2,423 matches
-
majoratul religios la 13 ani iar fetele la 12, adică la vârsta când puteau face deosebirea între bine și rău, când aveau clar discernământul propriilor fapte. Ori Iisus n-a bulversat ordinea naturală a lucrurilor, ci a împlinit întocmai legea strămoșească și din acest punct de vedere. De aceea, Evanghelia ne și spune că după 12 ani s-a comportat exact ca un adolescent iudeu al vremii, mergând la sanctuar doar atunci când legea îi permitea. Cei nedumeriți cu privire la copilăria lui Iisus
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461045117.html [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
1, 15; Mt. 4, 14). Prin aceste cuvinte, Iisus a vrut să evidențieze două aspecte, la fel de importante: primul ar fi că din punct de vedere fizic i s-a împlinit Lui Însuși vremea ieșirii la misiunea publică, după obiceiul legii strămoșești, adică atunci când a împlinit 30 de ani (cf. Luca 3,23), vârstă la care, în antichitatea iudaică cineva se putea afișa public și era efectiv luat în seamă. Era exact vârsta la care erau admiși preoții și leviții la slujire
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461045117.html [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
multi la număr. Într-o astfel de Românie, câți români nu s-ar întoarce la vatră străbuna, câți alții n-ar renunța la visul împlinirii pe alte meleaguri, câți români n-ar fi fericiți band apă limpede din fântână pământului strămoșesc! Dar Dumnezeu l-a chemat la El fiindcă țării noastre poate că nu-i venise încă momentul mântuirii, poate că mai avem de plătit pentru multele îndepărtări de la Cele Sfinte, sau poate că este numai o încercare pe care trebuie
REMEMBER. ARTUR SILVESTRI LA TREI ANI DE LA URCAREA ÎN NIRVANA (ELENA BUICĂ, TORONTO) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Remember_artur_silvestri_la_trei_ani_de_la_urcarea_in_nirvana_elena_buica_toronto_.html [Corola-blog/BlogPost/355404_a_356733]
-
consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte!... Așadar, sunt încredințat, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să-l ierte, să-l odihnească și să-i răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu școală teologică înaltă, încheiată, și pe care, apoi i-a hirotonit
FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457599342.html [Corola-blog/BlogPost/363402_a_364731]
-
dr. Heinz Leibing. 1970 - 20 August: Revine la stăreția Mănăstirii Neamț. 1970 - 15 Decembrie: Este ales de Sf. Sinod al B.O.R. Episcop vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, la propunerea Mitropolitului Olteniei, Dr. Firmilian, fiind al 77-lea arhiereu al Bisericii strămoșești de la dobândirea autocefaliei, în anul 1885. Primește titlul simbolic Severineanul, în amintirea vechiului scaun mitropolitan înființat la Drobeta Turnu Severin, în urmă cu 600 ani. 1978 - 20 Aprilie: Colegiul Electoral Bisericesc îl alege ca Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_mitropolitul_nestor_vornicescu_.html [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
noastre, atât în țară cât și dincolo de granițele ei ... și mă uitam cum destul de mulți din membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Președintele acestui înalt for bisericesc în persoana Prea Fericitului Părinte Teoctist - Patriarhul Bisericii noastre strămoșești, au venit să-l prohodească, alături de marea mulțime de credincioși, oameni de cultură, reprezentanți ai celorlalte culte și nu în ultimul rând, ai autorităților civile și militare, centrale și locale; unii dintre ierarhi fiindu-i colegi și colaboratori în diferitele
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_mitropolitul_nestor_vornicescu_.html [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
va fi repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă aportul său a fost foarte consistent, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am aminitit și mai sus, Ierarhul Nestor Vornicescu al Bisericii noastre strămoșești și al neamului nostru românesc este ca un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_mitropolitul_nestor_vornicescu_.html [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
AJRP (Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni), Ligya Diaconescu, dar și din voința arzătoare de a menține aprinsă flacăra limbii române. În pofida vicisitudinilor la care este supus destinul uman, doamna Ligya Diaconescu a pus mai presus de problemele personale, soarta limbii strămoșești, sacrificându-și liniștea pentru a organiza această întâlnire, la doar două zile de la funeraliile soțului defunct, dovedind respect și responsabilitate față de un asemenea act de cultură și față de participanți, dar și marea pasiune și putere de sacrificiu a domniei sale, față de
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/rodica_p_calota_1473216883.html [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
decât să o citești cu nesaț. Aș putea spune că cei doi domni, Octavian Curpaș, autorul și personajul Dumitru Sinu, se aseamănă, deoarece mâna destinului i-a făcut să se cunoască departe de țară, însă amândoi provin din același „leagăn” strămoșesc, minunatul Ardeal. Nu pot trece mai departe fără a spune că scriitorul, i-a ascultat poveștile spuse cu atâta farmec, notându-le ca într-un fel de jurnal și apoi mai târziu să prindă contur intr-o carte. Nu degeaba
VISURILE ŞI AMINTIRILE LUI DUMITRU SINU SCRISE DE OCTAVIAN CURPAŞ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Carmen_marin_visurile_si_amintirile_l_carmen_marin_1345102669.html [Corola-blog/BlogPost/355100_a_356429]
-
de ani, la îndemnul poetului Adrian Merlusca. Nu scriu epigrame pentru un umor de trotuar. Umorul meu este ușor amar, un fel de reflectare a vieții noastre de ieri și de astăzi. Cred că epigrama poate fi alternativa la nuielusa strămoșească. Ce este de subliniat, însă, este faptul că și "pielea" unor entități contemporane a devenit tot mai insensibilă la orice formă de stimuli. Dar nu este singura problemă. Epigrama rămâne Cenușăreasa literaturii noastre, deși în templele sale am cunoscut pe
ILARION BOCA ŞI LUMINA DIN CUVÂNT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1445079175.html [Corola-blog/BlogPost/378353_a_379682]
-
bloc, înălțat în chip de coloană - Pietrele au devenit simboluri ale omenirii și ale dragostei.. S-au cristalizat împlinindu-se sub forma acelei Porți pe care tinerii o numesc astăzi Poarta Sărutului. Referindu-se la reîntoarcerea spre izvoare, la rădăcinile strămoșești, arhetipuri ale unor idei sălășluind în lucruri - cum spunea Platon, Brâncuși a mers mai departe: Urmăream să dau chip sărutului veșnic - acel sărut care la noi e cunoscut de când lumea și e sărbătorit în fiecare primăvară, de Dragobete. Unii au
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
în glumă. Ca să le aprind curiozitatea și să-i îndemn să vadă mail limpede și să gândească mai departe. CĂUTAREA PRIMITIVULUI ÎN ARTĂ ÎNGEMĂNATĂ CU GENIUL BRÂNCUȘIAN În sculptura lui Constantin Brâncuși simplitatea, primitivul în artă le găsim în rădăcinile strămoșești, fiindcă tot din trecut ești nevoit să pornești, de la sămânță, cum spunea, ducându-ne în trecutul milenilor. Iar la Masa Tăcerii a simțit acea stare de reculegere, în amintirea celeilalte, pe care mama frângea pâinea pentru noi și ne împărțea
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
spiritualității noastre, atât în țară cât și dincolo de granițele ei ... și mă uitam cum jumătate din membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu președintele acestui înalt for bisericesc în persoana Prea Fericitului Părinte Teoctist - Patriarhul Bisericii noastre strămoșești, au venit să-l prohodească, alături de marea mulțime de credincioși, oameni de cultură, reprezentanți ai celorlalte culte și, de asemenea, a autorităților civile și militare, centrale și locale; unii dintre ierarhi i-au fost colegi și colaboratori în diferitele comisii
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – MITROPOLITUL ARDEALULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2 by http://confluente.ro/In_memoriam_sapte_ani_de_la_trecerea_l_stelian_gombos_1343735115.html [Corola-blog/BlogPost/358737_a_360066]
-
se-adeverește. Povestea topește zăpada-n sânge, când fără prihană se naște Viață. Iar Nașterea pe moarte o învinge, Crezul să pună izbândă-n speranță. Eu am deschis portiță sufletească, Lumina sacră s-aducă harul sfânt. Să-mi aprindă credință strămoșească. Să ningă cu daruri sfinte pe Pământ. Fereastră de lumină-i Sărbătoatea Nașterii Domnului, să creștinească pe cei ce-așteaptă binecuvântarea. Germenele credinței să rodească. © Maria Filipoiu Din,,TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE ROMÂNEȘTI" Referință Bibliografică: POVESTE DE CRĂCIUN / Maria
POVESTE DE CRĂCIUN de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1418279840.html [Corola-blog/BlogPost/376745_a_378074]
-
Morala, Apologetica cu noțiuni de filozofie a religiei, totul a fost un întreg, o materie bine asimilată și bine armonizată cu tradițiile neamului, tradiții care au fost în stare, prin toate vitregiile, să ne păstreze limba românească, legea și credința strămoșească. Aceste constatări au determinat pe Preasfinția Sa Episcopul Nicolae să se bucure sufletește în mijlocul școlarilor, să adreseze tuturor cuvinte de laudă: pe cei distinși să-i premieze, pe profesorii de religie Păr.Dr.Mauriciu Cătana, protopopul Ioan Bonațiu și Dr.
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
în solidaritatea catolică, suprapunând-o pe aceasta solidarității naționale românești. Răspunsul a venit prompt și academic. L-a dat Prea Sfințitul Nicolae al Oradiei, în aplauzele unanime ale întregii asistențe. Preasfinția Sa adresându-se celor de față a spus: Biserica strămoșească a neamului nostru m-a trimis la această sărbătoare exclusiv românească pe mine, cel mai tânăr episcop al ei, ca să aduc sentimente de caldă recunoștință pentru acela care a fost Vasile Lucaciu, marele luptător al neamului românesc de dincoace de
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
un răspuns afirmativ dat din partea noastră voinții Sale de a fi noi stăpânitorii hotarelor acestora. În sfârșit, zidirea catedralei ortodoxe înseamnă zidirea acelui laborator ale cărui puteri dumnezeiești vor avea și menirea de a readuce în albia credinței și tradițiilor strămoșești pe atâția dintre frații noștrii înstrăinați din pricina vitregiei împrejurărilor. Iată de ce este nevoie ca fiecare credincios al eparhiei noastre să se simtă îndemnat de conștiința lui de român și de inima lui de ortodox, să contribuie cu ceva pentru catedrala
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
Mari. Mai mult, a fost percepută ca un act patriotic săvârșit de un transilvănean cu o înaltă conștiință națională, erudiție și o vie admirație pentru poetul care a iubit ca nimeni altul istoria plină de glorii a neamului, frumusețile gliei strămoșești, model de demnitate națională identificat cu sufletul poporului însuși. Ea stă la începuturile notorietății postume a poetului național, anticipând șirul de strălucite monografii, de originale exegeze ce urmau a i se consacra în cultura românească și universală. Semnată Elie Dinurseni
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
chip neîncetat, pentru tot ce ați făcut pentru mine personal, pentru universitatea orădeană - care este ctitoria dumneavoastră și de care (sau la care) mă mândresc cu faptul că am învățat și eu, pentru județul și orașul nostru, pentru Biserica noastră strămoșească, pentru învățământul universitar românesc, pentru știința și cercetarea românească, pentru atâția mii și mii de oameni - studenți și cadre didactice, într-un cuvânt pentru noi toți!... Cugetând acum, în aceste clipe, la activitatea și la personalitatea domniei voastre foarte complexă
RĂMAS BUN ŞI VĂ MULŢUMIM ÎN MOD DEOSEBIT PENTRU TOT, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ramas_bun_si_va_multumim_in_mod_deo_stelian_gombos_1348822705.html [Corola-blog/BlogPost/365808_a_367137]
-
harul să aducă celor ce asistă de pe metereze. Omul cu credință păstrează în casă, Aghiasmă sfințită-n zi de Bobotează. Că prin stropire este miraculoasă. Astfel, tradiția se perpetuează. © Maria Filipoiu 6 Ianuarie Datini și obiceiuri de Bobotează În datini strămoșești ce sunt practicate prin Ajunul ce precede sărbătoare, abundă mituri, dar și sacralitate. Transpuse în ritualuri populare. Cine-n noaptea de Ajun privește pe Cer, să vadă lumină de Duh purtătoare, puterea credinței dezvăluie mister prin steaua-Luceafăr ce în zori
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1420493780.html [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
Pământul nostru vrea iubire! Dumnezeu ne-a lăsat moștenire aleasă Pământul cu plaiuri însorite, pădure deasa Apele ce izvorăsc din munți, apoi coboară Spre mari, oceane, văzduhul le-mpresoară! Dar, dragul de cunoaștere ne-a aruncat Începând cu Adam în strămoșescul păcat De încălcare a Legilor Divine, în neascultare Tot “progresând” așa, acum trăim în poluare. Mor peștii -n apă și se despart de viață Pământul are nevoie de haina-i de verdeață Bat clopote spre seară, cheamă la unire Pământul
CUIBUL BERZELOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1426857055.html [Corola-blog/BlogPost/379666_a_380995]
-
și apă stătută, dincolo înspre fluviu - aflat la o aruncătură de băț - febrilitatea unor activități având aceeași culoare cu cea a Dunării înspumate și tulburi, în care ostoiau tigori scremute de noile rânduieli pe cale de a-și afla pe pământ strămoșesc obiceiuri nebănuite, pungășii mărunte și abordări de gogomănie de neam prost și lacom după bunătățuri care prisoseau pe tarlale, ape, saivane și pivnițe. Ele vâsleau în bărci ce-naintau într-o tăcere suspectă prin păpurișul bălților, traversau ziua pe ferite
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_la_colectivizarea_dobrogei_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
împinse înapoi de marile prefaceri. Uităm din ce în ce mai des de existența întruchipată de satul străbun, de oamenii simpli care aparțin gliei cu tainele și frumusețile ei specifice, cu "cumințenia pământului" românesc, țăranii de la talpa țării care mai poartă în ei adâncul strămoșesc, adevărul, lumina, pacea și liniștea după voia Domnului. Poetului Adrian Erbiceanu i-a intrat în suflet această operă populară, de o construcție cu totul aparte, și nu a mai lăsat-o să plece decât după ce a trecut-o prin alambicul
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_o_meditatie_pr_elena_buica_1375014337.html [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
Privesc la pâinea rumenită, Ca o coajă de portocală, Mi-e greu să rup o bucățică, Chiar dacă foamea mă răscoală. Învins totuși de imensa foame, Întind mâna să rup, îndrăznesc, Îmi vin în minte ale lanului coame, Unduind peste câmpul strămoșesc. Gura rupe cu dinții, hămesită, Macină, tocând ca o batoză, Bucata de pâine, de apărare lipsită, Cu o coajă neobișnuit de roză. Atunci îmi vine în minte, Cât de grei erau snopii cu spice, Și cum ne grăbeam cu secerișul
BUCATA MEA DE PÂINE ( POEZIE TRADUSA IN LIMBA TURCA ) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1450375984.html [Corola-blog/BlogPost/366348_a_367677]
-
în această complexă activitate, unde s-a simțit influența elementelor educative ce aparțin tuturor ariilor curriculare, deoarece elevii au învățat să cânte, să danseze, să recite, cunoscând astfel frumoasele tradiții românești și nutrind sentimente de respect și apreciere a valorilor strămoșești. Tradițiile românești constituie una dintre valorile inegalabile și incontestabile ale poporului nostru și nu trebuie să lăsăm timpul și evenimentele lumii moderne să ne facă să le uităm. Alături de literatură, care constituie un factor cu eficiență deosebită în educație, arta
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Traditiile_comoara_nepretu_cornelia_viju_1365001821.html [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]