1,487 matches
-
Stilul lui Caravaggio a fost asimilat de doi pictori francezi. Georges de La Tour (1593 - 1652), pictor de subiecte religioase, a fost un maestru al luminilor și umbrelor, demonstrându-si virtuozitatea prin modul cum ilumina fețele și mâinile prin lumina parcă străvezie a unei singure lumânări. Louis Le Nain (1593? - 1648) utiliza luminile și umbrele obținând aceleași efecte dramatice dar în cazul vieții rurale. Totuși, în general, artiștii baroci francezi, practicau o moderație clasică, ceea ce conferea echilibru, claritate și armonie lucrărilor lor
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
decimare (fiecare al zecelea deținut trebuia să moară). Între acești deținuți se afla unul care, de tamă, a început să-și strige copii care se aflau acasă pe nume. Deodată din rândul celor rămași apare un preot slab, cu chipul străveziu care se oferă să moară în locul lui. Era o cerere nemaiauzită, printre deținuți, de neînchipuit, imposibilă, pentru un om care considera că în fața morții se uită totul, dar nu și propria existență. Comandantul întreabă: În locul preotului catolic, deținutul care care
Maximilian Kolbe () [Corola-website/Science/314763_a_316092]
-
Binder, Ștefan Petică - Mici contribuțiuni la biografia lui, în „Adevărul”, XXXII, nr. 12896, 10 octombrie 1924, p.1. BLANDIANA 1970: Ana Blandiana, "Numele lui Petică", în „Amfiteatru”, 4, nr. 4, apr. 1970, p. 3 BLANDIANA 1984: Ana Blandiana, "Un lujer străveziu", în „România literară”, An 17, nr. 48, 29 noiembrie 1984, p. 23. BLUMER 1968: Mirel Blumer, "Ștefan Petică - un glas din mulțime", în „Viața nouă”, nr. 7438, 10 nov. 1968, p. 3 BOGDAN-DUICĂ 1924: G. I., Bogdan-Duică, "Ștefan Petică, Moartea
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
de deschidere, din 1961, "Zboruri de dragoste" (devenită ulterior "Asonanțe") aduce, parcă, o mai marcată preocupare pentru formă: De-atâtea zboruri, zarea se mutase lin aplecându-se sub arcuri vii, cu arbori, temple, râuri, case, iar noi umblam pe frunze străvezii pe-un drum pornit și el spre miază-zi. Și totu-n jurul meu era în pantă, și chipul tău îmi nălucea abia prin trecerea de păsări, delirantă, continuată printre noi: perdea prin care văzul meu te bănuia. Am eliminat din
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
îmi nălucea abia prin trecerea de păsări, delirantă, continuată printre noi: perdea prin care văzul meu te bănuia. Am eliminat din versiunea inițială niște "schele" realist-socialiste, înlocuindu-le cu "temple" ; în versul următor, am scos "ruginii", ameliorând vag asonanța prin "străvezii" / miazăzi. Nu țin să comentez mai mult o poezie de care nu mă rușinez (prea tare) nici azi. În schimb, următoarea, ŤVegheť, pleacă de la un vers al lui Giuseppe Ungaretti: ŤCara, lontana come in uno specchioť, îngânându-l pe vreo
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
relaxa cot la cot cu ei. Acest domn are simțul umorului, nu? Când sake-ul începu să-și facă efectul, se apucară să spună glume. Maiștrii, însă, continuau să-l privească pe Tokichiro cu răceală. — Hm! Deștept băiatul, dar e străveziu. Iar acest lucru îi făcea să fie și mai ostili. Având pe fețe expresii care puneau la îndoială cuviința de a bea sake la locul de muncă, nu se atingeau de cești. — Maiștri! Ce-i cu voi? se ridică Tokichiro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
medicul și servitorii lui Hideyoshi nu puteau decât să privească, ținându-și respirația. În sfârșit, după ce se târî câțiva pași de la așternut, Hanbei îngenunche cum se cuvine pe rogojina de trestie. Cu vârfurile ascuțite ale umerilor, genunchii slabi și mâinile străvezii, Hanbei aproape că părea o fetișcană. închise strâns gura, părând că-și controla respirația. În cele din urmă, se aplecă atât de adânc încât dădu impresia că se frângea în două. — Se apropie momentul când îmi voi lua rămas bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Katsuyori e mort. Nobutada dădu din cap a încuviințare. În dimineața primei zile din Luna a Treia, un alt mesaj fu legat de o săgeată și tras în castel. Citindu-l, Nobumori râse: — Scrisoarea asta e o păcăleală atât de străvezie încât parc-ar fi scris-o un copil. Demonstrează cât de mult l-a descurajat asediul pe inamic. Mesajul conținea următoarele: În ziua a douăzeci și opta din luna trecută, provincia Kai a căzut, iar Seniorul Katsuyori s-a sinucis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
trebuie să fie Seniorul Nobuo. Dacă Hideyoshi nu i se supune Seniorului Nuobo, ar putea fi acuzat de neloialitate și de uitarea numeroaselor favoruri cu care l-a învrednicit clanul Oda. — Cam neplăcută, toată situația, nu? Intențiile lui Nobuo sunt străvezii, și totuși nu pare capabil să înțeleaă că ceea ce se va întâmpla e tocmai opusul a ceea ce ar dori el. — Dar crezi că e într-adevăr cu putință să nutrească asemenea speranțe optimiste? — S-ar putea. Ce fel de calcule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
avea să facă? Pe măsură ce deruta i se adâncea tot mai mult, fiul său cel mare fu expediat pe neașteptate acasă de la Nagashima. Nobuo credea că Shonyu, fiindu-i astfel recunoscător, n-avea să-l trădeze niciodată. Un vicleșug atât de străveziu ar fi putut avea efectul dorit asupra altcuiva, dar Shonyu era un om cu intuiție. Înțelese că fapta nu era decât o tactică puerilă de a forța cumpărarea bunăvoinței și un calcul politic cusut cu ață albă. — Am luat hotărârea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
declară de falsă. Să ne ierte d. T., dar adevărul înainte de toate. Amicus Plato, magis amica veritas. Articolul 2 garantează integritatea teritoriului român și despre Rusia, aceasta-i opinia lumii întregi; opinia contrară e pur și simplu o sofismă foarte străvezie. Iară faptul că o telegrama a marelui duce a fost trimisă M. S. Domnitorului, cerând ajutorul armatei române, este un fapt autentic. Însuși guvernul a declarat-o în ședințele secrete ale Adunărilor și, până când nu se va dezminți în mod
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din cauza înțelegerilor dintre delegațiunea majorității și aceea a opoziției. E justă deci obiecțiunea făcută de d. Mîrzescu că guvernul, având nevoie de amânare, s-o ceară în mod net și cinstit. La ce vecinica fineță bizantină, la ce apucături diplomatice străvezii pentru oricine, la ce tertipuri în locul procedării deschise și oneste? Pentru a nu mărturisi că partidului guvernamental i-e frică de un orator ca d. Maiorescu? Dar ni se pare că tocmai tertipurile acestea sânt o dovadă și mai mare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
relevează că evreii sunt poporul lui Dumnezeu și-și rezumă astfel planurile pentru viitor: "Recunoașterea jidovilor ca membrii egali îndreptățiți a cam pătruns până astăzi: recunoașterea jidovismului însă e supusă unor grele lupte. " Spre a face ideea aceasta și mai străvezie citează cu bucurie în scrisoarea sa deschisă acea modestă vorbă a lui Benjamin Disraelis că, față cu popoarele europene, evreii sunt o rasă superioară". Jidovimea fiind de mult recunoscută la noi ca comunitate religioasă, ce mai rămâne, ce mai poate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
duși cu colegii mei Într-o cazarmă de husari, unde aveam sarcina să vopsim caii albi, care se pregăteau să plece pe front cu armata maghiară, din alb În maro. Această vopsea se făcea dintr-un un fel de bastonașe străvezii, chimicale care se puneau În apă, și cu această soluție se ungeau caii. Pe noi nu ne-a atenționat nimeni că e foarte periculos. Ar fi trebuit mai Întâi să ne ungem mâinile cu ceva grăsime, dar n-am făcut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
era mai mare, că mâncam cu coajă. Ei, dar seara era de-a dreptul de necrezut. Seara ne dădea un fel de lapte puternic diluat cu apă. Hai să zicem cam 95% apă și 5 % lapte. Dar era ceva alb, străveziu. Mai avea și un gust parcă dulceag și În care erau niște tăieței. Domnule, nu ne venea să credem. Parcă eram În rai. Nu se putea compara cu Auschwitz. Domnule, bătaie - nu, că nu avea cine să ne bată; mâncare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
apărat ca de o laudă necuvenită. Am cîteva generații de tîmplari în familie. Modestia, simplitatea și bucuria copilăroasă a inimii se armonizau cu tăria de caracter. Pe măsură ce i se accentua slăbiciunea fizică, forța sa sufletească iradia. Trupul, unealtă fragilă și străvezie, i se transformase într-un vehicul de unică folosință: aceea de a-i purta, asemenea unei monturi ieftine de inel, piatra prețioasă a intransigenței morale. Dacă Securitatea l-ar fi ocolit și l-ar fi lăsat liber, mulți pușcăriași ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lună prin negrii sicomori,/ Sau crengile ce joacă în vântul dinspre mare,/ Ce-aduce seara blândă pe drumuri și pe flori." (Sub abajurul verde). Trei inedite rămîn, pentru antologie, din versurile foarte tînărului și nepublicatului Horia Stamatu: "Suntem atât de străvezii/ Încât cine are ochi buni vede moartea/ prin noi ca pe o filigrană/ așa cum vedem cadavrele olimpice/ în ghețurile versurilor sonore și triumfale." (Poetică). Unul din puține pariuri pe care Zaharia Stancu le face. Dincolo de ele, antologia e un gest
Poezia la 1934 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7352_a_8677]
-
unduioase de apă" (Exilul și frica). Două sînt direcțiile moral-estetice în care se orientează această poezie stufoasă, luxuriantă. Una este cea a "laudei lucrurilor", a impulsului incantatoriu, a beatificării lumii în stilul lui Ilarie Voronca. E o aventură a încifrării străvezii, a extazului: "noile chipuri și vechile măști îmi/atîrnă precum ferestrele unei case/ dăruită vîntului/ plăcerea de a fi om mi-a răpit/ atît de multe visuri/ dimineața cînd văd cum se evaporă cafeaua aburii lungi îngrămădindu-se/ pe tavan
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
aruncat înăuntru, am închis ușa grijuliu în urma lor și m-am așezat la volan. Am aruncat o privire de control în oglinda retrovizoare și am înghețat. Uitasem de ei. Involuntar, jur. Uitasem că de oglindă erau atârnați niște chiloți albi, străvezii, de damă. Îi agățasem acolo ca o replică ironică la brăduții parfumați întâlniți în atâtea alte mașini. Mi se păruse comic cândva, iar apoi mă obișnuisem cu ei, făceau parte din mașină, la un loc cu canapelele de piele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
constatat că lângă sferă se afla o ființă formată din raze, care învârtea globul auriu, adăugându-i viteză și intensitate. N-am îndrăznit să o întreb nimic, așa că m-am oprit în fața ei, privind cu fascinație sfera luminoasă și silueta străvezie a ființei. În acele secunde care păreau eterne, aproape că uitasem orice altceva. Vrei să încerci și tu? mi-a vorbit ființa la un moment dat, printre razele aproape orbitoare. Să încerc?... Ce ar fi de încercat? Să învârți sfera
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
ajunge, eu voi fi cu tine. Este sigur. Ascultând ce spunea ființa luminoasă, am observat că spre orizont apăruse un peisaj senin, armonios și pașnic, ceva adevărat și etern, ca din altă lume... Imaginea sferei și a ființei a devenit străvezie și a început să se estompeze, înlocuită de cerul senin. Atunci, am pornit mai departe, știind că iubirea era prezentă, păstrând lumina soarelui interior intensă și vie... Flacăra inconstantă La vremea când am ajuns iar dincolo de orizontul arcuit deasupra norilor
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
timp fă focul sub baie. Atunci, și numai atunci, deși materia argintului-viu nu atinge apa, dar găsindu-se În acest pântec cald și umed, se va transmuta În apă. — Maestre, zise Khunrath căzând În genunchi și sărutând mâna descărnată și străvezie a doctorului Dee. Maestre, așa o să fac. Iar tu vei avea ce dorești. Amintește-ți vorbele astea, Roza și Crucea. O să auzi vorbindu-se de ele. Dee se Înfășură În anteriul lui cu mâneci ca Într-o mantie, și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
savurând dinainte vreo moștenire sau vreo pradă, vreun manuscris al Protocoalelor pentru a-l vinde țarului... Cum știi tu să ascunzi În spatele acelui chip de Înger natura-ți de demon, sfios Înveșmântată În jeanșii tăi androgini, În tricoul tău aproape străveziu, ce din păcate ascunde crinul nelegiuit Întipărit În carnea-ți albă de călăul din Lille! A sosit primul nerod, atras de mine În capcană, Îi zăresc cu greutate trăsăturile sub pelerina care Îl Învăluie, dar Îmi arată semnul templierilor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
colț de cameră. Obiceiul acesta îi conferea aer de visător pierdut în meditații sau preocupări numai de el cunoscute și, din acest motiv, se întâmpla ca Eban să treacă pe lângă colaboratorii săi fără să-i observe, de parcă ar fi fost străvezii. Ceva de genul acesta mi s-a întâmplat și mie. În 1972, Abba Eban a venit în vizită oficială la Bruxelles. A avut convorbiri cu primul-ministru și cu ministrul de externe, a fost primit în audiență de curtoazie de Regele
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Poate speraseră prea mult. Poate crezuseră cu prea multă disperare În Mântuitor și În voința lor de a opri fiara. Dar fiara nu putea fi oprită. Uriașul animal care era urdia turcească se târa, tot mai aproape, prin mocirle. Cețuri străvezii mai pluteau doar deasupra văilor din stânga Bârladului. - Declanșați atacul fals din stânga! porunci voievodul. Retragere pe dreapta cu călărimile care ne-au rămas! Căpitanii să vină În fața mea! Pârcălabul Vlaicu să scoată din Încleștare trupele de răzeși, printr-o șarjă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]