8,833 matches
-
așa e), cum zice Lucia.6 Astea-s strigăte în regulă, vaiete eclatante, căci Ada merge direct „către un mormînt de jale” (Apus). E drept că nici n-are încotro altundeva să meargă, întrucît luminozitatea vieții abia de i-a strălucit o clipă: „Șiafară- i iarnă grea/ Și vîntul se muncește între pămînt și stele;/ Iar plînsu-i are ceva din visurile mele,/ Ce n-au trăit aievea nici cît un fulg de nea” (Seară de iarnă). Ca toate suferitoarele din vremea
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
țintă abia când viața a devenit o luptă. 735. Cel care rămâne alături de Dumnezeu vrea să se apropie de propriul său sine. 736. Nu sfida lumina divină a aștrilor fie ei și din negura uitării fiindcă nici tu nu poți străluci altfel în fața Cuvântului Lui Dumnezeu. 737. Nu amâna ziua de azi cu o alta fiindcă nici moartea nu-și amână ziua și ceasul hărăzite ție. 738. Cel ce răstălmăcește Cuvântul Lui Dumnezeu este cel care are mereu ceva de obiectat
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
ce va urma? Atunci e grav! 776. Înțeleptul ară pe ogorul cunoașterii de pe tarlaua Iluziei Vieții pentru a pune răsadurile necunoașterii, iar omul de știință ară tărâmul necunoașterii pentru a pune răsadurile cunoașterii. Cine are dreptate? 777. Care astru va străluci etern înfruntându-și moartea propriului său Univers din Cuvântul spus la învierea gândului de Dumnezeu? 778. Numai fericirea poate ști suferința îndurată de a se întrupa. 779. Nu-ți arunca suferința fiindcă nu știi niciodată ce fericire vei primi în
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
tot ce se întâmplă, Și în mormânt mă răsucesc Și cuie-mi intră-n tâmplă. Eu nu mai simt miros de tei În viața mea postumă, Nu văd nici vajnici pui de lei, Doar mucegai și humă. Luceferi nu mai strălucesc Cand țara e o rană, Copiii mamele-și bocesc, Că n-au în blide hrană. Cântat-am graiul românesc, Această dulce limbă. Dar astăzi, cei ce-o mai vorbesc Prin alte țări o schimbă. Degeaba le-am lăsat cu dor
Poezia mişcării anti-Băsescu - Luceafărul 2011, varianta pentru piaţa Universităţii () [Corola-journal/Journalistic/23880_a_25205]
-
datora nu unei antipatii sau unei convingeri de ordin personal, ci unei mentalități (prilej pentru o minuțioasă investigație a „specifiului” cultural blăjean). S-ar părea, conform lui Ioan Chindriș, că pur și simplu tradiția erudită, marcat științifică și în consecință strălucind de sobrietate a orașului transilvan respingea organic romantismul. Și nu e întâmplător, arată editorul, că, atunci când acesta s-a manifestat, a făcut-o subreptice, sub protecția anonimatului. Era deci pe undeva firesc ca Alexandru Grama, mandatar al acestui curent de
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
ciobite - o senzație mișto: să atingi cu vârful limbii urmele cioburilor și crăpăturile... Aici toate ceștile sunt perfecte și rezervate ca ea; buzele nu-s stimulate de nimic. Norii s-au risipit și au dispărut în spațiu, un soare iernatic strălucește pe suprafețele albe și reci ale meselor. „Privește”, zic eu, și scot din vesta mea rodia, îngăduindu-mi să mă joc cu stupoarea ei. În sacoșă regăsesc cuțitul cu mâner negru, îi încerc mai întâi lama pe degetul meu mare
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
milieu"-ul democratic invizibil care pătrunde deopotrivă instituția democratică (democrația ca Obiect) și individul izolat (democrația ca Subiect individual), unindu-i prin-tr-o relație vie, profund personalizată. N-ați observat pe foștii comuniști convertiți la democrație? Orice ar face, nu pot "străluci" într-un mediu democratic. Deși învăța pe de rost catehismele democrației, sînt totdeauna crispați, robotici, vorbesc și acționează cu rigiditate inchizitoriala. Incapabili să "deschidă" în ei înșiși un spațiu debarasat de fostele imagini, spiritul democrației nu-i "pătrunde". Ca vreascurile
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
că mulți vor pleca din țară, dar puțini se vor întoarce. Demonul, de Lermontov Partea I Mâhnitul Demon, singuratic, Pește pământ zbura tăcut, Si fruntea lui că de jăratec Își amintea despre trecut Când în lumina orbitoare Că heruvim el strălucea, Si cand cometă călătoare Schimba cu el o salutare Și-alintător îi surâdea; Când dintre neguri de vecie Setos de-a ști, stă urmărind Toți aștrii-n caravană vie Prin necuprinsuri pribegind ; Și fericit putea să fie Ca-ntâia lumii
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
vis. A așteptării clocotire, Si spaimă cea de neștiut, Așa, ca-n prima întâlnire Cu sufletu-i s-au cunoscut. Era o tristă prevestire ! El intra, câtă - iată, vai , Un heruvim, un sol din rai, Păzind frumoasă păcătoasa, Cu fruntea strălucind stătea, Si, c-o zâmbire luminoasă, El de vrăjmaș o apără Și-n aripa-i o-nvăluia ; Cereasca-i rază, orbitoare Fu pentru ochiul necurat, Și-n loc de-o dulce-ntâmpinare, O grea mustrare-a răsunat : IX "Duh desfrânat
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Si chinul i-l gonea din gând Dar tocmai începu , că visul , Să se audă paradisul , Când , cu făptura-i răsculata , Tăindui calea prin văzduh , Din beznă iadului , deodată , Țișni îngrozitorul duh . Puternic stă că o furtună , Precum un fulger strălucea , Și-n cutezanța lui nebună Răcni cumplit : - Ea este-a mea ! Înnăbușindu-și spaima-n care-i C-o ruga către Domnul drept , Lipit de ocrititorul piept Stă bietul suflet al Tamarei . Se hotăra cu dânsul ce-i . El stă din
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
urzind tăcere , Isi țese plasa prin unghere ; Șopârle verzi , în umbră sura , Se joacă pe acoperiș ; Și dintr-o neagră surpătura, Un șarpe luneca furiș Spre lespedea intrării , ruptă ; Aici se-nnoadă , neștiut , Aici de-a lungul se deznoadă , Si strălucește că o spadă Lăsată pe-un vechi câmp de luptă De un viteaz care-a căzut !... Sălbatic totu-i ,si se curma , Din câte-au fost nu-i nici o urmă ; A șters al veacurilor val Tot ce a fost odinioară
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
avea. Așadar, domnul Victor Ponta nu este un avocat strălucit. Este bun doar să plimbe hârtii. Relația mea cu Victor Ponta nu este de ascuns. Îl cunosc pe Victor Ponta de când el era procuror, iar eu avocat. El nu a strălucit niciodată ca procuror, iar eu am terminat cu avocatura la 30 de ani când am intrat în politică. Să nu vă închipuiți ca dacă vine domnul Victor Ponta pe aici... ne luăm la bătaie", a spus Elena Udrea la Adevărul
Elena Udrea vorbește despre relația cu Victor Ponta by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22095_a_23420]
-
sau "Jurnalul" lui Mihail Sebastian). Despre literatura română publicată în deceniul care a trecut (ar fi, desigur, mai mult decât meritorie încercarea unui istoric literar care și-ar asuma o astfel de panoramă) îmi îngădui să spun că nu a strălucit: poezie bună s-a scris dintotdeauna în România (firește, pe lângă tonele de maculatură care au sporit și ele din 1989 încoace), așa încât deceniul care este pe cale să se încheie (cu secol și mileniu cu tot) nu a fost neapărat revelatoriu
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
timp în care a trăit, precum și abjecția unor nonvalori instalate după preluarea puterii de către comuniști și-au pus amprenta pe destinul lui Lucian Blaga, determinând dispariția prematură a celui care, împreună cu Liviu Rebreanu și Octavian Goga alcătuiesc o constelație ce strălucește pe firmamentul Transilvaniei și al României. Opera acestor titani ai literaturii face astăzi parte din patrimoniul cultural al universalității, la al carei tezaur țara noastră a adus o importanță contribuție datorată marilor valori care au intrat în circuitul mondial.
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
După istoricii actuali ai romanului, Saché, castelul de pe valea Indrei și Loarei, ar fi locul balzacian prin excelență, ca și al narației evului în fine modern, petrecută în apusul Europei. Am văzut și casa lui Tolstoi de la Moscova. Sufrageria enormă strălucind de lumină; alături, pusă la vedere, perechea de cizme croite de însuși autorul Anei Karenina, meșterită între un capitol și altul, hobby-ul său, cizme folosite cînd trebuia să înfrunte noroaiele de la Iasnaia Poliana. Curios. Locul nu se compară cu
Zeii lari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16703_a_18028]
-
Constantin Țoiu Elementul vizigot, cel maur, latin, plus grecii și fenicienii alcătuiesc substanța iberică al cărei spirit strălucește mai ales în pictură. El Greco... Velasquez... Goya... Acestui spirit i se adaugă lumina pămîntului ars de soare, firea aprigă a locului, fervoarea catolică. Să ne mai mirăm că aici a fost înălțat Escurialul credinței absolute și că, drept urmare, apăru la
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
au fost găsit, nu mai contează. Iar rolul său - veșnic - are infinite nuanțe și variațiuni. Căci mereu mai vine cîte un exeget-regizor, care schimbă lucrurile, prin interpretare. Cred că acestea sînt momentele de fericire personală ale frescei, care, de catharsis, strălucește. Un pendant pentru seninătatea căreia-i e hărăzită ab origine și pe care e sortită s-o reverse asupra noastră. De care ea însăși s-ar putea să nu aibă parte prea des. Sau, cine știe? Tot ce știu este
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
nu tocmai nouă și doar parțial verificată de realitate, în și cu anumite condiții, a fost reactualizată în paginile presei germane de specialitate cu prilejul apariției recente a unui grup de autori străini care, stabiliți în spațiul germanofon, au debutat strălucit în limba noii lor patrii: un bulgar - Ilija Trojanov, înscris deja pe o traiectorie literară sigură prin mai multe cărți, o scriitoare originară din Ungaria, Tereza Mora și o alta, originară din România: Aglaja Veteranyi. Toți trei sunt laureații din
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
restituirilor", rămîne, fără îndoială, ediția critică a operei lui Dominic Stanca, în două volume, intitulate Timp scufundat și Un ceas de hîrtie. Tipărită în condiții excelente la editurile Universalia și Du Style, ediția operelor complete ale scriitorului convoacă o echipă strălucită de filologi, critici, istorici literari și oameni de teatru; îngrijită, prefațată, cuprinzînd un amplu tabel bio-bibliografic, cu note și comentarii de Ion Vartic, Doina Uricariu, Mariana Vartic, Ștefan Oprea și Sorana Coroamă-Stanca, ediția critică reprezintă un exemplu din multe puncte
Un ceas de hârtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16930_a_18255]
-
chiar dialogul în sine (purtat în germană, despre care băiatul spune că nu este limba lui maternă). "După haine părea sărman, dar tot ce avea pe el era atît de curat! Părul îi era pieptănat atît de neted, ochii săi străluceau atît de voioși, fața avea o expresie atît de inteligentă și plină de bunătate, cum n-am mai întîlnit decît la puțini alți copii. L-am întrebat dacă avea de gînd să se facă soldat și mi-a răspuns: da
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
a călătorului, care printr-un "accident" a pierdut contactul cu comunitatea de origine, ruptură a cordonului ombilical familial care îl face pe eroul poveștii să cunoască proba primirii (fie ea benefică sau ostilă). Copilul pierdut în pădurea din poveste vede strălucind la capătul ei o lumină care poate veni de la o zînă, vrăjitoare sau căpcăun. Scenele de ospitalitate nu sînt atît de frecvente pe cît s-ar putea crede la prima vedere cînd visăm la poveste ca la o structură de
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
luat vederi, invitații: obișnuita pleavă ex-comunistă, asezonată cu două-trei figuri bizare, pe care nu știi de unde să le iei. Una dintre ele, doctorul Eltes, veche cunoștință a mea din vremurile când le predam engleza copiilor din satul Vârciorog, județul Bihor, strălucește prin stupizenie: un ungur ce se străduie până la transpirație să intre pe sub pielea românilor! O specie bizară, ilustrată până nu demult doar de Hajdu Gyözö și de unul din lacheii lui Vadim, Fürö Iuliu. Resingătoare specie! Discuțiile, ca de obicei
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
Rodica Bin UN FENOMEN LITERAR? Pentru cei obișnuiți ca gloria unui autor să se cristalizeze încet, de-a lungul anilor, începînd cu un debut strălucit în tinerețe, celebritatea de care se bucură scriitoarea olandeză Margriet de Moor care, la vîrsta de 45 de ani, după o carieră muzicală, s-a consacrat dintr-odată și cu mult folos literaturii, pare un miracol. În Germania, nu doar
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
îl știusem numai dintr-un desen al pictorului Ștefan Dimitrescu, reprodus în Istoria literaturii române." Ideea unei antologii referitoare la opera și personalitatea călinesciane putuse fi cu atât mai atrăgătoare în cadrul lucrărilor la Institut, cu cât nu totdeauna tematica acestuia strălucea în originalitate și, de asemenea, pentru că personalitățile cele mai de seamă ale vieții culturale românești se pronunțaseră în temă, parcă pretinzând antologarea: G. Ibrăileanu, E. Lovinescu, Paul Zarifopol, Mihai Ralea, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Al. Philippide, iar din
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
Alina Chiriac Imaginarul clasic dezvăluie în viziunea lui Toma Pavel lumi bogate și bine desprinse de universul empiric. Arta îndepărtării. Eseu despre imaginația clasică este o carte despre iubirea clasicilor pentru lumile lor strălucind de demnitate și frumusețe, plutind deasupra restului lumii. Este o carte care vorbește și despre despărțirea modernilor de viziunea "completă", plină de sens a clasicilor; o viziune care mărturisește despre un posibil "supliment ontologic", despre un adaos de noblețe și
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]