați. Altfel, de unde să știe pe cine să convertească, pe cine să expulzeze, pe cine să ucidă ? ! În secolul al XII-lea sunt atestate primele forme de stigmatizare etnică sau confesională În Europa de Vest. Dar abia papa Inocențiu al III-lea (inițiator de cruciade) și Conciliul al IV-lea de la Lateran (Roma, 1215) au „instituționalizat” acest tip de stigmatizare. În diverse forme, acesta va supraviețui În Europa Occidentală până la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]