40,154 matches
-
în arsură Divină, cel mai greu somn, Cel al cenușii devenit veghere și gardă. Deschide-te, rană, atunci când strig - Sesam! Umbrei rugului rămasă pe acest dictam, Căci Dumnezeu în timp ce ne privește vrea să ardă. 24 oct. 2003 * 1 Străin printre străini, aur nocturn scânteind, Rege printre străbuni, rătăcesc gol Către ceea ce se urzește. Unde am încă un Regat? Giuvaerul În mijlocul coroanei. Neant Ce îmi dă viață pentru a mă face origine. Acolo sunt oglinda în care Dumnezeu Se privește și mă
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. 3. Asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care au dobândit o formă de protecție în România. Prin O.G. nr. 44/2004 s-a urmărit facilitarea integrării sociale a străinilor care au dobândit o formă de protecție în România, prin asigurarea accesului la o serie de drepturi. Potrivit O.G. nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților din România străinilor li se poate acorda una dintre următoarele forme de
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
44/2004 s-a urmărit facilitarea integrării sociale a străinilor care au dobândit o formă de protecție în România, prin asigurarea accesului la o serie de drepturi. Potrivit O.G. nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților din România străinilor li se poate acorda una dintre următoarele forme de protecție: statutul de refugiat, protecție umanitară condiționată sau temporară. Străinii care au dobândit o forma de protecție în România au acces la asistență medicală în aceleași condiții stabilite de lege pentru
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
prin asigurarea accesului la o serie de drepturi. Potrivit O.G. nr. 102/2000 privind statutul și regimul refugiaților din România străinilor li se poate acorda una dintre următoarele forme de protecție: statutul de refugiat, protecție umanitară condiționată sau temporară. Străinii care au dobândit o forma de protecție în România au acces la asistență medicală în aceleași condiții stabilite de lege pentru cetățenii români. Străinii cărora li s-a acordat una dintre formele de protecție menționate mai sus sunt obligați, pentru
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
poate acorda una dintre următoarele forme de protecție: statutul de refugiat, protecție umanitară condiționată sau temporară. Străinii care au dobândit o forma de protecție în România au acces la asistență medicală în aceleași condiții stabilite de lege pentru cetățenii români. Străinii cărora li s-a acordat una dintre formele de protecție menționate mai sus sunt obligați, pentru a obține calitatea de asigurat, să plătească contribuția legala începând cu data obținerii respectivei forme de protecție. Străinii cărora li s-a acordat, anterior
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
stabilite de lege pentru cetățenii români. Străinii cărora li s-a acordat una dintre formele de protecție menționate mai sus sunt obligați, pentru a obține calitatea de asigurat, să plătească contribuția legala începând cu data obținerii respectivei forme de protecție. Străinii cărora li s-a acordat, anterior intrării în vigoare a ordonanței privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o forma de protecție în România, sunt obligați, pentru a obține calitatea de asigurat, sa plătească contribuția legală începând cu data
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
protecție menționate mai sus sunt obligați, pentru a obține calitatea de asigurat, să plătească contribuția legala începând cu data obținerii respectivei forme de protecție. Străinii cărora li s-a acordat, anterior intrării în vigoare a ordonanței privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o forma de protecție în România, sunt obligați, pentru a obține calitatea de asigurat, sa plătească contribuția legală începând cu data intrării în vigoare a ordonanței privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
a ordonanței privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o forma de protecție în România, sunt obligați, pentru a obține calitatea de asigurat, sa plătească contribuția legală începând cu data intrării în vigoare a ordonanței privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție în România." 4. Asigurări private de sănătate Asigurările private de sănătate sunt reglementate de Legea nr. 212/2004<footnote Legea nr. 212 din 27 mai 2004 a asigurărilor private de sănătate, Publicată în
ASIGUR?RI SOCIALE DE S?N?TATE by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84077_a_85402]
-
you, creier al meu - printre fractali, feromoni, fisuri, fibule, vistule, Vistula. (Apropo, se pare că polonezii vor să-mi scoată o nouă ediție din Travesti, iar Ireneusz Kania se apropie cu traducerea de sfârșitul lui Orbitor I. Nu e primul străin care îmi spune - am mai auzit asta și la Oslo, și la Stockholm și la Reijkiavik - că aș fi cel mai important scriitor al momentului, dar că tipii nu se vor prinde decât după ce nu voi mai fi.) Adevărul e
În genul lui Cărtărescu - Jurnal III by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Imaginative/11610_a_12935]
-
copilul ei, o fetiță ce își făcea de lucru cu florile de pe peluza din fața hotelului. Eram ca doi oameni care odată se știuseră bine și care acum, după atîția ani, nu mai știau ce se petrece unul cu celălalt. Doi străini încrucișîndu-și din întîmplare pașii. Femeia aceasta, în pofida anilor trecuți, își păstrase frumusețea și, privind-o cu coada ochiului, retrăiam fulgerător istoria unei despărțiri de pe urma căreia fiecare, luînd-o pe alt drum, fusese la un pas de consemnarea unei prăbușiri definitive. Îmi
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
încercat să afle inima și trupul din care ne-am înălțat pînă la căderea în lume, îl vor pune la uscat ca pe o piele de lup hăituit, vor face din el buzunare în care se vor strecura mîinile unor străini care se vor tăia în cuta lăsată de tine, în golul din care, rupt în bucăți, mă voi trezi să te țin în brațe, așa cum făceam cînd te luam de sub duș, trup în care intram mistuit ca în flăcări cămașa
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
chiu cu vai. Locuia în mormânt cu încă vreo patru mușterii, dar pe cel mai important îl chema Aloizie. Sub pulpana lui, meșter cândva în chestiuni bisericești, stătea bunicul meu, Vasile Cesereanu, stingher, sfios, stâlpnic și înfoiat bărbos. Locuia la Străini, trebuia să urmăm linia portocalie de pe asfalt, printre capele, cavouri și statui înaripate cu gene din văzduh înalt. Sub un pin scorojit, cu leșie în coajă, era o cruce cu romburi umflate. Bine te-am găsit, bunicule, bine-ai venit
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
pentru a face posibilă reconstituirea imaginii Kakaniei dinainte de a fi destrămată. Participarea acestui personaj înzestrat cu tot ce se putea la întrunirile ridicole desfășurate în salonul verișoarei sale Diotima ridică totuși anumite semne de întrebare. Pentru că el nu era un străin, nimerit acolo din întîmplare, ori constrîns de împrejurări să facă ceea ce făcea. Dacă pe Bonada, cu care avusese o legătură axată pe sex, o disprețuia, de această femeie din lumea bună care avea o anume distincție păreau să-l lege
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
era însă desigur în detrimentul celei de a doua "căci dacă dșomnuțl Blaga a utilizat vocabularul și metafora nu s-a apropiat niciodată de înălțimea concepției poeților cehi și n-a dat, în poezie, decît mărunțișuri, sfărâmături din piatra scumpă a străinilor, în jurul căror sfărâmături, rar a reușit să înflorească un gând, ca în cutremurătoarea atmosferă a maeștrilor care "ușor ca din cutie scot lumile din haos" și epocile le-nșiră ca "mărgelele pe ață". Nemulțumirea exegetului se îndreaptă deci spre tehnica
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
își asumă și rolul de mesager al semenilor lui, alcătuind o grandioasă utopie etico-religioasă și socială. Mesajul ultim al poetului e alcătuit din extaz, voință, entuziasm, candoare și iubire, dar nu iubire în sens erotic, ci în sens umanitar, atotcuprinzător. "Străin necunoscut, la rîndu-mi, în pragul fraților, o clipă mi-am odihnit spre seară pasul; Un vuiet depărtat de ape, suspin de vînturi și de sfere aprinse-și înstrunară glasul Cîntam neostoita muncă și lumea ce plutea sub mine, în adîncimi
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
creatoare și comprehensivă, corespunzătoare vieții" și cea ,statică, sterilă și neînțelegătoare". ,Una e originală întotdeauna, fiindcă pornește chiar din fundul sufletului nostru; alta, închisă inovațiilor celor mai firești, nu face decât să prelungească, osificând-o, o imitație luată cândva de la străini." De asemeni, el distinge între inovația adevărată și modă, între spirit modern și modernism (acesta luat în sensul de împrumut neasimilat): ,Unul ne apare ca o altoire rodnică și necesară oricărei tradiții vii, căci o tradiție literară sau de altă
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
rază încă mă mai știe, De când țineam luceafărul pe piept Și se vedea lumina prin tărie, De când îmi ridicam câte-un palat Pe fiecare vârf de clipe sparte, De se-ntreba o stea cu chip mirat Ce cată-n cer străinul de departe? Dar se aud pași, se-ntoarce ziua iar, Potecile sunt triste și puține, Și nici un sol cu suflet de Icar Nu cade fără aripi lângă mine; Nevoia mă preface-n călător, Numai în vis vin îngeri să mă
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
Ioana Pârvulescu Dragoste lucidă Dacă oamenii din secolul 19 sunt atât de străini de noi este și pentru că au deasupra capului alt cer. Ziua, cerul lor seamănă oarecum cu al nostru, e înalt, depărtat, și numai păsările sau dirijabilul îi tulbură uneori transparența. Zborul îngeresc nu mai e la modă într-o epocă
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
lor zvârcolește ca sabia, necruțător,Și rușinea îi apasă...Ce-ați făcut din țara ... XVII. AU VENIT ÎN ȚARA ASTA, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016. Au venit în țara asta și-alti străini de-au tulburat-o I-au supt sângele și vlaga și săracă au lăsat-o; I-au ucis bărbații-n lupte, s-au stins mame de durere, Dar românul e ca bradul: NICIODATĂ EL NU PIERE! Au călcat-o în
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
din cărți; Au urlat lupii la graniți, s-au desenat alte hărți... Vipere și corbi de smoală și acum pândesc la poartă: ROMÂNIA mai frumoasă, mai bogată li se-arată! Citește mai mult Au venit în țara asta și-alti străini de-au tulburat-oI-au supt sângele și vlaga și săracă au lăsat-o;I-au ucis bărbații-n lupte, s-au stins mame de durere,Dar românul e ca bradul: NICIODATĂ EL NU PIERE! Au călcat-o în picioare
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
primăverii/ te vor privi mereu ochii aceia... pe care surâsul morții i-a închis când-va./ Și inima mea.../ va dansa peste tot acest univers/ pentru că va ști/că din pulberea ce va fi/ îți va putea zâmbi ca unui străin“ (Atât de mult). Cheia de lectură a prezentei cărți poate fi autoportretul tragic din poezia „Tăcerea ghimpilor (Il silenzio delle spine). Poeta se identifică între cer și pământ în „lacrima oarbă“, în „golul prăpastiei”, din care se întrupează sub zodia
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
pitice vremuri și preascunde frunți e degeaba încă stâncă-n vechii munți: ați uitat să dați cu pietre după câini iar turbații v-au mușcat și piept și mâini zmeii ne-au sorbit și sufletul și glia ne-a rămas - străin pleoștită - pălăria... părăsit-am vatra - ni s-a stins mânia râdem când - prostește - surpăm temelia ...Criste - simt prin neguri - gâfâit respiri: iscă-n plebi-cenușă jarul de martiri! SFÂNT POEMUL LUMII AZI S-A DAT LA FUND sfânt poemul lumii azi
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
și pus afiș...) SCOATEREA DIN URNĂ unde am fost cândva - nu ne întoarcem nici știm cărarea - gustul nu ni-i harnic pentru vreun rai: nu ne cunoaște - noi nu-l toarcem cine-om mai fi ne întrebăm zadarnic așa pierduți - străinii de lumină vom hoinări istorii fără rost cei ce-or veni s-or întreba de-am fost nici Dumnezeu n-avem și nici pricină la stele rumegăm ca la potlogi uitând că de ținut ne ține glia de vrem coroane
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
UCIGAȘE Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Zboruri ucigașe Aliaților din NATO Privim răniți cum zboară avioane Pe cerul capitalei României Diplomații perverse cu blazoane Au pus la cale moartea Coloniei Străini veniți la noi pe neștiute -Născuți din conspirație și crimă- Adepții teoriei “revolute” Vor Bucureștiul altă Hiroșimă S-au instalat cu scuturi și cu tancuri Să otrăvească apa și poporul Au ignorant că viețuim prin veacuri Și stăpânim și marea
ZBORURI UCIGAŞE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380616_a_381945]
-
O despărțire într-un colț Lacrimi și țipete Cineva urăște pe cineva Acolo întind mână câțiva orfani. Altul cumpără o floare Un tânăr fără speranțe bea alcool Într-un colț o pereche se sărută O alta cumpără un coșciug. Un străin în spate mă-ntreabă Cât costă biletul? Intrând în teatru, mă gândesc Cât de nedreaptă este viața... VIS SAU REALITATE L-am întâlnit atunci, când mai puțin îl așteptam Nicicând nu i-am spus, după el muream Uimită priveam iar
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VALMIRA B. SEJDIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380660_a_381989]