1,177 matches
-
spui ce părere ai despre cele scrise în suretul făcut după zapisul lui Toader stolnic din 1 noiembrie 1714 (7223), pe care sunt sigur că îl știi... Cred că îl știu, părinte. Iaca ce se spune acolo: „Zapisul lui Toader stolnic adeverit cu multe iscălituri că au dăruit preotului Vasilie sin dascalului Sfiiano o bucată de loc...pe Ulița Mare, divale spre țintirimul bisericii Sfântul Gheorghe” Întocmai acesta-i zapisul,fiule. Bătrânul își șterge sudoarea de pe frunte cu basmaua lui mare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Chervăsărie, își are sălașele „łigănimea Domnească”. Chiar și locul se cheamă „Mahalaua łigănimea Domnească”. La vale se întinde până la Ulița Broștenilor. În timp ce bătrânul spunea acestea, nu știu de ce gândurile mi-au zburat la o juecată între mănăstirea Barnovschi și fostul stolnic Toader Vârnav. Motivul? Un loc de casă și dugheni din fața porții mănăstirii. Nu întârzii și îi împărtășesc și bătrânului cele pe unde îmi umblau gândurile. Răspunsul a fost o întrebare: Și cum s-a terminat judecata, fiule? Păi nu mi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
gîlcevit pre călugări niciodată”. Nu-i drept ca Toader Vârnav să rămână cu ispisocul de la „vălet 7142 (1634)” al lui Moise Movila vodă în brațe, iar vodă să hotărască: „Deci dovedindu-se într-acesta chip, am dat rămas pe Vîrnav stolnicul...din toată legea a țărîi, căci și la sfînta pravilă scrie: cine va ținea o moșie 30 de ani și nu-l va gîlcevi nime într-acei ani deciia să ție neapărat”. Dacă așa a zis vodă cu divanul, așa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și astăzi... Nu trebuie să-mi ceri slobozenie, dacă ai ceva de spus. Spune și pe urmă om vedea noi... La 26 noiembrie 1741 (7250), Costantin Nicolae Mavrocordat voievod scrie unor dregători domnești: „Credincios boiarul domnii mele, Hrisoscul biv vel stolnic, staroste de Cernăuți i Iordache vel căpitan de Cotmani”: „Vă facem domniia mea știre că de când ați mers la dregătoria aceea pân-acmu nici-un tâlhar n-ați trimis... și domniia mea am înțeles că tâlharii ce să prind îi țineți acolo
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Treaba cu viile ia și o altă față, deși este vorba tot de o danie. Uite ce spun marii boieri la 19 noiembrie 1611 (7120): „Iată eu, Nicoară Prăjescul mare vistiernic, și Coste Băcioc mare paharnic, și Ștefan Prăjescul mare stolnic, și Boul vistiernic, și Voruntar mare comis, și Savin mare sulger, și Miron stolnic și Dumitru Buhuș. Scriem... că am luat... cu tocmeală, două fălci de vie în țarina Copou,... de la fratele nostru Voruntar mare comis,... Și am dat acele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
danie. Uite ce spun marii boieri la 19 noiembrie 1611 (7120): „Iată eu, Nicoară Prăjescul mare vistiernic, și Coste Băcioc mare paharnic, și Ștefan Prăjescul mare stolnic, și Boul vistiernic, și Voruntar mare comis, și Savin mare sulger, și Miron stolnic și Dumitru Buhuș. Scriem... că am luat... cu tocmeală, două fălci de vie în țarina Copou,... de la fratele nostru Voruntar mare comis,... Și am dat acele vii sfintei mănăstiri... Sfântul Sava... pentru sufletul răposatului fratelui nostru, Arpentie postelnic”. Se vede
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Urșulii, la obârșie”. Cred că îți mai amintești de „niște dughene... cu pivniță de piatră... din Ulița Rusască”. Cum să nu, părinte? Ei află tu că la 25 mai 1709 (7217), adică după vreo 82 de ani, Toader Vârnav biv stolnic, cu toată cimotia lui, i-au adus în fața lui Mihai Racoviță voievod pe călugării de la mănăstirea Barnovschi, pe motiv că le-au împresurat o pivniță de piatră și niște dugheni „ce sântu în târgul de Gios, la Ulița Rusască”. Vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aflat... că unii au apucat din dzilele lui Vasilie Vodă (Lupu), alții de la Gheorghe Ștefan vodă... și până acmu la zilele noastre, și tot călugării de la Barnovschi vodă au stăpânit... Deci dovedindu-se într-acest chip, am... rămas pe Vârnav stolnicul... și pe toată seminție lor din toată legea țărâi, căci și la sfânta pravilă scrie: cine va ținea o moșie 30 de ani și de nu-l va gâlcevi nime într-acei ani... să ție neapărat”. La sfârșit spune vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mână străină”. În clipa următoare, i-am auzit glasul: ― Fiule, uite aici o anaforă. ― Da’ cine sunt cei care dau socoteală de îndeplinirea vreunei porunci domnești? ― “A înălțimii tale pre plecati slugi, Gheorghe Sturza vel logofăt,... un hatman și... un stolnic”. Acum, te-aș ruga să-mi citești din această anaforă, iar eu am să ascult cu atenție, ca să văd ce povești i se pot spune lui vodă. ― N-am încotro, părinte. Iaca ce scriu slujbașii, dând socoteală lui vodă: “Preînălțate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Citind cele scrise de unii boieri mari dregători domnești la 19 noiembrie 1611, devenim martorii unui act de pioșenie și respect față de Arpentie, mare postelnic. “Iată eu, Nicoară Prăjescul mare vistiernic, și Coste Băcioc mare paharnic, și Ștefan Prăjescul mare stolnic, și Boul vistiernic, și Voruntar mare comis, și Savin mare sulger, și Miron Stolonic și Dumitru Buhuș... Dăm știre cu această carte că am luat... două fălci de vie în țarina Copou,... de la fratele nostru, Voruntar mare comis... Și am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
târg den Iaș(i), ce o au miluit... cu satul Stroeștii,... den ținutul Hârlăului... dat-am și eu ,... la acea sfântă mănăstire,... o seliște... alăturea cu satul Stroești, anume Cudreavenții”... ― Mănăstirea Sfântul Sava mai primește în dar de la Gavril, fost stolnic, “o falce de vie în târgul Iași, unde se numește Tanga”. Dreptul de stăpânire a acestei vii este întărit de Radu Mihnea voievod la 2 mai 1617. ― Nu ne vom despărți de Radu Mihnea voievod, fiindcă acesta, la 30 aprilie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
giumătate de sat,... și un iaz pe valea Ciricului lângă târgul Ieșului, mai jos de iazul monastirii a lui Aron Vodă,... și trii pogoane de vie la Urșăle,... și două pogoane de vie la Șorogari. Și Ilie al Sturzii marele stolnic a aferosât la sfânta mănăstire o crâcimă și locu pentru casă... și alt loc pentru casă... care loc iaste și aproape de mănăstire și-au făcut pe acest loc deasupra crâcimii trapeza sfintii monastiri”. Și, mai departe, vodă spune că Ilie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
la sfânta mănăstire o crâcimă și locu pentru casă... și alt loc pentru casă... care loc iaste și aproape de mănăstire și-au făcut pe acest loc deasupra crâcimii trapeza sfintii monastiri”. Și, mai departe, vodă spune că Ilie Sturza, mare stolnic, a cumpărat satul Ordășăi, în ținutul Sorocii, și cu două mori pe Răut și “cu tot venitul lor le-au aferosit la sfânta mănăstire... și pe țiganii săi și pe copii lor... dăruiți lui de Gheorghie Ghica vo(ie)vod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Anton Pann, Eminescu, Macedonski, Coșbuc, Văcărești (bașca Barthes, Greimas, diegesis, actanți & Co), într-o ramă țintuită de Dimov, Brumaru, Foarță. Chiar: o mai fi auzit careva din adolescenții de azi de melcul lui Antim, învățăturile lui Neagoe Basarab și biblioteca stolnicului Cantacuzino? Haideți să încercăm! Ce-ar fi să lepădăm pentru câteva minute morga academică, acel hipercriticism iscat anume să ne acopere complexele de inferioritate evropenească, și să ne regândim ființa potrivit cronicilor vechimii și hedo nismului hâtru din miile de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
domnie-a noastră...let (7224), început-au război nemții...cu turcii, și dând Dumnezeu biruință nemților...îndată s-au împlut de gânduri rele asupra domniei noastre și asupra țărâi, între carii cel mai întâi...fost-au Vasilie Ceaurul biv vel stolnic. Plăcându-i a-și face nume tâlhăresc, mers-au singur în Țara Ungurească de s-au închinat la ghenerariul de Brașău și și-au luat nume de grof, cât și pământul țării noastre l-au închinat nemților până într apa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și domniia mea la prepus cum că și noi am fost agiunși cu dânșii;...Vasilie Ceaurul și cu soțiile lui de-au trimis dooă podgheazuri: cu unul...Ceaurul au mers de au robit pe soara noastră Mariia răpăosatului Costandache vel stolnic și au dus-o de au închinat-o ghenerariului de Brașău, iar cu alt podgheaz s-au pornit Franțoz căpitanuil din Cetate Neamțului de-au venit asupra noastră, aicea în Iași, să ne ia și pre noi în robie... Și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
statului și membrii familiei regale pleacă în străinătate. Regele va reveni în vizită în România abia în 1997, după prăbușirea regimului comunist prin Revoluția din 1989 (vezi Revoluția din 1989). Academia Domnească din București - a fost întemeiată de Constantin Cantacuzino stolnic în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (vezi Brâncoveanu Constantin) în 1694. Pentru că funcționa în mănăstirea Sf. Sava a primit numele A. D. de la Sf. Sava. Ca și la Academia Domnească din Iași (vezi Academia Domnească din Iași), se studia limba latină, greacă
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
leprozăria Tichilești s-ar afla În Delta-Dunării); Pag. 167: Non bis in idem este o axiomă juridică, În virtutea căreia nu poți fi judecat de două ori pentru aceeași vină, Însă pentru Pandrea Înseamnă să nu repeți aceeași eroare; Pag. 194: „Stolnicul Constantin Cantacuzino a ucis pe Brâncoveanu”. (Nu a „ucis”ci „l-a ucis” este formularea corectă. Însă Brâncoveanu a fost ucis de turci, În Istanbul); Pag. 238: „În aceste trei Întâlniri la generalul Coroamă, acasă, Moruzov și Sima au pus
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
vorbească, cu glasuri joase și înfundate, târnurile de șerpi). Se scurgea dintr-un capăt al altuia al ulicioarei Radului Calomfirescu (unde de abia către 1912, localnicii fost-au împiedicați a-și mai paște vacile în interstițiile caldarîmului). Ostenea prin curțile stolnicului Gligorașcu, prin grădinile de zarzavat ale fraților Șantalioru, adunîndu-și puterile pentru a se revărsa, printre gropile de lut ale polcovnicului Zamfir, pe primele pojghițe de pietre cubice ce placaseră, parcă în glumă, grumajii Uliții Vergului (Calea Călărași). De unde nevătămata Bucureștioară
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ghicite decât prin criteriele externe ale monumentului recunoscu că patrafirul de la Banja nu poate proveni decât din România și anume de la mănăstirea Stănești din districtul Vîlcii; că lectura Stroe Vestolmiu a lui Kukulievich și Miklosich trebuie rectificată în Stroe vel stolnic; că donatorul patrafirului a fost un boier român "mare stolnic" din secolul XII; că, în fine, mănăstirea Stănești ce apare în documentele de la 1540 înainte ca o fundațiune a familiei Buzeștilor n-ar fi decât o reedificare a vechii mănăstiri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de la Banja nu poate proveni decât din România și anume de la mănăstirea Stănești din districtul Vîlcii; că lectura Stroe Vestolmiu a lui Kukulievich și Miklosich trebuie rectificată în Stroe vel stolnic; că donatorul patrafirului a fost un boier român "mare stolnic" din secolul XII; că, în fine, mănăstirea Stănești ce apare în documentele de la 1540 înainte ca o fundațiune a familiei Buzeștilor n-ar fi decât o reedificare a vechii mănăstiri, tot cu aceleași nume, din anul 1114. Consecințele unei asemeni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a inscripțiunii: 1. că cei doi slaviști au citit rău veleatul 1114, 2. că jupân Stroe velstolnic din inscripțiune este vestitul general al lui Mihai Viteazul, Stroe Buzescul, iar jupânița Sima, soția lui; și a conchis de aci că Stroie Stolnicul cu soția sa depuseră faimosul lor patrafir la mănăstirea Stăneștii, fundațiunea Buzeștilor, în intervalul de la 1 sept. 1600 inclusiv până la 1 sept. 1601 exclusiv, pentru că la 2 octomvrie 1601 Stroie era deja mort. Cu studiul critic al acestei întrebări se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
situează chiar la apus de Dimaci, adică pe vechiul Siret, devenit Sirețel, hotar localizat și prin reperul Teiul lui Baliță. De pildă, într-o hotarnică pentru Sasul de Jos, sat situat la vest de Siret, aflat pe atunci în stăpânirea stolnicului Ștefan Dia, apare menționată o hotarnică anterioară și o „mărturie a răposatului jitnicer Negre Apostol din veleat 7258 (1750) iunie 20 ci au arătat răzășii din moșia Umbrărești prin carili diosăbești moșia Umbrărești din moșia Sasul di Gios”, iar capătul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boierilor moldoveni Costache. Asupra acestui aspect vom reveni. În timpul domniei lui Alexandru Mavrocordat (Deli-bei = Îndrăznețul), domn între anii 1782-1785, în urma unei jalbe date de către egumenul de la schitul Dumbrăvița, dregătorii statului din partea locului, Manolache Conachi biv vel ban și Costin Negre stolnic, primesc poruncă domnească în următorii termeni: -„să diosăbiască moșia Sasul di moșia Dumbrăvița”; -să reconstituie și să restabilească hotarele moșiei stolnicului Ștefan Dia de la ținutul Tecuciului, „anumi Sasul de Gios, cari acum să numește Dimaciul, după numele unei gârle cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
jalbe date de către egumenul de la schitul Dumbrăvița, dregătorii statului din partea locului, Manolache Conachi biv vel ban și Costin Negre stolnic, primesc poruncă domnească în următorii termeni: -„să diosăbiască moșia Sasul di moșia Dumbrăvița”; -să reconstituie și să restabilească hotarele moșiei stolnicului Ștefan Dia de la ținutul Tecuciului, „anumi Sasul de Gios, cari acum să numește Dimaciul, după numele unei gârle cu care să megieșăști”, deoarece documentele avute „fuseseră mistuite la vremile răzmerițelor în mănăstirea Precistii din Gălați”, incendiată; -să rezolve și pricina
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]