2,407 matches
-
au distrus ,,O BIATĂ ROMÂNIE,,! Astăzi vreau ca poporul tău, Să se trezească din acest hău Să reîntregească hotarele tale Cu mândrie să porți înscrisuri legale... Să se facă curățenie în țară, Legea să se respecte ca afară... Limba noastră strămoșească Să o vorbim, toți s-o cunoască! Cine nu vrea să se aplece În țara lor cu toți pot să plece, Aceasta este țara noastră România. Respectă-i, portul, graiul, glia ! Referință Bibliografică: DRAGĂ ROMÂNIE / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN
DRAGĂ ROMÂNIE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383207_a_384536]
-
cu titlul: « Ortodoxia și Statul în România, sub regimurile totalitare » 26 - 28 Februarie 2011, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XV - a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: Câteva considerații istorice despre Mitropolia Ortodoxă Română a Basarabiei - trecut, prezent și perspective » 06 Iunie 2011, am participat la Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
transilvăneni, pioner al emancipării politice și sociale a acestora...». 26 - 28 Februarie 2012, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVI - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: Câteva referințe despre Biserica Ortodoxă Română și Securitatea, în perioada comunistă...» 16 - Mai 2012, am participat în municipiul Galați la Simpozionul dedicat (de către Biserica Ortodoxă Română), anului jubiliar
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
abordarea vieții și operei sale din perspectiva credinței creștine...». 26 - 28 Februarie 2013, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVII - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: « Temnițele și închisorile comuniste din România - câteva referințe despre numărul lor, activitatea, volumul de încarcerare, capacitatea și dispunerea lor geografică....» 16 Mai 2013, am participat în municipiul Galați
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
activitatea, volumul de încarcerare, capacitatea și dispunerea lor geografică... ». 26 - 28 Februarie 2014, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVIII - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: « Jertfa Sfinților Martiri Brâncoveni - între asumarea responsabilă a libertății umane și realitatea autentică a muceniciei creștine... » 13 Mai 2014, am participat în municipiul Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
referatul intitualt: « Despre drepturile omului și provocările globalizării contemporane... » 26 - 27 Februarie 2015, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XIX - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: « Biserica Ortodoxă Română între identitate concretă și autocefalie rodnică... » 27 - 28 Martie 2015, am participat în municipiul Sfântul Gheorghe, județul Covasna, la lucrările celei de a XXI - a
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
loc de frunte stă aceea că a încurajat și ajutat o mulțime de tineri teologi să se pregătească pentru apărarea și promovarea credinței ortodoxe în anii grei ai dictaturii comuniste, si care astăzi sunt preoți și slujitori destoinici ai Bisericii strămoșești. A fost în același timp un bun păstrător al Tradiției și un pastor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un
ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2236 din 13 [Corola-blog/BlogPost/383268_a_384597]
-
a făcut Părintele Arhimandrit Serafim Mân, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului sau față de țara aceasta și de Biserică strămoșeasca!... Se cuvine așadar, să-i aducem, si acum - la împlinirea a patru ani de strămutarea să la veșnicele lăcașuri, un prinos de cinstire și de recunoștință, rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea
ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2236 din 13 [Corola-blog/BlogPost/383268_a_384597]
-
în iarbă o șopârlă de smarald, ce dormea pe fâșie, o făcu să se miște vioaie, după care îi dete una cu buzduganul. Șopârlă mai zvâcni o dată din coadă cu putere, apoi rămase pentru totdeauna fără suflare, amestecată cu glia strămoșească pe care voia s-o părăsească. — Drept să-ți spui - glăsui Metodiu - spaima ce-am tras-o rezultă din trei chestiuni: 1î noi ieșim des din Moldova și ne întoarcem și mai des, dar de văzut până acum nu te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mormăi a batjocură Stejeran. Hai, mă Parnasie, că vorbești prostii! Acum lămuriți-mă și pe mine, grăi Parnasie fără să-l bage în seamă pe Stejeran - ce le trebuia lor pământ? — Era pământ bun? - se interesă Cancioc. — Pământ gras, pământ strămoșesc! - întări Parnasie. Pui un bob, din el răsare, așa, ceva de speriat! Dar de ce l-au luat, asta nu mai știu. Căzură pe gânduri. Povestea lui Parnasie îi tulburase. Chiar, ce le trebuia ălora pământ? — Fraților - șopti înfrigurat Cancioc - nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și-n mânecile sutanelor au praf alburiu de Italia, cu miros de citrice și măslini, în faldurile de pe lângă trup praf gălbui de Balcani care intră în țesătură și nu mai iese, oricât te scuturi, iar la poale, mai proaspăt, praf strămoșesc de Pașcani pe care-l poți scutura, dar care, sub forma unui noruleț credincios, te urmează oriunde, până-n mormânt. — Am ajuns acasă! - grăi meditativ, cu ochii înlăcrimați, Metodiu. Mulțumescu-ți, Ție, Doamne, că, deși nu ne-ai scutit de povara unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ar putea răpi țara, singura avere! Așa proliferează xenofobia: Străinii sînt agenți! Străinii sînt dușmani! Înțelegi, toate acestea traumatizează moral - nu mai respecți omul pentru că e om, e pentru că e român și are un certificat legal de apartenență la vatra strămoșească. Întreaga țară devine un trib uriaș În care știința, arta, orice creație ajunge un produs colectiv național, stabilit după un barem impus - patria trebuie să cînte și patria cîntă, patria trebuie să aplaude și patria aplaudă, patria trebuie să rabde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sârbi, adusă în satul Lunca de boierii Sterian, pentru a „purta” moara de focă și „vaporul” folosit la treieratul grâului. Urmașii acelei familii și-au legat numele de satul Lunca, fiind născuți și crescuți aici, devenind „oameni ai plaiurilor noastre strămoșești”. Costică I. Vadanovici a scrisă cu prilejul Centenarului Școlii din Lunca și a întâlnirii cu fiii satului o poezie intitulată „Istoria și legendele pârâului Dunavăț”, pe care a prezentat-o în cadrul adunării festive. Despre întâlnirea cu fiii satului din 27
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
î1703-1792), foarte influent și în rândul credincioșilor din zilele noastre, care afirma că un musulman nu trebuie să se supună vreunei alte legi în afara Coranului; el refuza rolul de intermediari al sfinților și-i excomunica pe liberali, făcând apologia tradiției strămoșești îsalafiyya). Pe aceeași linie, cei care urmează astăzi învățăturile teologului pakistanez Sayyid Mawdudi î1903-1979), ostil creării unui stat laic pakistanez în momentul separării de India, interzic supunerea față de orice altă legislație decât cea impusă de Coran; pentru ei, singura suveranitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
pline de jandarmi soseau unul după altul la fața locului, iar domnul cancelar federal Dollfuss a inspectat personal totul, în mare și în amănunt, foarte satisfăcut, cu pana de cocoș de munte, la pălărie. Pana de cocoș a apărării vetrei strămoșești, apărare care‑i împiedica pe mulți să aibă o vatră unde să‑și ducă traiul. Imaginea cadavrelor împușcate în cap, acoperite cu hârtie de ziar, și un vânt nu tocmai binefăcător, un așa‑zis vânt de februarie care răscolește foile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
-n teasc de genii Din a sângelui cerneală... Limba noastră cea de rugă Are gustul de mustoasă, De vin vechi de buturugă Și de lacrimă sfioasă. Limba noastră nepereche Are gustul de băbească Cea mai nobilă și veche Pe moșia strămoșească. Limba noastră-i încântare, Are gust de viță vie Și de România Mare În podgorii pe vecie. Limba noastră de dulci muguri Are gust de busuioacă Distilată din vechi struguri Copți pe glia traco-dacă. Limba noastră-i seva noastră, Are
LIMBA NOASTRĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364334_a_365663]
-
Dar ele nu pot înstrăina sufletul. Chiar dacă este străpuns uneori de linia imaginară a graniței, acesta rămâne întreg, la fel de viu și nevătămat, de o parte și de alta a convenționalului. Nu se putea însă să se rupă iremediabil trăirea creștină strămoșească, zidită în conștiința moroșenilor prin prima ctitorie a dinastiei voievodale a Drăgoșeștilor, la Peri, în anul 1389, loc care astăzi se află de cealaltă parte a Tisei, râu devenit, convențional, graniță între două state. Nu se putea rupe, cu atât
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
împărat asasinat și o româncă se poate naște un poet? Dintre lacuri ruse și sălcii românești se poate naște o poezie? La margine de rafinării se pot naște necuvinte de îngeri!? -aș izgoni toți soldații ruși ce au atins pământul strămoșesc le-aș păstra doar regretul lacurilor eseniene și un fiu al poeziei visurilor mele le-aș da soldaților ruși vodka înapoi cu care generalul Nikita a pășit aici și pe tine Stănescu Nichita te-aș sechestra într-o "altă matematică
LUI NICHITA STĂNESCU de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364356_a_365685]
-
bine a făcut Părintele Gavriil Stoica, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
precădere în materialul pregătit importanța păstrării și promovării limbii noastre și a valorilor culturale românești, oriunde am viețui pe acest pământ. "Dragi români, Să fiți mereu mândri că sunteți români și să arătați tuturor acest lucru. Să respectați limba noastră strămoșească, elementul care ne definește ca români, pretutindeni în lume.” - îndemnă în finalul mesajului transmis românilor din insulă domnul Cristian David - ministru delegat al românilor de pretutindeni, prin vocea Veronicăi Ivanov, redactor șef al publicației “RO-MANIA”. Părintele Ciprian Danciu, de asemenea
ROMÂNII DIN CIPRU AU SĂRBĂTORIT LA PAFOS ZIUA LIMBII ROMÂNE! de ZIARUL RO MANIA CIPRU în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364389_a_365718]
-
Pentru Unitatea Culturală A Tuturor Românilor, Editura „Samia”, Iași, 2009, 251 p. 24. Liga Culturală Pentru Unitatea Românilor De Pretutindeni, 1890-2010, în colab. cu Prof. univ. Dr. Victor Crăciun, Editura „Semne”, București, 2010, 200 p. 25. O viață închinată Bisericii strămoșești și spirituale naționale: I.P.S. Pimen Suceveanu, în colab. cu Preot Dragoș Buta și Prof. Dr. Viorel Enea, Editura „Samia”, 2010, 270 p. 26. Conștiința Unității naționale în Gândirea și Istoria Românilor, Editura „Danaster”, Iași, 2012, 371 p. 27. Profesorul universitar
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
opulența prezentă la mai tot pasul, se află această comunitate de români ce își duce viața cu bune și mai puțin bune, muncind cinstit și respectându-și semenii, indiferent de naționalitate, dar care nu a uitat tradițiile, ospitalitatea și bunul-simț strămoșesc, încercând să ducă mai departe un spirit ce se înalță numai prin credință. Ilie Marinescu septembrie 2010 Referință Bibliografică: Veni, vidi, vici / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul I, 05 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
VENI, VIDI, VICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364523_a_365852]
-
de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă efortul și aportul său au fost foarte consistente, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am aminitit și mai sus, Ierarhul mărturisitor și pilduitor Gherasim Cucoșel al Bisericii noastre strămoșești și al poporului nostru românesc este ca un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
cinism: „pomul care nu face roadă se taie și în foc se aruncă”. Așa se zice și la biserică, afirmă el cu naivitate prefăcută. Dar moș Nichifor este și mai radical, de o radicalitate frizînd imoralitatea, ba și părăsirea credinței strămoșești: În privința asta - îi spune el jupîneșicăi Malca - îi mai bună legea dumneavoastră de-o mie de ori. Nu-ți face una copii, iei alta. Nu face nici aceea - alta. Și de la o vreme trebuie să nimerești una blagoslovită de Dumnezeu
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
mâini de aur ale unor chirurgi au reușit să pună inima la locul ei. Asta este și Basarabia, un prunc cu inima în afara pieptului. Inima Basarabiei trebuie pusă la locul ei. Locul ei este limba română, este istoria română, credința strămoșească. Și lucrul acesta îl putem face numai împreună, în primul rând românii din țară și apoi românii de-aici. Acum, în încheiere, vreau să subliniez că eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]