1,470 matches
-
Te-a obsedat puterea arbitrară. Când eu eram bătut de securiști - Vizat pieirii prin planul zis Tirol - Te-ai dat cu ei, curios să asiști - Preludiu crimei fără legic rol! Când acuzam sistemul de teroare Că-ncalcă legi și datina străbună, Ai fost surprins, tu n-ai avut chemare Să lupți, să-nveți să bei și mătrăgună. Când m-ai lovit ai fost mândru de tine, Că sânge nu curgea, te-ai buimăcit! Eu îl vindeam ca tu să ai o
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
și în 2006 se prezintă la Festivalul Prichindel din Nürnberg, unde obține mai multe premii cu muzică pentru copii și prezintă cărțile Legendele Nürnbergului și Rotofel, cărți editate de editura Ananmarol, București. Editura Dacia publică, în 2008, În țara poveștilor străbune, carte ce se bucură de un real succes în rândul micilor cititori. În 2009, Șugubeață își spune povestea în Antologia Cartea mea fermecată, volum editat de Irina ... Citește mai mult Elena Cesar von Sachse este deja un nume în literatura
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
și în 2006 se prezintă la Festivalul Prichindel din Nürnberg, unde obține mai multe premii cu muzică pentru copii și prezintă cărțile Legendele Nürnbergului și Rotofel, cărți editate de editura Ananmarol, București.Editura Dacia publică, în 2008, În țara poveștilor străbune, carte ce se bucură de un real succes în rândul micilor cititori. În 2009, Șugubeață își spune povestea în Antologia Cartea mea fermecată, volum editat de Irina ... XIII. CE SUNTEM?, de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1258 din 11
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
obosită pe o bancă în așteptarea cuiva căruia nu-i pasă de timpul meu.Vântul se joacă în pletele ce au deja culoarea florilor albe de măr. Îl aud șoptind cu emoție un nume:... XXIX. ȚARA FERICIRII ÎN LUMEA POVEȘTILOR STRĂBUNE, SAU SIMPLU...PUȘA, de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1003 din 29 septembrie 2013. ” Copilăria este șuvoiul de apă care izvorăște limpede și curat din adâncurile ființei și la care omenirea aleargă fără încetare să-și potolească setea idealurilor
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
verde-al primăverii, umbra verii pe timp de caniculă, culoarea toamnei, plîngându-și desfrunzirea, solitarul iernii, pe-alei, între nămeți. Scriu așa cum l-am văzut crescând: îndrăzneț an de an, semeț și tot mai demn, cu rădăcinile adânc înfipte în pământ străbun, dăruindu-ne, ca rod, seva spirituală. Astăzi, trunchiul nu-și mai poate primi îmbrățișarea, în schimb, tăinuiește pe lună plină atâtea întâlniri! Când în frunzișul umbros se cântă de dragoste și patos, parcă și timpul stă în loc s-asculte poveștile
COPACUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366112_a_367441]
-
domnitorul Țării Românești. El dă dovadă de modestie, după cum descrie poetul: „un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port”. Deși știa că Baiazid a venit cu intenția de a-i cotropi țara, domnitorul i se adresează cuviincios, după datina străbună, dovedind ospitalitate și modestie, acestea fiind însușirile de seamă ale poporului român: „Orice gând ai împărate, și oricum vei fi sosit,/ Cât suntem încă pe pace eu îți zic: bine-ai venit!” Când este vorba însă de închinarea țării, el
VREMEA ORGOLIILOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366206_a_367535]
-
vorba de o evoluție interioară, discretă, intimă, putem analiza două texte întâmplător puse față în față: “Pasăre măiastra”(cu indicația North Carolina 5 aprilie 2004) pag. 96 și “Pădure nebună” (cu indicația Buziaș, august 1964) pag. 97 (din volumul “Blestem străbun”). Aceeași viziune a lumii, aceeași complexitate filozofica, aceleași dinstincții stilistice! Într-o diferența de patru decenii. Aceeași plângere monotona a surghiunitului, a desțăratului și filozofia alienării marchează și textele din al doilea volum ”Versete dumnezeiești”, apărut la scurt timp după
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
în genere fără etnie, nerecunoscuți de nimeni, ori să fim recunoscuți ca popor asimilat de slavi... Sunt popoare fără patrie și fără țară... împrăștiați prin toată lumea, dar nu se leapădă de neam. Noi avem Patrie, avem o Țară - pamântul bunilor străbuni, dar nu știm cine suntem ori nu dorim să știm...și dacă nu ne putem identifica Înseamnă, că nu existăm ca popor, nu suntem, căci așa națiune, ca moldoveni nu există...Deci, suntem o țară fantomă, creată de Kremlin în
SPUNE ŞI TU ADEVĂRUL DE OVIDIU CREANGĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366280_a_367609]
-
abundând în figuri ilustre, războinici fără de teamă, voievozi înrudiți cu divinitatea, denotă patriotismul lui Ionel ILIE, explicabilă, dacă privim retrospectiv activitatea diplomatului de carieră, cunoscător al altor tărâmuri, dar rămas fidel inconfundabilelor meleaguri mioritice: Din Cer Zamolxe ocrotește/ Pământul Daciei străbune,/ Cu glas de tunet poruncește:/ AURUL e pentru Voi, nu pentru Soare-Apune! (Aurul dacilor). Fiorul dulce al rădăcinilor, vibrația pentru tot ceea ce se referă la Patria inimii sale, excursul prin istorie, îndemnurile de revitalizare morală și spirituală, trezirea din starea
IANUARIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361574_a_362903]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > CUVÂNTUL Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului CUVÂNTUL (unui drag poet basarabean) Imn azi înalț străbunului Cuvânt, Ofrandă-nchin acelui ce îl crește, Neîntinat rămână pe pământ, Etern poetul ce cu har hrănește Lumina verbului sădit în gând! Cuvântul dat de mama mi-i avut, Avere-mi este și-o împart frățește: Pe cât a mea, pe-
CUVÂNTUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361616_a_362945]
-
pământ. Când o aud pe Maria, glasul și cântecele ei le intuiesc venind din străfundul milenarei plămade thracice. Mă regăsesc cu tot ce e mai bun în mine, în stihurile și melodiile interpretate de ea. (Mihail Sadoveanu) Din aburul pământului străbun, răsfirat ca din pâinea fierbinte în prag de sărbătoare, sub adierea diminețelor însorite peste care picură mireasma sfântă a acestui Neam Dacoromân, multimilenar și arhibinecuvântat, Dumnezeu luă rotunjimea horei, legănarea apei, tremurul căprioarei, îmbrățișarea dorului, tulnicul doinei Oltului, surâsul soarelui
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
făcu Cântecul popular românesc, din care a odrăslit deodată Măria Sa, Țăranul! Falnic ca un Poem sublim... Iar din susurul lui de azur, s-a ridicat în văzduh, Pasărea măiastră a Daciei regale, Maria Tănase! După ce Atotcreatorul a zămislit Folclorul divin străbun și Rapsozii lui de aur, a zâmbit și a fredonat pe vioara sufletului românesc dumnezeiasca Sa Cântarea. ------------------------------------------------------------------------- Între puținele clipe când nu era pe scenă și în care îi cântă doar sufletul, Maria broda amintirile îmbujorate de mugurii copilăriei, cu
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
crescut printre astfel de oameni, printre țărani, de la care am învățat să și cânt, în grădină, la tata.” (Gaby Michailescu-Maria cea fără de moarte. Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003, p. 12) Maria a fost croită din verticalitatea Bradului temerar, înveșmântat în legendele străbunilor păstori, ctitori de neam și de țară, în doinele Fecioarelor amazoane, care au zidit cu iscusința jertfei lor neclintitele hotare, în baladele ce-și freamătă sângele atâtor viteji, în vechile hrisoave voievodale în care s-a așezat Neamul, în cazaniile
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Primăvara roiau razele de soare în zumzetul albinelor și se topea lumina în trilurile de privighetori, în livada lui Ion Corneliu Tănase, cea cu duzi. Cădelnița floarea de salcâm puritate, în vreme ce brazdele pământului proaspăt întors abureau, duh sfânt al bunilor străbunilor noștri, în margine de oraș, sub turlele Văcăreștilor... De pe-atunci, de-abușilea, iubită de gâze și flori, Maria urca în lumină ca un miracol, supusă chemării cerurilor înalte, ascultând poveștile adâncului gliei strămoșești. Între pământ și cer, mai târziu, va
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
întregindu-i intemperiile lăuntrice, sufletești, ieșite din fire, ca la toți cei mari. (ibid. p. 23) „În soarele privirilor ei a răsărit toată cântarea noastră românească. Maria a pus lumină în cântec, apoi l-a tors în ghergheful trăirilor sacre, străbune. Fervoarea simțirii ei românește era puritate și provocare a sentimentului ce se îmbrățișează cu armonia. Spiritul ei smulgea zâmbetul senin de pe cer plămădind cântecul într-o prietenie divină, într-o frumusețe-canon. Maria nu s-a despărțit nicicând de o persoană
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
sufletească i-au fost superbele atuuri ale scurtei sale existențe. Nu s-a înciudat nicicând, fiind limpede ca o noapte de Înviere, în care lumina Mântuitorului binecuvintează și oameni, și gâze, și flori. (ibid. p. 53) „Înrudită cu divinitatea Țărânei străbune, Maria a cerut Neamului să-i împrumute cântecul încântându-ne! Timbrul ei este expresia unei Taine binecuvântate, a unui moment miraculos al omenirii, care a conceput-o veselă doinitoare, încântătoare, dăruitoare, nemuritoare privighetoare. Maria va rămâne pe vecie, spre norocul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
în Icoană, sufletul Neamului cu toată bogăția sa sufletească și veșnică. Numai în arta lui irumpe din străfunduri milenare seninătatea sa de geniu. Folclorul este sufletul acestui Neam ales, care-i pulsează în inimă dreapta credință. Împreună, folclorul și credința străbună se răsfrâng integral în toată complexitatea trăirii Dorului și a Ortodoxiei. În fiecare stih, în fiecare psalm, în fiecare strună de vioară, în fiecare suspin de fluier, în fiecare joc, în fiecare chimir, în fiecare Iie, în fiecare ștergar, în
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
pe blazonul veșniciei Neamului daco-român a fost /este și poetul Șesurilor natale din Țara de peste veac: Nichifor Crainic. Liturghia creației lirice în care s-a intonat psalmodic viața ilustrului poet, teolog, eseist, filosof și tenace român mărturisitor al dreptei credințe străbune, Nichifor Crainic, a cădit în Sânul neamului ecouri de har, muzică și lumină. În melodia ritmului primăvăratec profunzimea ideilor sale s-a înveșmântat în frumusețea versurilor pline de dor, de trăire și de sublimă splendoare. Zămislit în destinul Doinelor strămoșești
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
celui care, vreme de un sfert de veac, a știut să conducă în mod autonom țara lui, deși condițiile vremii erau vitrege, a reușit să ridice prestigiul cultural al Țării Românești, și mai ales, a știut să moară pentru credința străbună, în acest fel dovedind încă o dată întregii lumi că românii au avut parte și de conducători destoinici, ridicați la rangul sfințeniei. De aceea, în anul 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române va trece pe cei șase martiri în rândurile
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
pururi să zaceți în temniți, sunteți ipocriți! Stăm zilnic smeriți așteptând la cozi de dreptate Cu suflete triste și-atât de scârbiți de minciună Poate știm să zâmbim...de scăpăm de potăi însetate De averi și de glorii, 'nghiți-i-ar țărâna străbună! Referință Bibliografică: Sătui de minciună / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 175, Anul I, 24 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Georgeta Resteman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SĂTUI DE MINCIUNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351794_a_353123]
-
Testament, care ni se pretind inspirate, buna cuviință ar trebuii să ne îndeamne, consider eu, să nu-i găsim vinovați de aceste lucruri nedemne: pe Bunul Dumnezeu, pe Profeți, pe Sibile, pe Măicuța Domnului ori Biserica strămoșească sau Națiunea noastră străbună. Sunt cărți cu caracter universal: Geneza și Profețiile, cărți mistice, precum Iov, Psalmii, Ecclesiastul, cărți care reflectă realitatea istorică a unor neamuri, mai ales a celui care se tot vrea ales, cărți didactico-pedagogice și alte scrieri. Sentința divină anunțată prin
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
pom al nimănui... Nu lăsați ca vorbitorii Altor limbi pe-acest pământ, Să ne umble prin istorii Și să muște din cuvânt! Neamul Românesc nu piere; Dacii încă mai trăiesc! Scoateți steagul la vedere Și-n Ținutul Secuiesc! De pe stâncile străbune Decebal ne dă curaj! Faceți imnul să răsune Peste Mureș, pân-la Blaj! Nu permitem celor care Se pretind aici stăpâni, Să ne calce în picioare Demnitatea de români! Căci în Țara Românească Nici un ins minoritar N-are dreptul să clintească
VATRA ROMÂNEASCĂ de ELENA ANGHEL în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351856_a_353185]
-
la alte reviste din țară și străinătate. Colaborator la posturi de radio. Poeziile ne prezintă Preotul, Creștinul, Omul, Românul. Mi s-au lipit de suflet. Iată una dintre ele: DIN SUFLET ORIȘICÂND RĂSUNĂ Din Basarabia răsună Un bucium peste plai străbun, Parcă din ceruri se adună Și îngerii și Tatăl Bun. Din Basarabia răzbate Ecou de frate pân' la cer, Iar Prutul inima împarte În mare jale și mister Din Basarabia se vede Salutul fratelui cuprins De dorul sfânt în care
ARS VIVAT, ARTICOL DE PROF. TRAIAN RUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351963_a_353292]
-
trebuie, însă, eliminate cât mai repede cu putință, iar guvernarea să se facă numai în beneficiul românilor! Peste spațiul de prosperitate European trebuie să se suprapună noetica naturală și spiritualitatea unei civilizații morale, iar modelul acesteia este însăși credința noastră străbună! POPORUL ROMÂN MERITĂ ȘI ESTE DEMN DE UN ASTFEL DE DESTIN. --------------------------- General(r.) doctor Mircea CHELARU Vicepreședinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Vicepreședinte al Congresului Spiritualității Românești București, 16 august 2014 Ziua Martirilor Brâncoveni Referință Bibliografică: Mircea
APEL-MANIFEST CU PRIVIRE LA STAREA MORALEI PUBLICE ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ de MIRCEA CHELARU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352265_a_353594]
-
poezii... Și în cuvinte îndrăznețe, Încărcate de...esențe. Cu noblețe, ne-a cioplit, Timpului înmărmurit, Peste țări și peste lumi; Ca români, ca oameni buni, Simplu și convingător Cu sufletul...tricolor. Poartă peste lumi afară Dorul dragostei de țară, Spiritul străbun, mândria, Limba sfântă, România. Vorbelor, mai dulci ca mustul, Le-au simțit cu toții gustul, Cei din glia țării mele, Cei străini, cei duși la stele, Într-un ton cald și firesc Prins de har dumnezeesc. Scrie cu dezinvoltură Pentru-a
CROCHIU, POEZIE DE GAVRIL MOISA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352316_a_353645]