1,094 matches
-
Ci-o spun în gura mare: "Vai de cei Ce-or răsturna-o - vai de lumea toată! " 4 2254 [DECEBAL] Astă zi mare Va fixa soarta lumei clătinate, Oastea-nvinsă voi trece peste mări, Apusului i-impun o pace-eternă. S-amestec-a popoarelor stindarde, În Roma-n foc vor răzbuna pământul Atunci mă voi întoarce-n Răsărit, Voi scormoli în Asia antică Imperiul și împărații *... iată visul Ce-mi îmblă-n cap mereu de când trăiesc. Același lanț Unind un pol cu altul strânge lumea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pieptu-mi trezi sufletul lui din moartea gloriei. 2254 Vedeți urcîndu-se pe tronul Moldovei un cap sângerând... o inimă moartă. * 2258 Un cran uscat, pe schelet de oase, ce fuge prin lume încins în diademă de aur. * 2254 Și armatelor *** în loc de stindarde o inimă sfâșiată. * sf. Gheorghe călare p-o vijelie neagră în chip de cal * 2257 și spezile albe * 2254 Soarele părea tras la față. 2258 Ceru-ngălbenise de mânie în ajunul răzbunării sale asupra pământului. * {EminescuOpVIII 248} Caii fugeau ducând
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
întîiași dată pe pământ unguresc. Avizate una la alta pentru a se conserva, țările cele mici se aliară pentru a se apăra de aceia care le amenințau în comun și astfel servieni, bosniaci, bulgari și albaneji se adunară sub același stindard și se puseră sub aceeași căpetenie, sub viteazul krali al Serviei, Lazăr, cu hotărârea statornică de-a respinge pe Sultamil Murad I, ce venea asupra Serviei. Pe Cîmpul-Mierlei sau, cum [î]i zic ungurii, pe șesul de la Kossowa, a fost
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
naționalitate, naționalitatea lui fiind umanitatea întreagă a comunarzilor, n-are trecut și tradiții, c-un cuvânt nimic de pierdut, totul de câștigat. " Pseudo - românul " și cu el d. C. A. Rosetti se laudă că, la 1848, toată țara "a aclamat stindardul" dumnealor. Dar ce e 1848 în România îndeosebi? Ce însemnătate istorică a avut acest an pentru noi? Să i-o spunem noi. Toată mișcarea română de la 1848 n-a fost decât pretextul căutat pentru ca rușii să treacă în Transilvania, un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
farinae locuitorii Olimpului ar fi trebuit să se ridice în masă la apropiarea trupelor grecești, pentru a afirma naționalitatea lor română fie chiar vărsîndu-și sângele. La apropiarea trupelor noastre ei au mers în masă spre întîmpinare și și-au plecat stindardul, ceea ce pentru ei era un semn invederat de supunere națională. Acestea erau sentimentele acestor români pe cari d. Brătianu întreprinsese, într-un voiaj ce l-a făcut anume la Londra și la Paris, de a-i reprezenta ca inamici incarnați
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Legile lui Manu)), perpetuată în epoca acțiunii propriu zise a acelei Legi, aceea a Berbecului (trimitem acum la motivul țapului ispășitor, tipic religiei iudaice și mielul pascal (Exodul, 12), precum și la lâna de aur a mitologiei grecești, dar și la stindardul primei legiuni romane − legio I Minervia − un berbec ). Mitologia greacă pare a sugera trecerea de la epoca Taurului la cea a Berbecului prin legenda lui Theseu ucigând Minotaurul. Chaldeenii provin dintr’un amestec între sumerieni și accadieni, încheiat la 5.000
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
nimic. Cine conservă are, ș( cine are, poate progresa mai repede. Progresiștii exclusivi n-au cunoscut (nțelesul adevăratului progres. Conservatorii exclusivi n-au cunoscut (nțelesul adevăratei conservațiuni. Căci de le-ar fi cunoscut, un c(mp ar forma, subt același stindard s-ar supune. Progresistul adevărat e totdeodată ș( conservator. Conservatorul adevărat e totdeodată ș( progresist." (apud. Călinescu, 1966, p.53) Societatea rom(nească se afla la mijlocul veacului al XIX-lea (ntr-un moment de prefaceri majore, căut(ndu-și propria cale (ntr-un
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
august 2005. Ce a urmat declarației președintelui de delimitare față de premier? Un război pe față între "partenerii" din Alianță, ce îl escalada pe cel al hărțuielii reciproce de după august 2005. Un război în care ofensiva va aparține democraților, grupați sub stindardul luptei împotriva corupților. În timp, războiului politic al lui Traian Băsescu și alor lui democrați se va extinde de la liberali la toate celelalte partide politice, adică la întreaga clasă politică. Deși reacția celui direct vizat de declarațiile lui Traian Băsescu
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
omului seamănă cu o barcă, În care sufletul se Îmbracă la naștere, pentru a trece marea furtunoasă a acestei vieți către veșnicie. Cele cinci simțuri Îi sunt marinarii, iar cîrma Îi este amorul propriu. Voluptatea Îi este busolă, iar nebunia, stindard. Corzile Îi sunt fleacurile de care se ocupă spiritul său slab, iar ancora Îi este speranța sa zadarnică. Încărcătura Îi sunt crimele, iar portul În care va trage - remușcarea și disperarea. Astfel, nu-i de mirare că o ambarcațiune, atît
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
realmente, autentic creștină... 8. Caracterul cinstit al voluptății, și retur. La fel ca Dante care trece prin Infern și apoi prin Purgatoriu înainte de a ajunge în Paradis - o dialectică subtilă... -, Lorenzo Valla își începe periplul cu Leonardo Bruni, purtător al stindardului stoic. Pentru el, binele suveran rezidă în virtute - care e un scop în sine. E cunoscută opțiunea austeră a școlii filosofice; Valla nu aderă la ea, ascetismul eroic nu-i convine deloc. Onoarea și gloria constituie tot atâtea false valori
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu anii ’90 (Thies, 2002, p. 147). Dar, înainte de toate, ce se ascunde în spatele unui nume controversat? Este interesant de remarcat, considerând importanța momentului în dezvoltarea disciplinei, că nu există o etichetă unanim acceptată care să grupeze totalitatea teoreticienilor fluturând stindardul liberal în domeniul relațiilor internaționale la început de secol XX, și cu care aceștia s-ar fi autoidentificat. Cei mai vehiculați termeni sunt „utopism” (consacrat de Carr însuși) și „idealism”. Este adevărat că termenul „idealism”, așa cum notează Lucian Ashworth, sporește
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pașnică?”, „...unde sunt fasciștii, dacă nu la putere și la guvernare? Sunt acei Moro, Fanfani, Rumor 1, Colombo 2, Pastore 3, Gronchi 4, Segni 5 și - de ce nu? - Tanassi 6, Cariglia 7 și, poate, Saragat 8, La Malfa 9”; „sub stindardul antifascist, se continuă o tragică operațiune de digresiune”; „în toată această istorie antifascistă a voastră nu știu unde e dauna cea mai mare, în recuperarea unei culturi violente, antilaice ș...ț potrivit căreia adversarul trebuie ucis sau exorcizat precum diavolul, ori în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cîteva foste cadre ale partidelor liberal și național-țărănesc cu oameni În vîrstă, mai degrabă niște supraviețuitori ai unui trecut care nu mai spunea mare lucru tinerilor, și apoi erau diferite organizații de foști militari...; era colonelul Emilian, care scotea ziarul Stindardul În Germania, ziar și mai virulent anticomunist decît B.I.R.E. Să nu-l uit pe Pamfil Șeicaru..., un ziarist curajos, dar pe care exilul nu-l iubea. De ce evitați contactul cu românii din emigrație? S-a Întîmplat vreun incident anume? Sau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
clauza doar pe baza unei asigurări verbale - insistă să nu fie consemnată În vreun act oficial! - că România va respecta drepturile omului În domeniile specificate de amendamentul Jackson-Vanik. Nimic mai fals, după cum vor constata americanii. Făcînd din drepturile omului un stindard al politicii externe americane, administrația Carter răcește considerabil relațiile cu România, motiv pentru care dictatorul de la București așteaptă cu nerăbdare revenirea republicanilor la putere. În principiu, calculul său n-ar fi complet greșit: relațiile sale cu republicanii au fost bune
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
aibă loc o asemenea schimbare a numelui, mai ales că, așa cum notează scrupulos ambasadorul român la Budapesta, dintre delegații la congres „72% sînt intelectuali și numai 3,3% muncitori”. Analizînd dintr-o perspectivă leninistă, renunțarea la proletariat ca purtător al stindardului comunist Îi intrigă pe diplomații români, iar nemulțumirile membrilor de partid care nu doresc reforma sînt citate pe larg: la același congres PMSU, „mulți vorbitori s-au pronunțat Împotriva instaurării capitalismului liberal În Ungaria, arătînd că nu susțin ideile care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
safir. / Și nici cu purpură sau nacru-n pântec / nu trec spre Finister prin Gibraltar. Eu sunt corabia autohtonă / cu grâne încărcată, cu porumb, / troznind greoi pe unda monotonă / cu o culoare mucedă, de plumb; / și nici embleme, nici zglobii stindarde / nu-mi flutură la proră-n vânt tăios. / De la Galați, plecându-mă pe-o parte, / mă duc domol pe Dunăre în jos.” E, de asemenea, o poezie a elogiului țării și a invocării unor momente istorice, conturată uneori prin evocarea
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
comitetul de conducere al Teatrului Național din București. A mai fost președinte la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică, prim-președinte al Societății Lyra Română. A condus gazeta literară „Curierul duminicei”, colaborând și la alte publicații, precum „Ghimpele”, „L’Orient”, „Stindardul țărei”, „La Liberté roumaine”, „Globul”, „La Patrie”, „Naționalul”, „Liberalul”, „Secolul”, „Gazeta poporului”. Semnând, în „Curierul duminicei”, cu pseudonimele Alma și Strapontin, M. face, cu destulă pricepere, cronică dramatică. Ca autor, debutează în 1874 cu vodevilul Le Cid d’antichambre, interpretat
MALLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287972_a_289301]
-
perioadei interbelice. Același succes l-a înregistrat și caietul cu zece melodii „de inimă albastră” intitulat Nostalgie (1952). Reîntors în Europa la sfârșitul anilor ’50 și stabilit ca profesor în învățământul secundar la Milano, M. colaborează la „Revista scriitorilor români”, „Stindardul”, „Vatra”, „Cuvântul românesc” ș.a. și publică, la Editura Carpații din Madrid, a doua sa carte de amintiri, Frumoasa cu ochi verzi (1957). Consolidând imaginea memorialistului, dar nu mai puțin pe aceea a umoristului, volumul readuce în actualitatea românească toată disponibilitatea
MANZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
internă - care le permiteau să ajungă mult mai departe decât ar fi putut visa orice monarh din secolul al XVII-lea. Așa se explică de ce atât de multe din tragediile politice ale secolului al XX-lea s-au petrecut sub stindardul progresului, emancipării și reformei. Am analizat foarte În amănunt eșecul acestor proiecte din punctul de vedere al beneficiarilor vizați. Dacă mi s-ar cere să rezum motivele acestui fiasco Într-o singură frază, aș spune că autorii acestor planuri se
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de partid pentru gusturile și dorințele ei mic-burgheze, ea apăra valoarea vieții private, dedicându-se În același timp și revoluției. Elanul ei este foarte bine surprins În sfatul pe care Îl dădea În legătură cu designul ziarului grupării Spartakusbund, Die Rotte Fahne [Stindardul roșu]: „Nu cred că un ziar trebuie să fie simetric, aranjat ca o pajiște englezească... ci că, mai degrabă, ar trebuie să fie neîmblânzit Întrucâtva, ca o livadă sălbatică, să fie plin de viață și de tinere talente” (citat În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
veacului XX”, iar tradiția lui ar fi cele șapte manifeste dada. De altfel, apariția revistei fusese precedată de o pagină publicitară, sub formă de manifest, în care se spunea: „«Integral», fără protectoratul oficialităților majore și minore, aduce la același numitor stindardele vitale, artistice. Dezveliți de semidoctă, croim drum peste leșuri de școli și inși. «Integral» predică esența expresiei primare [...] Surzii n-au auzit nici acum. Îndrăzneții s-au alăturat de noi.” „Îndrăzneții” sunt Ștefan Roll, Mihail Cosma și Al. A. Philippide
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
de avangardă. Chiar și teoretic, de altfel, revistele manifestă un spirit de reciprocă toleranță, chiar de convergență. După opiniile lui Mihail Cosma, i. își „subsumează” în cele din urmă suprarealismul. Manifest-ul din „unu” al lui Sașa Pană afișează ca stindarde nume reprezentând nuanțe diferite ale modernismului în general și nu doar ale avangardei: „marinetti / breton/ vinea / tzara / ribemont-dessaignes / arghezi / brâncuși / theo van doesburg.” În consecință, este firesc ca mai toți poeții notorii de avangardă să semneze în periodicele de până în
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
versuri și schițe umoristice, cu diverse însemnări, la „Lumea veche”, „Adevărul ilustrat”, „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Viața” „Zeflemeaua”, „Belgia Orientului”, „Lumina” (din Ploiești, în al cărei comitet de redacție este membru), „Universul”, „Viitorul” ș.a. În 1899-1900 a scos săptămânalul „Stindardul” (Ploiești), iar în 1908-1909, împreună cu D. Karnabatt, revista „Opinii”. Debutează editorial în 1896, cu volumul Epigrame, aici semnând pentru prima oară cu pseudonimul Quintus. Improvizația reușită și expresia vie își găsesc în epigramele sale genul potrivit. Tematicii nu-i lipsește
IONESCU-QUINTUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
I. S. Spartali. În 1892 și 1893 prim-redactor este Cincinat Pavelescu, iar în 1899 secretar de redacție va fi Ștefan Petică. Revista, gândită de mentorul ei ca publicație antijunimistă, afișa, cu o superbie mai mult teoretică, un purism programatic - stindard intransigent al artei pure (al „literaturii înalte”) - și se adresa „oamenilor de gust”. Frondei antiburgheze și antifilistinismului li se dădea îndreptățire estetică: Macedonski se voia creatorul unei direcții noi. Prin el, L. își revendica drept tradiție pașoptismul (privit în epocă
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
În vacanțe muncește ca brigadier pe șantierul Bumbești-Livezeni. În noiembrie 1950, aflat la Viena cu o delegație studențească, trece în zona liberă apuseană, ajutat de Marcel Fontaine, director al Institutului Francez din București, și de I. V. Emilian, fondatorul ziarului „Stindardul” din München. Își continuă studiile - grație burselor acordate de Fundația Regală Universitară „Carol I” din Paris și de Colegiul Europei Libere din München - la Sorbona, la École Pratique des Hautes Études din Paris (1953-1957) și la Universitatea din Strasbourg. Obține
LOZOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287857_a_289186]