2,445 matches
-
cu respectarea principiilor și a celorlalte norme general admise ale dreptului internațional. (3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii. (4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine. • ARTICOLUL 4: Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni (1) Statul are ca fundament unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi. (2) România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de
ÎMI VREAU ŢARA ÎNAPOI! EU CU CINE VOTEZ? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340362_a_341691]
-
aviația și comandourile israeliene a falașilor (iudeii etiopieni) de pe malurile lacului Tan ș. a.). În anul 811, armatele bulgarilor de sub conducerea hanului Krum au luat cu asalt bogatul oraș Adrianopol (astăzi - Edirne). Populația rămasă în viață din acest oraș a fost strămutată cu forța de către cuceritori la gurile Dunării pentru a valorifica pămînturile din preajmă. Istoricii cred că ar fi fost vorba de Cîmpia Bărăganului și stepa Bugeacului. După 26 de ani (!), în anul 837, flota bizantină, învingînd rezistența garnizoanelor inamice, a
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
ci vreau să trăiesc în Pereiaslavețul de pe Dunăre, deoarece aici va fi centrul tuturor pămînturilor mele...” („Ne liubo mi esti v Kieve, hociu jiti v Pereiaslavțe v Dunai, iako to esti sereda zemli moiei...”). Cneazul kievean a vrut să-și strămute capitala în acest orășel situat pe cursul inferior al Dunării, adică nu departe de regiunea care ne interesează. După cum vedem, Bugeacul urma să devină placa turnantă a imperiului său. Ultima sa bătălie, Sveatoslav a dat-o în anul 971 împotriva
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
mass-mediei folosite cu multă abilitate de gabrielenii din Toronto în alienarea și strămutarea locuitorilor din Roșia Montană pentru a le lua proprietățile, mutându-i în locuri diferite, greu de adaptat și este la fel, precum în trecut, nord americanii îi strămutară pe amerindieni în rezervații! Cartierul Recea din Alba Iulia este o neo-rezervație. Datorită acestor nelegiuiri, Roșia Montană a devenit o problemă a întregii națiuni române fiindcă proiectul străin de exploatare intensivă este o altă ocupare și prădare a țării și
Roşia Montana împinsă pe marginea prăpastiei de Gabrieleni () [Corola-blog/BlogPost/340031_a_341360]
-
Montană prin orice mijloace, în mod cert ascunde alte motive pe lângă marele profit cu care RMGC (Roșia Montană Gold Corporation) se alege în dauna României. La suprafață promit toate legalitățile, tehnologiile și dragoste nețărmurită față de sărăcia roșienilor, pe care-i strămută de pe vetrele lor milenare, în timp ce în subteran fac aranjamente și corup și mai mult guvernanții corupți, să scoată legi și ordonanțe în favoarea lor, dovedind că se pricep la săpături, la mineritul subteran! Din nefericire, mass-media de Cotroceni, de parlament și
Roşia Montana împinsă pe marginea prăpastiei de Gabrieleni () [Corola-blog/BlogPost/340031_a_341360]
-
guvernanții României ar fi avut un pic de dragoste de țară și spirit gospodăresc, se puteau apuca de un asemenea proiect în urmă cu ani și ani de zile și atunci roșienii aveau de lucru și nu trebuiau să fie strămutați, mai ales ca au acasă la ei cel mai mare muzeu al mineritului din lume, ce trebuia doar amenajat și prezentat lumii. Locuri de muncă și venit pentru generații și generații. Blestem pe capul națiunii să nu fie condusă de
Roşia Montana împinsă pe marginea prăpastiei de Gabrieleni () [Corola-blog/BlogPost/340031_a_341360]
-
se epuiza pe sine, în spectacolele sale. Nu iese în scenă să mimeze muzica, iese în scenă să o cânte și nu se țintuiește ca o statuie fără duh în locul căreia vorbește istoria, ci freamătă pe toate așchiile scândurei scenei. Strămută îndestulător toate gândurile spectatorilor. Fiecare dintre ei intră astfel în comuniune cu artistul Benone Sinulescu, care dovedește cât de profundă este puterea cântecului folcloric românesc, nealegând să aibă o reprezentație ușoară, cu o piesă-două, ci un iureș de cântece creatoare
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
pe catargul fierbinte care se cere la viață, plin de dorință. Care știe călăuzi pașii în direcția senzațiilor aprinse, de la izvorul liniștit până la agitația râului și apoi până la marea de mozaic azuriu. -De ce ai vrut tocmai aici, pe stânca strămutată din vârful munților? -Aici, culcată pe mușchi cu fibre scurte, mă simt la înălțimea florilor de colț, prețioase și ocrotite. -Ai culoarea, nevinovăția și individualitatea lor! Îmi place să mă pierd între pliurile tapetate, să te pătrund făcând parte din
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
rîndul localnicilor, primul primar al reînființatei comune, venerabilul Vasile Ciubotaru e un fiu al satului care nu a avut niciodată gândul de a-și făuri un domiciliu altundeva, nici dacă s-ar fi putut să aibă șansa de a se strămuta într-un colț de rai, deoarece, pentru el, Iteștiul este colțul de suflet. Lui i se pot atribui meritele unei organizări calitative la nivel administrativ, în interesul comunitar, pentru timpul prezent și fără îndoială și pentru viitorimea cea atât de
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
adăugat la acestea și prezentarea unor scriitori români, așa cum i-a simțit și i-a îndrăgit. Într-o caldă confesiune, a prezentat însemnări pitorești despre locurile vizitate prin lumea largă. A adăugat și câteva însemnări despre manifestările cultural-artistice ale românilor strămutați în Canada dornici să creeze ceva din climatul de “acasă”. A apărut la Editură FORUM, București, 2005, editor prof. Ana Ispas GÂND PURTAT DE DOR „Gând purtat de dor” este un fel de cântec de leagăn al copilăriei autoarei Elenă
ELENA BUICĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340551_a_341880]
-
presus de orice, dictonul: „Să nu ai încredere în nimeni.” Vi se pare cunoscut scenariul? Sigur, înaintea generației acesteia, au fost alte câteva sute care au trecut prin el: cetățile-state din Orient sub harapnicul imperial al câte unui Sargon, ierusalimitanii strămutați peste noapte în Babilon, grecii și același Orient imobil sub copitele excentrice ale lui Boukephalos, galii lui Vercingetorix prin bunăvoința lui Caesar, Roma însăși mai târziu, în fine, Parisul sub resentimentul iacobin, mama Rusie cu ajutorul Fiarei înseși, Vladimir Ilici Ulianov
Despre impostură și consecințele ei toxice () [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
sieși. Două lucruri am întâlnit pe lumea asta zidite cu adevărat până la capăt: Biblia și Limba Română. Din mila, din dragostea și din dărnicia Limbii Române, am răsărit ca poet. Limba Română este destinul meu agitat... Aș putea să mă strămut de oriunde, numai din două locuri nu: din Munții Carpați și din Limba Română. Lili Bobu Purtând povara unei punți de lacrimi și flori, ați simțit că nu puteți supraviețui decât în Limba Română și că patria întreagă de cuvinte
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
sieși. Două lucruri am întâlnit pe lumea asta zidite cu adevărat până la capăt: Biblia și Limba Română. Din mila, din dragostea și din dărnicia Limbii Române, am răsărit ca poet. Limba Română este destinul meu agitat... Aș putea să mă strămut de oriunde, numai din două locuri nu: din Munții Carpați și din Limba Română. Lili Bobu Purtând povara unei punți de lacrimi și flori, ați simțit că nu puteți supraviețui decât în Limba Română și că patria întreagă de cuvinte
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
atârnând de gâturile lor chiar și când copiii se joacă de-a leapșa cu mine în parcul înverzit. Pisica noastră neștiutoare căci linge ploaie cesiană de pe blana sa udă. Chiar dacă unii locuitori vor să se refugieze, ei nu se pot strămuta niciunde, neavând nici servicii, nici case în altă parte, exceptând Fortunonezul. Deși oficialitățile spun “Refugiați-vă din orășelul vostru!”, țăranii bătrâni refuză, că vor să rămână, liniștiți, în orășelul lor natal, Fortunonez. Țăranii bătrâni, asemeni copacilor, au rădăcini groase adânc
CINCIARE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343265_a_344594]
-
s-a părut o binecuvântare. Din balconul hotelului în care am fost cazați am avut o perspectivă foarte frumoasă asupra stațiunii și a versantului opus al muntelui. Dintre acoperișurile caselor se înalță Bisericuța din Albac, minune arhitecturală, religioasă și istorică, strămutată din locurile ei de baștină spre a fi salvată de către Ion I.C. Brătianu și adusă în cele din urmă aici, la Olănești, ca liant al legăturii dintre românii de pretutindeni, ca dovadă a nemuririi valorilor culturale românești, în ciuda valurilor potrivnice
OLĂNEŞTI, O NOUĂ PERSPECTIVĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343370_a_344699]
-
maternitate, o indecență și pe aci ți-e drumul, oprindu-se direct la casa părinților săi din Bălăcești, sat care va dispare nu peste mulți ani de pe harta țării, odată cu dezvoltarea mineritului pe Valea Jiului și extragerea cărbunelui. Localitatea va fi strămutată mai sus, spre deal, la Cărbești și va avea numele schimbat în Virț. Ion nici măcar nu a fost curios să intre în salon să-și vadă fiica și soția după ce a născut, darmite să-și ia pruncul în brațe, așa cum
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343117_a_344446]
-
de mii de credincioși au venit la Mănăstirea Putna, găsind o mănăstire înnoită și primitoare. Starețul Iachint i-a primit pe toți ca într-o „casă a pâinii“, oferindu-le, după obiceiul pământului, „pâine și apă“. Cuviosul stareț s-a strămutat la veșnicele lăcașuri după mulți ani de lucrare dăruită lui Dumnezeu, mănăstirii sale și oamenilor. În pomelnicele lor, mulți credincioși îl pomenesc (și) pe Arhimandritul Iachint, alături de Părinții Chesarie, Pamvo, Calinic Lupu, Damaschin și alții, care ani de-a rândul
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
de mii de credincioși au venit la Mănăstirea Putna, găsind o mănăstire înnoită și primitoare. Starețul Iachint i-a primit pe toți ca într-o „casă a pâinii“, oferindu-le, după obiceiul pământului, „pâine și apă“. Cuviosul stareț s-a strămutat la veșnicele lăcașuri după mulți ani de lucrare dăruită lui Dumnezeu, mănăstirii sale și oamenilor. În pomelnicele lor, mulți credincioși îl pomenesc (și) pe Arhimandritul Iachint, alături de Părinții Chesarie, Pamvo, Calinic Lupu, Damaschin și alții, care ani de-a rândul
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
superlativ. Păcat că pe la începutul anilor ’80 ați plecat majoritatea în străinătate. Oare pe unde s-au răspândit antrenorii și gimnaștii români - elitele anilor ’70? Mai țineți legătura? Mircea BĂDULESCU: Din păcate a trebuit să părăsim țara și să ne strămutăm care pe unde. Condițiile de acasă erau destul de dure... de la salarizare la cele de antrenament. Am plecat... dar nu a fost ușor! Dintre antrenori, eu, Costel Petrescu și Costache Gheorghiu, am ajuns în SUA, Gheorghe Condovici este în Germania, iar
INTERVIU CU DOMNUL MIRCEA BĂDULESCU, UN ANTRENOR DE ELITĂ AL GIMNASTICII ARTISTICE ROMÂNEŞTI ŞI AMERICANE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340069_a_341398]
-
s-au refugiat în țara noastră încă de la declanșarea conflictului armat și preocuparea de a susține în continuare demersurile pentru asigurarea de sprijin și asistență umanitară acestei categorii vulnerabile, ținând cont de prelungirea măsurii privind protecția temporară acordată persoanelor strămutate din Ucraina până la 4 martie 2025, astfel cum este menționată la art. 2 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 96 din 28 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284711]
-
acordată persoanelor strămutate din Ucraina până la 4 martie 2025, astfel cum este menționată la art. 2 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul art. 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare, având în vedere concluziile reuniunilor grupului de lucru privind situația refugiaților din zona conflictului armat din Ucraina în sensul în care se impun
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 96 din 28 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284711]
-
data de 1 iulie 2024 pe teritoriul României și care nu este solicitant de azil, inclusiv beneficiar al Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul art. 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare, denumită în continuare Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului; ... 4. beneficiar anterior - cetățean străin sau apatrid care provine din zona
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 96 din 28 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284711]
-
în cartea V la titlul IX - Diferite contracte speciale, capitolul I - Contractul de vânzare, situația transmiterii proprietății. Astfel, potrivit art. 1.674 din Codul civil, cu excepția cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voința părților nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori prețul nu a fost plătit încă. Astfel, contractul de vânzare-cumpărare este consensual și are caracter translativ de proprietate, ca regulă generală, de la momentul încheierii
DECIZIA nr. 70 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301179]
-
completările ulterioare, deoarece au fost reglementate drepturi și obligații pentru situații total diferite. Drepturile invocate prin art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2024, cu modificările și completările ulterioare, sunt măsuri privind protecția temporară acordată persoanelor strămutate din Ucraina, menționate la art. 2 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul art. 5 din Directiva 2001/55/CE și
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
și completările ulterioare, sunt măsuri privind protecția temporară acordată persoanelor strămutate din Ucraina, menționate la art. 2 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul art. 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare. Având în vedere cele expuse anterior, afirmațiile autorilor sesizării privind presupusa încălcare a art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 18
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]