KorAP: Find »[drukola/base=strămoș & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...293 >

7,303 matches

Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904

și ajunge-n Cernăuți,/ El întreabă florile de tei/ și salcâmii/ Unde, Doamne, sunt românii mei?/ Unde sunt românii?”. Impregnată de efuziuni lirice este tableta Doar o firavă frunză verde..., chemându-ne să visăm ,,cu ochii deschiși, la timpurile când strămoșii noștri străbăteau pe jos zeci de kilometri, cu desagii în spate”, când pe străzile celui mai frumos municipiu din Bucovina de Nord ,,și țăranii, și domnii se înțelegeau în limba noastră cea română”. Chemată, ispitită de mirajul târgului organizat în

Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
acea infernală clocotire de emoții și ură, va reuși să ridice un bastion moral, care în viitor va sta drept mărturie a virtuților poporului român. Făcând uz de argumente, el a invocat bunătatea și blândețea proverbială a românilor, precum și memoria strămoșilor care disprețuiau cruzimea și rasismul (s.n.). Dar cel mai substanțial argument adus de primar autorităților a fost faptul că întreaga gospodărie comunală e deservită de tehnicieni evrei, fără de care viața orașului va fi paralizată”. Cert este că Traian Popovici nu

Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
pogorâre din înalturi, învăluită în mister”, pentru ca mai apoi să puncteze: ,,Fiind pretins (n.n. revendicat) de zece națiuni deodată (de la turci, albanezi, persani până la sârbi, poloni și ruteni), Eminescu, ca nici un alt exponent de vază al neamului, își poate număra strămoșii români vreme de două veacuri”. Dincolo de un asemenea detaliu biografic și de reconstituire a arborelui genealogic, se impune să observăm că magistrala operă eminesciană este scrisă în limba română, că spiritul zamolxian, dacic și spiritul românesc se regăsesc în toată

Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436

în devenire, istorie contemporană. Sub aspectul religiei și credinței este de asemenea de remarcat linia continuă pe care o urmărește autorul și aici, în ceea ce privește spiritualitatea înaltă moștenită și păstrată de-a lungul timpului de populația acestor locuri. Credința monoteistă a strămoșilor daci în Zalmoxes, zeul suprem care a propovăduit nemurirea, a facilitat ulterior „asimilarea creștinismului, datorită asemănărilor de esență existente”, fiind clar că misiunea de propovăduire a cuvântului Evangheliei înfăptuită de Sfântul Apostol Andrei a întâlnit pe aceste locuri o populație

PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1460745872.html [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]
Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449

Zici că-i rudă cu drăcoaicele noastre! - Care-i motivul de m-ai purtat în miez de noapte în sălbăticia asta? - Mă cam enervezi! N-ai răbdare câteva momente ca să admiri cu plăcere spectacolul pe care ți l-a pregătit strămoșul tău! În câteva minute se dezlănțuiră fulgere și trăsnete înfricoșătoare urmate de o ploaie torențială, în rafale. Deodată de lângă ei, la rădăcina unui stejar secular, apăru ca din senin o flacără plăpândă a cărei vâlvătaie se ridică treptat cam la

X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415390293.html [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
amândouă palmele în galbeni exclamând în culmea fericirii: - Aur! Aur! - Nu te bucura prea mult că jumătate este al meu! - Poftim? - tresări bărbatul sărind ca un resort în picioare. - Precum ai auzit! Jumătate din comoară îmi aparține! Așa a decis strămoșul tău! Asta-i dobânda oferită ca s-o păstrez în taină, sute de ani, până te-ai născut domnia ta! Acum înțelegi de ce am împărțit acel galben în două? Așa a fost scris: jumătate-jumătate! - Dacă așa a hotărât înaintașul meu... Dar

X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415390293.html [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770

a romanilor, Floralii, adică sărbătoarea închinată florilor sau zeiței florilor, sărbătoare care avea loc, cum era și firesc, la început de primăvară, când începeau să înflorească pomii și iarba câmpului. Îmbisericirea unei asemenea sărbători era un lucru obișnuit în viața strămoșilor noștri, care au îmbrățișat creștinismul nu doar în timpul perioadei apostolice, cel mai devreme, dar și cu cea mai mare ușurință de asimilare, ca cei care aveau o credință aproape monoteistă, adică henoteistă, după cum bine se știe. Creștinismul nostru a încreștinat

CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
pământului nostru strămoșesc, firea florei țării noastre clocotește în chip tainic și izbucnește în mod vădit de bucuria primăverii, atât a celei a firii neraționale cât și mai ales a firii raționale, a omului, fiul credincios al Bisericii moșilor și strămoșilor noștri. În această zi de Florii numărul mare de credincioși, și în zilele care urmează, se înnoiește și se umple de nemărginita bucurie prin Sfânta Taină a Spovedaniei și apoi a Cuminecăturii, precum bucuria Întâmpinării Domnului nostru Iisus Hristos, când

CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382

kudhra „munte“, întoc¬mai că în albaneză, Banat, Crișana. (E. Burnouf, Dictionnaire classique sanscrit-français, Paris, 1866, p. 170). Credem că aceasta este o dovadă a vechi¬mii și continuității graiului străbun daco-get până în idio¬mul românesc de astăzi. În limba strămoșilor băștinași, cuvantul trebuie să fi sunat [kudra] și să fi însemnat „mun¬te“. Găsim întemeiata și ipoteza lui Gh. Mușu, Din mitologia tracilor, p. 83, care deduce rom. codru „pădure“ din i.e. *kadh „acoperământ, înveliș“. Evoluția de la „munte“ la „pădure

CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134

și de caterpilare, și îngropate în marea grabă a finalului de secol, în fundație. Într-un cuvânt, unii dintre cetățenii orășelului nostru erau convinși că e o blasfemie să amenajezi un magazin, oricare ar fi el, pe osemintele stră - stră - strămoșilor lor. Poate că de aceea așa i-a și rămas supermarketului numele: La cimitir. Nimeni nu zice : Mergem la Kaufland, așa cum se cheamă de adevăratelea supermarketul. Toată lumea zice: Mergem la Cimitir, la șoping. Adică ceea ce, în limbajul nostru neaoș, s-

ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_suciu_1457083408.html [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361

lor. Sărbătoarea durează trei zile, iar în sudul țării și o săptămână, timp în care are loc Târgul de moși, unde lumea se distrează și cumpără sau vinde obiecte și produse. La fel de puternice ca graiul și portul, sărbătorile comemorative ale străMOȘILOR , cu întreaga moștenire culturală pe care ne-o oferă folclorul și tradiția, asigură unicitatea unui popor antic viu, cu toate obiceiurile străvechi practicate și azi, nealterate de timp, încât putem spune: Tu strănepotul atâtor viteji ce dorm sub grui Te

CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cultul_mortilor_elena_armenescu_1338621716.html [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
Corola-blog/BlogPost/362568_a_363897

ce stau în față în haine nefirești Sunt vânzătorii noștrii ce ne vorbesc cu drag Își cumpără supușii cum șarpele din rai Îi vinde pe castelul ce încă nu-i clădit Florile libertății,copacii de pe plai Se folosesc de toate,strămoșii le-au sădit! În sunet de fanfara,călăuzesc destinul Se plimba prin palate din lumi îndepărtate Poporul duce lipsuri,isi gusta viu pelinul Conducători de țară,cu mâinile pătate O să vă vină vremea ca să gustați veninul Robiei astei nații cu

SE PIERDE ACEASTĂ ȚARĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1489440762.html [Corola-blog/BlogPost/362568_a_363897]
Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473

și KATIUȘA RUSEASCĂ. TIMP ȘI DESTIN CAP. I POPORUL ROMÂN, DESCENDENT AL DACILOR HIPERBOREENI 1. Râdăcinile poporului român în istoriografia română și străină MOTTO: „Suntem unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei și cel mai vechi din sud-estul european. Strămoșii noștri dacii și geții locuiau acest pământ cu optsprezece veacuri înainte de HRISTOS. Itsoria nu recunoaște altă patrie decât aceea în care trăiesc și astăzi urmașii lor. „Noi suntem aici”, în timp ce toți vecinii noștri au venit mai târziu în țările pe

ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
se aflau pe pământul nostru cu cel puțin o mie de ani înainte de Hristos și, cu toate acetea, am fost singurul popor european căruia i s-a contestat dreptul de-a stăpâni țara pe care a locuit-o moșii și strămoșii noștri”. 4 Lipsa unor izvoare istorice incontestabile care să aducă informații relevante privind originile limbii, obiceiurilor și civilizației multimilenare care au existat pe teritoriul românesc în afara unor dovezi materiale arheologice (obiecte de cult, podoabe, unete, arme) și a tăblițelor de la

ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
secretă zidită din mînăstirea Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai. Astfel de descoperiri pot aprea oricând, inclusiv pe teritoriul vechii Dacii, care să completeze actualele scrieri depre istoria, cultura, religia și civilizația dacilor hiperboreeni. Revenind la modul în care sunt prezentați strămoșii noștri în scrierile antichității, se cuvine să amintim aici descrierea formulată de „părintele istoriei” HERODOT, care ținea să sublinieze că geto-dacii au fost un popor de elită al antichității admirat pentru dârzenia și vitejia lor în luptă, abilitatea în negocierile

ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497

pământul, s-au emis diferite ipoteze. Masă trăcerii poate fi asociată cu o "invitație la un magic conciliu al umbrelor stămoșilor” (Radu Boureanu) sau "masă rotundă-primul stadiu al civilizației, stadiul primitiv"(V.G.Paleolog). O altă interpretare poate fi apropierea de strămoșii daci, de nașterea civilizației pe aceste locuri. Având în vedere că ansamblul se vrea un omagiu al eroilor căzuți în 14 octombrie 1916, în bătălia de la Jiu, se poate spune ca Masa Tăcerii reprezintă și masa de "pomenire"a acestora

ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 by http://confluente.ro/Aniversarea_nasterii_lui_constantin_brancusi.html [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
Corola-blog/BlogPost/383447_a_384776

stei Își frânge durerea în tulnice arsă... Mă simt de-o tristețe amară cuprins, Parcă și Cerul pe gânduri m-apasă, Pleacă pădurile, de freamătul stins Mai marilor vremii nici nu le pasă! Pleacă pădurile și-n urmă rămâne Setea strămoșilor plânsă-n izvoare, Pleacă pădurile Țării, Stăpâne, Prea-târziului nostru pune-i hotare! Referință Bibliografică: Pleacă pădurile... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1186, Anul IV, 31 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate

PLEACĂ PĂDURILE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1396272029.html [Corola-blog/BlogPost/383447_a_384776]
Corola-blog/BlogPost/343603_a_344932

Acasa > Versuri > Istorie > CE SUNTEM, ÎNTRE IERI ȘI AZI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 635 din 26 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Suntem născuți pe-acest pământ Rămas a noastră moștenire De la strămoși, cu legământ, Să-l apărăm cu îndârjire. Suntem cu toții fii de daci, Recunoscuți peste hotare. Cinstită ramură de traci, Cu viață-n pace și onoare. Suntem urmași de domnitori Și voievozi cu drag de glie, Viteji și aprigi luptători În

CE SUNTEM, ÎNTRE IERI ŞI AZI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ce_suntem_intrei_ieri_si_azi_marian_malciu_1348653310.html [Corola-blog/BlogPost/343603_a_344932]
Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028

potriviri de sunete corespunzând probabil unor sensuri destul de diferite între latină și getică și care nu trebuie să ne împiedice a considera Petrodava și în cuvântul de bază ca getic“. Un alt istoric din zilele noastre, Al. Vulpe, scrie în Strămoșii poporului român, B., 1980, p. 214: „Oare rădăcina Petro nu putea avea, în limba geto-dacă, aceeași semnificație care, atât în latină, cât și în greacă, însemna «stâncă, piatră»?“. Petrodava era vechea denumire a orașului Piatra Neamț, unde există și muntele Pietricica

ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1481620137.html [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
Corola-blog/BlogPost/369870_a_371199

ca chinezii au prima parte din šamaš fiindcă la ei șoarecele se numește shu adică šu cu a>o>u. Iată și alte exemple: arab 'adal „șoarece de câmp“ se compară cu arawak (Haiti, Rep. Dominicana) hadali „soare“. Poate că strămoșii arawakanilor au trăit mai aproape de Africa. Dar șobolanul garri din provensala (Franța de Sud) reflectă exact numele soarelui în ngadjon (australiană) unde este garri. În vechime strămoșii australienilor vor fi locuit mai aproape de Franța! De numele soarelui giro în limba

MOUSE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1470297320.html [Corola-blog/BlogPost/369870_a_371199]
de câmp“ se compară cu arawak (Haiti, Rep. Dominicana) hadali „soare“. Poate că strămoșii arawakanilor au trăit mai aproape de Africa. Dar șobolanul garri din provensala (Franța de Sud) reflectă exact numele soarelui în ngadjon (australiană) unde este garri. În vechime strămoșii australienilor vor fi locuit mai aproape de Franța! De numele soarelui giro în limba bassa (niger-congo) se leaga somalezul jiir, finl. hiiri, est. hiir, magh. egér. Gr. heleios „șoarece“ este evident în legătură cu helios „soare“. Sobolul ce stă la baza lui șobolan

MOUSE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1470297320.html [Corola-blog/BlogPost/369870_a_371199]
Corola-blog/BlogPost/353518_a_354847

mea înlăcrimată, De ce te legi mereu de opincile mele! În Țara aceasta de obârșie tracă Nu am venit ca un dor de haiduc, De-atâtea ori mi-ai spus, „opincarule, pleacă!” Din casa mea unde ai vrea să mă duc? Strămoși mei, care știu, te înspăimântă Și întunecă vederea ochilor tăi, În opincile-acestea, ca lacrima sfântă, I-a purtat viața pe Munți și pe văi! La cei de o seamă cu tine, mișei, Dintotdeauna le-a fost teamă de ele, Tu

OPINCILE MELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Opincile_mele_nicolae_nicoara_horia_1394568964.html [Corola-blog/BlogPost/353518_a_354847]
Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655

partea introductivă Părintele Profesor Păcurariu face câteva precizări în legătură cu încreștinarea daco-romanilor, în care combate unele false pretenții ale istoricilor catolici cu privire la începuturile creștinismului pe teritoriul țării noastre, apoi cu privire la jurisdicția bisericească asupra comunităților nord-dunărene, limba de predicare a Evangheliei la strămoșii noștri. Tot în această parte este prezentată, într-un mod succint, situația Bisericii creștine până la Schisma de la 1054 în care se arată că acest dureros și trist eveniment a fost generat de cauze multiple atât de natură politică cât și

PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_mircea_pacurariu_.html [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
trebui să se întâlnească atât intelectualii cât și credincioșii în calitate de membrii ai Bisericii pentru a înțelege cât mai bine urmările și consecințele uniatismului pentru acest popor care astăzi, mai mult ca oricând, este chemat să-și asume destinul istoric al strămoșilor săi. Drd. Stelian Gomboș. Referință Bibliografică: Recenzie - Parintele Mircea Pacurariu... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 210, Anul I, 29 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului

PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_mircea_pacurariu_.html [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255

se aprinde de mireasma destăinuirilor zămislite ca odinioară în cântecul Dochiei. Soarta i-a țâșnit ca un sâmbure din pământul dac primenit de sângele sfânt martiric ce a proptit pentru veșnicie Crucea biruinței întru Hristos. Culegând cu sufletul nectarul luminii strămoșilor care au creat veacuri și milenii de duh, devine un întremător al cântecului în care se zămislesc ierurgiile frumosului românesc. Virgil Mateiaș s-a născut în comuna Grid-Făgăraș în 26 Ianuarie 1909, din învățătorul Ilie și Ana. Licențiat în Drept

CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1410229746.html [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]