2,392 matches
-
mi-a deschis în față o zare către lumina plină de speranțe, dar și plină de griji și de primejdii. Aveam cu mine la plecare un geamantan, un suflet curat și educația de acasă. Aici a luat sfârșit copilăria mea! Strădaniile mele școlare primare fuseseră în ce îl privește pe tata, o mare mândrie la consfătuirile sale cu sătenii. De acum începea necunoscutul. Ce mai porți azi în geamantan? Mai ales învățăturile mamei. Îmi spunea să dau bună ziua de la cinci metri
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
prieten a locuit în ”bojdeuca” mea din Toronto, fapt devenit legendar, așa cum a fost și prietenia dintre Eminescu și Ion Creangă, pe care poetul îl vizita acolo, în Dealul Țicăului (...) De fapt, eu, bunelul Ovidiu Creangă, sunt prin scrisul și strădaniile mele, un vajnic continuator al celui care ne-a dat ca zestre spirituală minunatele ”Amintiri din copilărie”. Așadar: bojdeucă am, cărți publicate am, prieten-poet am, așa că totul este ca în cele mai frumoase întâmplări ale vieții mele. Mai rămâne ca
ION SEGĂRCEANU DESPRE ADEVĂRURI PE FRUNZE DE ARȚAR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1474191395.html [Corola-blog/BlogPost/373922_a_375251]
-
apostoli trebuie să ajungem la sacrificiul apostolic și misionar de reunire a Bisericilor și de revenire la trăirea primilor apostoli, astfel încât, Sfânta Euharistie trebuie să fie și temeiul unității creștine a reunirii Bisericilor, a mișcării ecumenice autentice, încununată fiind de strădania îndumnezeirii de pe pământ către cer!... 9.- Cine ar trebui să-și asume vina sau responsabilitatea pentru abordarea, de multe ori, destul de superficială a acestei probleme fundamentale a spiritualității noastre?!... - Să nu căutăm vinovați ci să mergem încrezători cu convingerea că
ÎMPĂRTĂŞANIA ÎNSEAMNĂ CÂŞTIGAREA ÎMPĂRĂŢIEI LUI DUMNEZEU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Impartasania_inseamna_castigarea_imparatiei_lui_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/372269_a_373598]
-
apostoli trebuie să ajungem la sacrificiul apostolic și misionar de reunire a Bisericilor și de revenire la trăirea primilor apostoli, astfel încât, Sfânta Euharistie trebuie să fie și temeiul unității creștine a reunirii Bisericilor, a mișcării ecumenice autentice, încununată fiind de strădania îndumnezeirii de pe pământ către cer!... 9. - Cine ar trebui să-și asume vina sau responsabilitatea pentru abordarea, de multe ori, destul de superficială a acestei probleme fundamentale a spiritualității noastre?!... - Să nu căutăm vinovați ci să mergem încrezători cu convingerea că
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR ILIE MOLDOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1424074881.html [Corola-blog/BlogPost/382315_a_383644]
-
volumului: "...Dorința - dublată de o nobilă ambiție - de a zidi o asemenea carte de sonete (numai retrogradus, lucru deloc ușor!) face din cei doi autori, Alexandrina Chelu și Florian Chelu Madeva, o pereche paternal-filială exemplară, demnă de admirație. Cunoscându-le strădania însumată întru crearea sonetelor muzicale pe textele unor poeți români (dar și ale unor celebri creatori din afară), mă entuziasmează dăruirea coautorilor - orădeni de elită - în suișul către împliniri artistice superioare. Ei se înscriu, de altfel, în mișcarea de înnoire
LANSAREA VOLUMULUI „SONET – NUMAI RETROGRADUS” de FLORIAN CHELU MADEVA în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/florian_chelu_madeva_1427784087.html [Corola-blog/BlogPost/382680_a_384009]
-
nu prin sfințenia lui Iisus Hristos; ori când primim împărtășania fără a o raporta la întreaga viață ca rațiune a ei, și, de asemenea, ca putere a transformării vieții, că intrarea inevitabilă pe "cărarea cea îngustă"a nevoinței și a strădaniei. A realiza aceasta, nu doar cu mintea noastră ci cu întreaga noastră ființă, a ajunge la pocăință - care ne deschide ușile împărăției - acestea reprezintă adevăratul sens și cuprins al pregătirii noastre pentru Sfânta Împărtășanie. Este bine știut și de necontestat
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_spovedanie_si_euharistie_.html [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
apropia timpurile, fie ele mai îndepărtate, fie mai apropiate, în special pe acestea din urmă, o resimțim, astăzi, tot mai acut, când trecem prin momente de încercări datorate crizei economice mondiale și prefacerilor interne și internaționale atât de complexe, când strădaniile individuale și colective se cer susținute de argumente care să dea forță și curaj, perseverență și înțelepciune pașilor noștri spre mai bine. Cu alte cuvinte, istoria este plină de pilde și învățăminte, pe care conducătorii și poporul nu trebuie să
1 DECEMBRIE – NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM NEVOIE DE UNITATE NAŢIONALĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/1_decembrie_ne_aduce_amint_stefan_popa_1385840908.html [Corola-blog/BlogPost/344616_a_345945]
-
al său, profesorul de istorie Gheorghe Nicolae-Podișor. Primului îi sunt, din întâmplare, nepot după mamă, celuilalt, prieten din copilărie, coleg de năzbâtii, pasiuni, nobilă și sobră îndeletnicire didactică. Dar nu de pe această poziție scriu despre cartea lor ci pentru că rodul strădaniei domniilor lor împlinește o construcție morală și instituțională ce întârzia să-și adune faliile - care continuau să tremure în noi, să sune clinchetul cristalin al neastâmpărului pe care toți îl resimțim la ieșirea în lume sau la intrarea într-o colectivitate
PREFAŢĂ LA O MONOGRAFIE ŞCOLARĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_o_monografie_scolara.html [Corola-blog/BlogPost/340814_a_342143]
-
ideologizează, în vederea realizării fericirii terestre. La el, acțiunea capătă un primat asupra contemplației. „Homo Faber” triumfă asupra lui „Homo Sapiens”. Nu în zadar substituie Faustul lui Goethe, mărturisirii despre întâietatea Cuvântului Lui Dumnezeu, mărturisirea modernă: La început era: Fapta ! Dar strădania lui, fapta lui, nu sunt desăvârșite, nu sunt o mântuire în sine. Dacă ai pretenția aceasta îl înlocuiești pe Dumnezeu. Nu degeaba teologul de marcă al secolului Iustin Popovici, spune că societatea de azi e ariană, ce se pretează în
DESPRE RAPORTUL INTELECTUALILOR CU BISERICA, ASTAZI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_raportul_intelectualilor_cu_biserica_astazi.html [Corola-blog/BlogPost/344936_a_346265]
-
reținut și sintezele, ce focalizează actul artistic din unghiul diverselor interferențe, din perspectiva impactului cu istoria, din aceea a fiiliațior, a izvoarelor etc.: Despre expresionism, altfel; Modernismul literar etc. Devotamentul față de opera literară și o mare curiozitate epistemică, consecvența în strădania de consemnare și de reactualizare a valorilor l-au făcut pe Alexandru Ruja să fie deschis spre mai multe căi de pătrundere în labirintul creației și să fructifice, cu bunăvoință față de text, rezultatele diverselor procedee de abordare. Formația sa, în
ZILE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_ruja_lecturi_car_olimpia_berca_1365957647.html [Corola-blog/BlogPost/358220_a_359549]
-
nu poate fi separată de sfânta Mănăstire Cozia unde Filos, pe atunci logofăt a lui Mircea cel Bătrân,așa cum se amintește în hrisovul domnesc din 8 ianuarie 1392,ne oferă,cum spune autorul cărții, autentice versuri, adevărate imnuri, adunate cu strădanie într-un ciclu intitulat Pripeale,tipărite,mai apoi,în Psaltirea de la Govora din 1637.filos poate fi considerat întâiul poet român modern. Costea Marinoiu amintește în cartea sa de Lexiconul slavo-românesc a lui Mardare Cozianu ce cuprinde nu mai puțin
ISTORIA CĂRŢII VÂLCENE- ŞCOALA DE LA RÂMNIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Istoria_cartii_valcene_scoala_de_la_ramnic.html [Corola-blog/BlogPost/350924_a_352253]
-
între 1917 și 2007. Tematica abordată în lucrările ei este comună cu a altor pictori contemporani cu ea: peisaje, portrete, flori, natură statică. Dar în toate creațiile ei se vede o atitudine personală, o independență spirituală, o sensibilitate proprie și strădania continuă de a servi ideea. Dincolo de aparența subiectului, artista își păstrează viziunea intimă, reușind reconstrucții minuțioase, deși mentale, ale unor locuri mai deosebite, a unor peisaje singuratice. Să fie aceasta consecința unei relative izolări autoimpuse, în contextul perioadelor de limitare
SINCERITATEA COMUNICĂRII de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1460097732.html [Corola-blog/BlogPost/381320_a_382649]
-
obștescul sfârșit datorat mișcărilor de emancipare națională, Titulescu avertizează asupra faptului că un Super - Stat nu poate supraviețui, nu are nici o șansă în afara unei aventuri sângeroase și mutilante. Nici Liga Națiunilor, nici vreuna din marile puteri singure nu pot compensa strădania pentru pace a fiecărei națiuni în parte. Viitorul începe astăzi. Istoria recentă a războaielor din Vietnam, Afganistan, Irak ilustrează dificultatea, nu numai pentru o superputere, dar și pentru o coaliție de forțe de a controla un teritoriu, o țară. Aceasta
Români în universalitate, Nicolae Titulescu by http://uzp.org.ro/romani-in-universalitate-nicolae-titulescu/ [Corola-blog/BlogPost/92688_a_93980]
-
răsăritean, care spune cam același lucru: Dacă omul care-și subțiază mintea, ca să pătrundă în tainele tuturor firilor, întru toată cunoștința, este bogat în pricepere și înțelegere, întru toată cunoștința, dar are sufletul întinat de stricăciunea păcatului și din toată strădania lui nu a agonisit îndemn către împlinirea cea mai de pe urmă a sufletului său ci, dimpotrivă, i se pare că acolo unde stă e limanul izbăvirii, se cuvine a ști că lumea nu are pe nimeni mai de plâns decât
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497590105.html [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
de uriași nebănuiți. Nimeni nu i-a făcut să șovăiască, nici o lepădare nu i-a costat prea mult, nici o sfâșiere proprie nu i-a înduioșat; era în joc împlinirea închipuirii lui Dumnezeu din însăși inima lor și pentru aceasta nici o strădanie nu a fost prea grea, nici o jertfă prea mare. S-au rupt cu totul din falsa ordine, demonic, păcătos și părelnic unitară, de fapt spartă din marea Unitate, s-au rupt din ordinea anti-dumnezeiască a lumii și s-au integrat
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497590105.html [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
pe umeri ,,un greu cu rădăcini de lut”. Acest vers sublim spune chiar prea mult din viața mamei adorate. Poezia ,,Mă uit la mama”. Dar nici icoana tatălui nu este uitată. Acest tată este asemuit cu o sâmbătă plină de strădania și de izbânda muncii alături de cei dragi, ai casei. Acest tată este aproape zeificat în poezia ,, O sâmbătă-ești-tată ” După un periplu poetic prin sentimente, pe acasă, urmând-o pe neliniștita poetă în căutări, acum ne găsim în satul liniștit. Este
,,AZI SPRE MÂINE” de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/melania_rusu_caragioiu_1491258531.html [Corola-blog/BlogPost/370540_a_371869]
-
străinătate despre proverbele românești și era pe punctul de a obține aprobările necesare pentru a înființa la Tr. Severin o secție a Academiei Române pentru studiul proverbelor. Suflul morții l-a smuls dintre noi și proiectele lui au rămas neîmplinite. Prin strădaniile și generozitatea lui CONSTANTIN NEGREANU se realizase ceva în Mehedinți. Ceva trainic, ceva ce trebuia să dureze! Dar aripile lui NEGREANU s-au frânt înainte de vreme și, odată cu el, din păcate, s-au ruinat și proiectele ce le inițiase. Aripa
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1351833400.html [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
întinsă. Dar dacă, pe baza lor, cercetarea de față a putut câștiga noțiuni mai precise în judecata mai multor curente de artă și gândire, ca și în problema poeziei filosofice ca artă și a interpretării filosofice a poeziei, poate că strădania noastră nu va fi fost cu totul zadarnică “. Cum se întâmplă mai în toate lucrările lui Vianu, problema enunțată în titlu e făcută să apară ca parte a unui întreg și ca etapă dintr-un proces. Eu precizez, spre deosebire de ilustru
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie_al_florin_tene_1326189591.html [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
lui Papa, cel care-l urmase primul, pentru a face săritura finală. Așa procedă cu fiecare dintre ei, având grijă să susțină cu delicatețe fetele. Când Miramoț puse piciorul jos, o opri o clipă și-i mulțumi scurt pentru toată strădania ei de a pune în versuri meșteșugite crezul fiecăruia. Era convins că, fără ajutorul fetei, podul ar fi fost fragil, iar trecerea - o altă aventură, poate chiar aducătoare de pierzanie pentru unii dintre ei. Când și Patriarhul simți stânca vizibilă
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1439100419.html [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
nu prin sfințenia lui Iisus Hristos; ori când primim împărtășania fără a o raporta la întreaga viață ca rațiune a ei, și, de asemenea, ca putere a transformării vieții, că intrarea inevitabilă pe "cărarea cea îngustă"a nevoinței și a strădaniei. A realiza aceasta, nu doar cu mintea noastră ci cu întreaga noastră ființă, a ajunge la pocăință - care ne deschide ușile împărăției - acestea reprezintă adevăratul sens și cuprins al pregătirii noastre pentru Sfânta Împărtășanie. Este bine știut și de necontestat
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_temeinicia_sfintei_euharistii.html [Corola-blog/BlogPost/341755_a_343084]
-
limba maternă a studenților, iar profesorii au avut un cuvânt de spus în fața comisiilor ce acordau autorizația de a profesa în țară. De asemenea, condițiile de stagiu au fost adaptate acestor juriști-studenți. Și iată ironia soartei! De abia atunci, datorită strădaniilor și efortului avocatului nou venit, Dădu, le-a fost posibil unor avocați, vechi sioniști, cunoscători ai limbii ebraice, veniți cu mulți ani înaintea lui Dădu, să se prezinte cu succes la examene și să-și obțină echivalarea diplomei de juriști
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ely_lazar_1416639487.html [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
semnalându-mi apropierea frumoasei aniversări a compatriotului nostru, dumneaei aflându-se între „vinovații” importanți ai aparției celei de-a doua cărți, după cum însuși autorul o „demască”: „Editarea și promovarea cărții, întâlnirea ei cu publicul cititor sunt împlinite prin amabilitatea și strădania doamnei Emilia Țuțuianu și Editurii Mușatinia, de aceea doresc să-i aduc frățești mulțumiri.” Am avut bucuria de a-i citi, fie și târziu, cărțile, autorul însuși putând fi personaj al unei cărți de mare întindere. Un Om cât o
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Dincolo_de_pasiunea_pentru_arta_la_ani_al_florin_tene_1353248853.html [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
lumină în 2014 înseamnă cultură românească azi. Fântânarul acestei frumoase cărți este Elisabeta Iosif.” Din New York a venit poetul Virgil Ciucă, ne-a povestit despre activitatea literară a românilor newyorkezi, despre evenimentele organizate de doamna Doina Uricaru la ICR și strădania de a menține tradițiile românești, cultura noastră, de a le face cunoscute americanilor. Criticul literar Florin Grigoriu a salutat apariția cărții, dl Victor Stan mulțumindu-i pentru participarea la eveniment, l-a prezentat ca pe omul „cu cultura română în
LANSARE DE CARTE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1396360222.html [Corola-blog/BlogPost/354115_a_355444]
-
este ordinea, dispunerea care s-a înstăpânit asupra acestei lumi prin voința lui Dumnezeu...”. În continuare, scriitorul, traducătorul Ion Papuc arată intenția, calea lui Descartes în elaborarea metafizicii sale, întrebând totodată: „Poate fi ceva mai în spiritul Evangheliilor ca această strădanie de a-i aduce pe cei rătăciți la dreapta credință în Dumnezeu?”. În „Opere vol. I”, Nae Ionescu (1890-1940), filozof, jurnalist român, spune: „Descartes niciodată nu s-a îndoit că din ideea pe care o are el despre Dumnezeu nu
TATĂL FILOZOFIEI MODERNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1454112521.html [Corola-blog/BlogPost/370138_a_371467]
-
cine nu-l cunoaște suficient, Eugen Dorcescu pare descins, ca avatar al Desăvârșitului Rafinament, direct din spița davidiană, biblică, rezumând și sublimând reflexele teologice, gândiriste ale lui Nichifor Crainic și ale colaboratorilor săi, de la V. Voiculescu la T. Arghezi. Roadele strădaniilor mistice ale mentorului „Gândirii” se văd de-abia acum răscoapte, fără aparentă legătură, în timp și spațiu, cu înclinațiile deiste programatice ale celor amintiți. Părând a recapitula, în forme canonice diamantine, plăcerea pe care incantația Logosului Divin o producea sacerdoților
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1480750837.html [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]