3,258 matches
-
misterioasă. O greutate uriașă mi se lua de pe spate". În acel moment începea eliberarea Poloniei de sub jugul comunist. Mesajul pe care ni-l trimite Maica Domnului de la Czcestochowa este emoționant. Fața ei brăzdată de tăieturile sabiei este fereastra inimii sale străpunsă de sabia prevestită de Simeon. Maria apare ca Maica durerilor și cea asociată de Isus la mântuirea lumii, prin contribuția ei de suferință. Acest gând îl exprimă foarte frumos poeta Maria Pawlikowska, contemplând icoana Mariei încărcată cu aur și pietre
ICOANA MADONA NEAGRĂ DE LA CZCESTOCHOWA de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Icoana_madona_neagra_de_la_czcestochowa_ion_untaru_1331650452.html [Corola-blog/BlogPost/348285_a_349614]
-
de luptă, câinele se retrase. De sub zăpadă se contura forma unui corp omenesc. John întinse mâna. Simți cum un fior îl fulgeră până-n măduva oaselor. Îl năpădiră lacrimile. Își amintise de scena când îl găsise pe tatăl său în grajd, străpuns de gloanțe. - Ohhh, nenorociții! L-au omorât și l-au aruncat în spatele closetului. Se ridică brusc în picioare, scoase pistolul și trase un foc în aer. Câinele, speriat, o luă la fugă și se ascunse în cușcă de unde începu să
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_cornel_arm_ioana_voicila_dobre_1360647829.html [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
prisosință. „Mă voi întoarce Doamne, de-acolo, din pustiu!/ De ce-am simțit furtuna?... doar clopotele știu,/ A sufletului haină stă roasă în spinare,/ Dar vântul neputinței n-a vrut să mă doboare,// Din razele de soare pumnale m-au străpuns,/ Sub talpa mea nisipul ca jarul a ajuns,/ Când am atins cu buza a cerului splendoare,/ M-a ars din nou apusul... sărutul lui mă doare,// De-ar fii să îmi târăsc genunchii plini de sete,/ Mă voi întoarce, Doamne
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1490460443.html [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
focos, Ți se-ncleștează dinții și tremurându-ți, mâna O duci spre tâmplă palid și fără de folos. Cu șoapte-or să te cheme divinele miraje În pârguirea sacră, creând implozii, iară, Străfulgerări în noapte ca-n tragice melanje Îți vor străpunge trupul, ființa să îți ceară Și, răsucit de zborul ce-o clipă te ridică, Trăiești dumnezeirea în vis ca pe-o durere, Tu vei simți în haos că, dac-ai fi furnică, Nu ai cunoaște visu-n delir, ci în tăcere
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Alensis_de_nobilis_poeme_al_alensis_de_nobilis_1359541200_dokvo.html [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
o cruce stă scris numele mamei, câtă truda se ascunde, în căușul palmei?.. Vântul, de ce-i slobod și nu e îngrădit, de ce sângerează cerul, către asfințit?.. Roua, de ce-i rece, și timpul inima o stinge, dorul de mamă adânc te străpunge?.. Pasărea care cântă, de ce te-nfioară, cum ar fi să fie, veșnic primăvară?.. Cine se roagă ca soarele să mai răsară, copilul din tine, să nu afle viața amară?.. Gândurile, de ce umblă-n văzduh, hoinare, speranțele se pierd așa repede-n
NIMENI NU-MI RĂSPUNDE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1423830774.html [Corola-blog/BlogPost/367556_a_368885]
-
precise pe lungimea vibrației, a constatat fără dubii diminuarea și dispariția acelei emisii la câțiva centimetri de zid. S-a hotărât să urmărească unda și înspre dreapta. Sunetul, vibrația se amplifica, se acutiza ca un țiuit strident, din ce în ce mai ascuțit, îi străpungea creierul, căpăta materialitate ca un ac subțire și lung, ca o sârmă extrem de subțire... S-a retras speriat cu mișcări controlate, atente, calme. Nu se mai îndoia în privința straniului fenomen, linia aceea acustică exista, chiar exista, sursa emiterii îi era
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/357047_a_358376]
-
aibă un capăt.... Încă o dată, corpul și capul pe poziție și la înălțimea adecvată, deodată bipul, șocul scurt din timpan și imediat, în creier, unda filiformă, firul...Milimetru cu milimetru, încă puțin, simțea perfect acum, încă suporta, creierul îi era străpuns și captiv, a vrut să pipăie, să se asigure, a ridicat un braț, a dus arătătorul spre lobul urechii, mâna i-a zvâcnit violent din umăr flectată reflex de durerea cumplită din deget, în cortex i s-au descărcat parcă
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/357047_a_358376]
-
spre casă uimitor nu din cauza caldarâmului plin de rădăcini sau a bordurilor putrezite ce împrăștiau în jur miros de pași ci datorită fiecărui drept cu glas nesigur prins la gât nu îți pasă arunci furioasă gleznele prelungi și tocul cui străpunge delicat tăcutul ce-l strâng încă în mijlocul palmelor am putea colecționa timpul bucată cu bucată din amintirile aruncate la gunoi și cine știe așa am putea fi mereu împreună știi ceva Maria? de vreo câteva zile discutam cu o fostă
NICIODATĂ...ÎN FIECARE ZI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Niciodata_in_fiecare_zi.html [Corola-blog/BlogPost/351050_a_352379]
-
băiatul?; nimeni nu-i răspundea lăsând-o înlăcrimată să caute. Se auzea strigat dar el, amestecat cu iarba întunecată a câmpului bătătorit de copitele cailor, gemea ușor, scuturându-se încet, încet, de ultimele fire de viață. Auzea trompetele sunând, sulițele străpungând carnea pârâindă a celor prinși de urgia nopții. Trupuri căzute mai apucau a geme și el le auzea, în gândul lui vorbea cu fiecare în parte. Oare muribunzii se aud între ei dându-și curaj spre drumul ce-l parcurg
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Drumul_carului_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
de floare Se răspândeau pe vânt în văi și deal. Și floarea fremătând misterioasă Cu dulcele nectar îi îmbia Pe fluturii veniți din zarea joasă Spre florile ce roua le năștea. Atunci, el revenindu-și din cădere, Privind în jur, străpuns de adevăr, Cu pasul rătăcit, o adiere, Îi smulse florii-albastre-un fir de păr. Din codrii ei cu arbori de sequoia O creangă el a rupt nepăsător; Ce-i pasă oare codrului de voia Ce-o duce el în sufletul de
NEOCOSMOGONIE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413099376.html [Corola-blog/BlogPost/383540_a_384869]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > TRECĂTOR PRIN RAI DE FLORI! Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1552 din 01 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Trecător prin rai de flori! Trecător prin rai de flori, Scald privirea-mi cu petale Și străpunsă de fiori, Îmi mai șterg o întrebare. Cu parfumul lor discret Mă îmbie, mă îmbată, Mă trimit la un secret, De pe vremea prea curată. Înflorind alb de zăpadă, Crinul cu a lui răbdare Mi-amintește de-o ogradă, Unde-am
TRECĂTOR PRIN RAI DE FLORI! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1427876003.html [Corola-blog/BlogPost/367542_a_368871]
-
stâng freamătele ploii, Ușor atingând dorința nestinsă... Pe coapse-mi se-nalță vița nevoii. Arzând patima din iarba întinsă... Cresc spre soare culori în pastele, Doar trupu-mi rămâne ascuns... Miros doar țărâna din stele Și ramuri de dor m-au străpuns... Vreau să le simt... Blue Mireille, 01.08.2013 Referință Bibliografică: Rădăcini de gânduri / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 944, Anul III, 01 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mirela Stancu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
RĂDĂCINI DE GÂNDURI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Radacini_de_ganduri_mirela_stancu_1375381715.html [Corola-blog/BlogPost/348402_a_349731]
-
Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2101 din 01 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Zeul nu va recunoaște Aerul rănit de plânsul Mamelor care vor naște Fiii morți lui viu răspunsul. Marea nu va recunoaște Picătura care vine Străpungând bazalt în coaste, Praguri, crânguri și rovine. Vântul nu va recunoaște Adierile de-aripă, Zboruri frânte vor renaște, Etern Pheonix se-ntruchipă. Dumnezeu va recunoaște Omul, marea, zborul, vântul Nici un alt zeu nu se naște Făr' de-ai pângări cuvântul
DUMNEZEU VA RECUNOAŞTE! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1475333456.html [Corola-blog/BlogPost/382454_a_383783]
-
se răsfrânge,/ Un pianist tăcut, cu-obraji de sânge,/ A înnoptat în stele și-n uitare.// (...)// Un vis a curs pe clapele iubirii/ Când valuri spumegau la răsărit,/ Îngenuncheat la țărmul nemuririi// Un cânt divin sorbea din infinit.// Pianul a străpuns hotarul firii/ Și lacrima-i se stinge în zenit.” Anotimpul predilect al poetei este toamna, cu întregul ei cortegiu de tristeți peste care arunci năframa dorurilor, amintirilor zdrobite, a clipelor care „plâng neostenite”. Iar în cele din urmă, spune poeta
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1463420086.html [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
Mii de vrejuri, spre călcâie Cresc, spărând să mă doboare, În urmă să mai rămâie Doar flacări ucigătoare. Scântei crude vin din spate, Pârjolind puful plăpând Al viselor înghețate, De durere, spumegând, Mă inundă-n suflet gerul, Clipe crunte mă străpung Dar, voi învinge misterul, Săgețile să le-alung. Voi răstigni răutate, Nepăsare și durere, Adăpostind bunătate În suflet cu mângâiere. Citește mai mult Pe oceanul de tăcereSe varsă ca o cascadă,Fără dig sau bariere,Fără zgomotul din stradă,Mantie
DANIELA PĂTRAŞCU by http://confluente.ro/articole/daniela_p%C4%83tra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
morală și lăcomia Romei. Acum, vine, pe lângă aceleași cauze, ajunse la culmi de neimaginat, și restrângerea umbrelei unchiului Sam, care asigură securitatea planetară. Dacă nu și interplanetară! SUA, teoretic, nu riscă nimic. Americanii beneficiază de o apărare naturală greu de străpuns de forțe ostile. Au o piață economică suficient de mare pentru a putea evolua pozitiv. Fără unitatea întregului continent, statele europene neunite vor fi o pradă sigură. Cu reinstaurarea barierelor comerciale și îngreunarea liberei circulații a persoanelor vor involua sufocate
TABLETA DE WEEKEND (185): DONALD de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1485929814.html [Corola-blog/BlogPost/368771_a_370100]
-
plăcea să fiu cactus... Cu florile-mi frumoase să readuc lumina. Când gloata e meschină, făcând rău fără rost, Mi-ar plăcea să fiu cactus... Să-mi pun spinii drept scut, să stau la adăpost. Când sulițele încinse în suflete străpung, Mi-ar plăcea să fiu cactus... Cu gânduri ferecate-n tăceri care împung. Mi-ar plăcea să fiu cactus...rămâne o dorință, Poate în altă viață ...dac-o fi cu putință. Referință Bibliografică: Rondelul cactusului / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN
RONDELUL CACTUSULUI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1466883397.html [Corola-blog/BlogPost/340182_a_341511]
-
Angheluță Lupu Publicat în: Ediția nr. 539 din 22 iunie 2012 Toate Articolele Autorului S-a aprins întunericul când s-a prăvălit cerul Și lacrimi au curs mai ruginițe că fierul Icoane de sânge s-au rostogolit în morminte Și străpung adânc prin oseminte. Mumiile beau sânge de înger Suflete cad străpunse de fulger Oceanele ard în scântei de foc Inima-i scoasă, nu mai are loc. Că viața e stoarsa de vlaga și piere Un mut chinuit încearcă să zbiere
INTUNERICUL LUMINII de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 by http://confluente.ro/Intunericul_luminii_angheluta_lupu_1340371359.html [Corola-blog/BlogPost/358337_a_359666]
-
Toate Articolele Autorului S-a aprins întunericul când s-a prăvălit cerul Și lacrimi au curs mai ruginițe că fierul Icoane de sânge s-au rostogolit în morminte Și străpung adânc prin oseminte. Mumiile beau sânge de înger Suflete cad străpunse de fulger Oceanele ard în scântei de foc Inima-i scoasă, nu mai are loc. Că viața e stoarsa de vlaga și piere Un mut chinuit încearcă să zbiere Credință se-mbata cu jar de minciună Speranța se pierde printre
INTUNERICUL LUMINII de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 by http://confluente.ro/Intunericul_luminii_angheluta_lupu_1340371359.html [Corola-blog/BlogPost/358337_a_359666]
-
ca o fată obișnuită și așa a pornit la drum ca să nu atragă privirile. Prima noapte a dormit într-un luminiș și a visat că a venit un pui de căprioară cu lacrimi în ochi, fiindcă niște vânători i-au străpuns inima mamei sale, cu gloanțe grele. Puiul de căprioară și-a așezat capul în poalele ei și așa au dormit toată noaptea. Când s-a trezit fata, miracol, pe fusta ei a găsit o petală de trandafir roz, fără să
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Castelul_de_sticla.html [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
bară cu putere și treptat simți că își recapătă vocea. Gândea în sinea sa, că destinul s-a îndurat de chinul lui și îi acordă o șansă de izbăvire. Ochii ei îl priveau sfidători, aruncându-i fulgere verzi, care-i străpungeau privirile negre penetrându-i inima cu un foc arzător nemaitrăit până atunci. Focul acelor priviri îl simțea transformându-se in șuvoi de arzător de pasiune și dorință, revărsându-i-se cascade în vene și îi cotropindu-i toată ființa. Era
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463254905.html [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
și bineînțeles pentru fiecare om în parte. Iar atunci când El îmi trimite raze prețioase de lumină aducătoare de pace și izbăvire norii cei negrii ce mă împresoară nu-L pot opri pe El să lumineze asupra mea, razele de lumină străpung norii invingând întunericul. Îmi amintesc că mă simțeam atât de fericit după terminarea rugăciunii, i-am lăsat timp așteptând în tăcere Duhului Sfânt să lucreze cu mine. Apoi plin de voioșie am pornit din pădure, culegând în drum câțiva toporași
STRĂBĂTÂND VALURILE VIEŢII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Strabatand_valurile_vietii_eugen_oniscu_1364978574.html [Corola-blog/BlogPost/346040_a_347369]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > VIAȚA Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 294 din 21 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului VIAȚA Viața este drumul lung, Cu frumuseți nebănuite, Doar cei puternici îl străpung, Învingând greutățile ivite. Viața e continuă mișcare, E mirosul florilor de tei, E o stea din Carul Mare, Contrazice-mă de vrei. Viața este lupta din care, Sigur vom ieși învinși, Dar nu cuprinși de întristare Și nici cu ochii
VIAŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Viata.html [Corola-blog/BlogPost/356512_a_357841]
-
-uri în joc spectral de lumini care capătă un înțeles straniu prin formă și conținut. Poemul are o dinamică înaintând parcă în trepte de lumină, până la punctul culminant: “plaja se face pădure / pădurea se face bărăgan / bărăganul munte ultim / muntele străpunge mantaua norilor / și ridicându-și rădăcinile / caută pământul / la fel lumina / la fel viața toată”. Și celălalt poem, “Seva soarelui” urmează aceeași dinamică. Rosa Lentini, poetă contemporană, (Barcelona, 1957, Spania), traducătoare, critic și editor este reprezentată mai bine, cu fragmente
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/A_sti_sa_descifrezi_cu_inima_ganduri_si_sentimente_cronica_la_vol_eugen_dorcescu_talmaciri_.html [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
descoperi în aceste pagini o cronică de excepție, semnată de doamna Livia Ciupercă: „Nunta cuvintelor, smerenia cuvântului angelic - mistuire celestă”. Lecturând-o cu atenție veți pătrunde în adâncul și înțelesul creației negulesciene. Veți realiza de ce, la poetul vizionar, „narația pare străpunsă de un dor mistuitor, ca o revărsare în trepte sonore, voință, raționament inductiv, pe linia cronogenetică dintre virtualitate și realitate”. În susținerea aceleiași idei - și nu numai - face scurte, dar clare precizări, doamna Eliza Roha, adresându-i-se direct domnului
DIN VĂZDUHUL SEMNELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_vazduhul_semnelor_marian_malciu_1378846334.html [Corola-blog/BlogPost/372764_a_374093]