476 matches
-
12259-92-6 Nr. EINECS: 235-512-5 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Condiții de restricționare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── B Este interzisă utilizarea pentru realizarea glumelor (trucajelor) și farselor sau în obiecte ce pot fi folosite în aceste scopuri cum ar fi de exemplu: bombe cu miros urât, constituient al pudrei de strănutat. Bombele cu miros urât, ce nu conțin mai mult de 1,5 ml, sunt acceptate. -------- Paragraful al doilea al coloanei B a pct. 11 din anexă 1 a fost modificat de pct. 8 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 932
HOTĂRÂRE nr. 347 din 27 martie 2003 (*actualizată*) privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate periculoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148951_a_150280]
-
18991-98-5 Nr. EINECS: 242-729-9 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Condiții de restricționare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── B Este interzisă utilizarea pentru realizarea glumelor (trucajelor) și farselor sau în obiecte ce pot fi folosite în aceste scopuri cum ar fi de exemplu: bombe cu miros urât, constituient al pudrei de strănutat. Bombele cu miros urât, ce nu conțin mai mult de 1,5 ml, sunt acceptate. --------- Paragraful al doilea al coloanei B a pct. 12 din anexă 1 a fost modificat de pct. 9 al art. unic din HOTĂRÂREA nr. 932
HOTĂRÂRE nr. 347 din 27 martie 2003 (*actualizată*) privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate periculoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148951_a_150280]
-
a exista, a fi, a trăi, a muri etc. • verbe de stare, expresie a vieții psihice a omului sau a unor manifestări de natură fiziologică: a râde, a plânge, a suspina, a boli, a respira, a dormi, a tuși, a strănuta etc. • verbe de devenire: a deveni, a adormi, a se ticăloși, a roși etc. • verbe de acțiune - de natură onomatopeică: a măcăi, a fâlfâi, a gâgâi, a mieuna etc. Planul semantic al verbelor obiective este orientat de către subiect spre exterior
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
stări, procese, închise în sfera subiectului, precum existența, moartea etc.: a fi, a exista, a muri, a trăi, a învia etc. sau fenomene strict subiective, ca râsul, plânsul etc.: a plânge, a râde, a surâde, a asuda, a tuși, a strănuta, a dormi, a se trezi, a se însănătoși etc. „Ar fi plâns... ar fi plâns de-ar fi murit, dar nu putea fi supărat pe el.” (M. Eminescu) e. verbele a căror limită este implicită în interpretarea semantică a acțiunii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
războaie din Asia contra regimului talibanilor afgani și Irakului au secătuit bugetul american. Dezastruoasa administrație Bush, cu tot cortegiul de nenorociri, au contribuit la conturarea acestei crize financiare, care nu s-a mai întâlnit până acum. Dacă Statele Unite ale Americii strănută, fiind atinse de gripă, Europa trebuie să tușească neapărat. Căderea drastică și apoi falimentul unei mari bănci americane a fost începutul acestei crize care este provocată de cercurile financiare americane sub îndrumarea tacită și prudentă a evreilor. Amestecul american în
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
spînzurat cu un fir de sîrmă. T10 [P1]Un necunoscut vopsea în ocru zidurile cimitirului din Panti. [P2] Dujardin rătăcea gol prin Saint-Ouen-l'Aumône. [P3] Niște nebuni, se pare. T11 Nici nu trase bine priza pe nas, că A. Chevrel strănută și, căzînd din carul cu fîn pe care-l aducea de la Pervenchères (Ornes), expiră. T12 În vîrful gării din Enghien, un zugrav a fost electrocutat. [P2] Se auzi cum îi clănțăne fălcile și se prăbuși pe marchiză. T13 [P1] Pe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Îl scoaseră T13) sau cu trei ( Copilul dădea de mîncare porcilor T7). La aceasta am putea adăuga valoarea de stare (Janinetti a murit), de acțiune mai mult sau mai puțin intenționată a agenților: [Ei] Îl tîrîră (T4) comparat cu Chevrel strănută (T11) sau de simple evenimente precum Pasarela s-a prăbușit. La acest nucleu propozițional se pot adăuga constituenții periferici mai mult sau mai puțin autonomi: circumstanțiale ca în În lacul din Annecy, Între Deuil și Épinay, sau construcții detașate (CD
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
T13, un eveniment deosebit perturbă o situație inițială pe care textul are grijă s-o specifice, iar aceasta se încheie cu o situație finală, în ambele cazuri tragică: T11 Nici nu inspiră bine priza pe nas [e1], că A. Chevrel strănută [e2] și, căzînd din carul cu fîn [e3] pe care-l aducea de la Pervenchères (Ornes), [e4] expiră. T13 [P1] Pe lacul din Annecy, înotau trei tineri [e1]. [P2] Unul, Janinetti, dispăru [e2]. [P3] Plonjonul celorlalți [e4]. [P4] Îl scoaseră la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
În ciuda prezenței a doar două verbe la perfect simplu și a unui verb la imperfect într-o relativă, două propoziții apar ca legate temporal și/sau cauzal de următoarea: Nici nu inspiră bine priza pe nas [e1], că A. Chevrel strănută [e2]. Cauzalitatea depășește aici legătura temporală: nu numai după, ci mai ales din cauza lui [e1] survine [e2]. Propoziția [e1] apare aici ca nodul-Pn2 al povestirii: din pricina faptului că a prizat tutun (cauză dată ca determinantă) a stănutat A. Chevrel. Propoziția
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Ușurat de dragoste și viață/ Și simțindu-se neatîrnat.// Astfel făcu haz spre ziuă/ Ascultînd prin arborii vecini/ Păsările ce bat apa-n piuă,/ Și cînd soarele-i trimise spini/ Spînzuratul vînăt ca o floare,/Și cu limba amenințătoare/ își strănută sufletul, deplin”.3) Grav în toate, Bacovia s-a angajat cu maximă seriozitate în „jocurile” de acest gen, iar faptul a lăsat urme asupra sa. „Princese” între curiozități, poemul „Panoramă” o cuprinde și pe aceasta: „în racle de sticlă - princese
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
întotdeauna teamă să nu facă guturai, trăiește aici înconjurat de farfurioare cu camfor pe care îl inhalează din când în când, și dacă trebuie să vin la el, combinația dintre cele două mirosuri, de rogojină și camfor, mă face să strănut până îmi dau lacrimile. Îi spun mereu că îmi provoacă un guturai artificial! Și adăugă: Dacă ai ști de câte ori am intrat aici cu genunchii tremurând (my knees shaking), în această cameră în care tatăl meu mă aștepta ca să mă certe
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
argou înțepătoră, babotors (când un arab înfiorător exploatează femeile bătrâne cu păr lung și alb și le folosește ca torcătoare ale propriului păr; asta e cam bolnavă, dar n-am să mă scuz pentru eaă și muflecii! (e interjecție: așa strănută tucanulă. Acum Ențiclopedia poate trece liniștită în anul cel nou. Imperiul simțului metafizic Pentru cei mari care visau când erau mici să rămână noaptea încuiați într-un magazin de jucării, dar și pentru cei mici care s-ar lega de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
se strecoară pe sub ușile clădirii și ridică mici vârtejuri de praf și văd cum praful plutește și dansează în încăperea care miroase a lemn vechi și a naftalină și a resturi alimentare mucegăite în placa dentară. Și-mi vine să strănut. Și mi-e frică să strănut ca să nu se rupă ceva în mine și să dau colțul. Ca să nu strănut, îmi împing vârful limbii în incisivii de acrilat și simt cum toată placa mi se mișcă în gură, și brusc
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
ridică mici vârtejuri de praf și văd cum praful plutește și dansează în încăperea care miroase a lemn vechi și a naftalină și a resturi alimentare mucegăite în placa dentară. Și-mi vine să strănut. Și mi-e frică să strănut ca să nu se rupă ceva în mine și să dau colțul. Ca să nu strănut, îmi împing vârful limbii în incisivii de acrilat și simt cum toată placa mi se mișcă în gură, și brusc mă cuprinde spaima. Dinții mei sunt
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
care miroase a lemn vechi și a naftalină și a resturi alimentare mucegăite în placa dentară. Și-mi vine să strănut. Și mi-e frică să strănut ca să nu se rupă ceva în mine și să dau colțul. Ca să nu strănut, îmi împing vârful limbii în incisivii de acrilat și simt cum toată placa mi se mișcă în gură, și brusc mă cuprinde spaima. Dinții mei sunt un corp străin care locuiește în gura mea. Un obiect cu care m-aș
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Iar apoi spaima revine în forță și obiectul ăsta casant și contondent care se plimbă prin gura mea își regăsește locul, iar eu înghit în sec cu teama că m-aș putea îneca în propria mea salivă împuțită. Și nu strănut. Slavă Domnului, nu strănut. Iar efortul de a supraviețui acestor secunde interminabile mă vlăguiește, iar dorul de a mesteca un miez de nucă devine o durere a simțurilor. Închid ochii și simt cum o lacrimă tulbure mi se scurge din
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
în forță și obiectul ăsta casant și contondent care se plimbă prin gura mea își regăsește locul, iar eu înghit în sec cu teama că m-aș putea îneca în propria mea salivă împuțită. Și nu strănut. Slavă Domnului, nu strănut. Iar efortul de a supraviețui acestor secunde interminabile mă vlăguiește, iar dorul de a mesteca un miez de nucă devine o durere a simțurilor. Închid ochii și simt cum o lacrimă tulbure mi se scurge din ochiul drept și se
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
capului mi s-a desprins și a zburat pe geam, se rotește ca o farfurie zburătoare". "Bizar", au zis. "Mai departe". Am zis "Mi-e greu să articulez. Mi s-a uscat gâtul, mă gâdilă nările. Cred că am să strănut ori să plâng". "Nu-i nimic", au zis, "nu-ti fie rușine să dai frâu liber emoției. Nu auzi chiar în fiecare zi că ai să capeți un milion de lire. Relaxează-te, plângi un pic; te așteptăm o clipă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Altfel, vor mai muri și alți membri al familiei. Un mort este păzit ca să nu treacă peste el vreo pisică, deoarece se poate face strigoi și pot muri toți din casă. Dacă vreo persoană ce se află în casa mortului strănută, să-și rupă puțin din cămașă sau haină, ca să nu i se întâmple același lucru. Dacă moare o femeie lăuză, să i se lase mai multe fire de păr neîmpletite, ca s-o vadă Dumenzeu că e lăuză și să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de rău. Când la masă se varsă vinul din pahar, e semn de veseleie. În casă să nu se ardă trei lumânări deodată, fiind rău de moarte. Pentru cela care sughite, e semn că cineva îl pomenește. Pentru cela care strănută, e semn că va face chef. Cometa care se arată pe cer aduce veste despre vreun răzbel sau boală. Cel care mănâncă mult, trage a sărăcie. Să nu-ți coși ceva la haină îmbrăcat cu ea, căci îți coși mintea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
e numai semn al somnului, ci și al pericolului care ne poate paște din partea forțelor supranaturale malefice. Strănutul: E un semn magic, după credința generală, care prevestește ori de bine, ori de rău. Din străvechime se crede că, în timp ce omul strănută, îi intră sau iese prin nări duh rău sau o părticiă din suflet. Teama de a ni i se întâmpla ceva rău (ba și moarte!) celui ce strănută, a făcut să se recurgă, la mai toate popoarele, la rostirea unei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de bine, ori de rău. Din străvechime se crede că, în timp ce omul strănută, îi intră sau iese prin nări duh rău sau o părticiă din suflet. Teama de a ni i se întâmpla ceva rău (ba și moarte!) celui ce strănută, a făcut să se recurgă, la mai toate popoarele, la rostirea unei urări: Doamne ajută! Să-ți fie de bine! Sănătos! Dacă un copil strănută, trebuie neapărat să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf.
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
suflet. Teama de a ni i se întâmpla ceva rău (ba și moarte!) celui ce strănută, a făcut să se recurgă, la mai toate popoarele, la rostirea unei urări: Doamne ajută! Să-ți fie de bine! Sănătos! Dacă un copil strănută, trebuie neapărat să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
celui ce strănută, a făcut să se recurgă, la mai toate popoarele, la rostirea unei urări: Doamne ajută! Să-ți fie de bine! Sănătos! Dacă un copil strănută, trebuie neapărat să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
rostirea unei urări: Doamne ajută! Să-ți fie de bine! Sănătos! Dacă un copil strănută, trebuie neapărat să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]