955 matches
-
sfertodocți abuzivi, să conduceți o Românie bimilenară, să vă îmbogățiți pe seama ei și să nu vă astâmpărați nici după ce v-ați făcut plinul, gașcă de citrice putrede ce sunteți! Noi, ăilalți, aproape că vă și iertasem pentru marșul vostru prin străchini, pentru neverosimila trecere într-o noapte de la stânga la dreapta, pentru toată contribuția voastră la prăpădul general. Vă consideram niște începători în ale politicii și niște bușteni în care încă nu a intrat meșterul cu dalta, să le dea forma
CE AVEŢI CU ACEASTĂ ŢARĂ? de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345008_a_346337]
-
USL. Aceștia nu numai că nu-l trag de mânecă, doar astfel dovedind că vor să-l ajute ca să scape de penibilul nimicitor al situației ivite, dar chiar îl împing de la spate ca el să calce și mai zdravăn în străchini. De pildă, era de așteptat ca universitarul Andrei Marga, el însuși conducător de doctorate, să se arate într-atât de rușinat de acest guvern al plagiatorilor, iar acuma într-atât de indignat de superplagiatul lui Ponta, încât pe dată să
UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346025_a_347354]
-
și, cel mai probabil, plecase în străinătate, la cules cartofi, că altceva... Căpitanul se dovedi a fi un om cu mult umor, deși este mai bine să credem tot în intervenția subtilă a Fortunei, îi mai oferi pe timpul discuției o strachină de terci, ba chiar și o cafea adevărată și îl sfătui, înainte de plecare, să fie mai atent pe viitor. Parcă mai auzise el așa ceva de curând, dar uite că nu mai știa nici când, nici unde... Ajuns, în sfârșit, în
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
pe la jumătate... Ora prânzului... Sile Burghiu, elevul eminent al Grupului Școlar Industrial „Immanuel Kant” din Hârlău, intră în grupul sanitar și scoțând o sticlă de sub haină trase două gâturi bune de harașpincă. Apoi se duse la cantină unde hăpăi o strachina de fasole cu ciolan eco. Eco, adică fără ciolan. Când să înghită, cu mare regret, și ultima lingură, dispunerea boabelor de fasole sub forma unui sistem solar schițat pe fundul străchinii îi dădu o idee. Una genială desigur, fiindcă să
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
harașpincă. Apoi se duse la cantină unde hăpăi o strachina de fasole cu ciolan eco. Eco, adică fără ciolan. Când să înghită, cu mare regret, și ultima lingură, dispunerea boabelor de fasole sub forma unui sistem solar schițat pe fundul străchinii îi dădu o idee. Una genială desigur, fiindcă să nu uităm, el era un elev eminent. Înghiți și sistemul solar, apoi își notă ideea pe o foaie de hârtie, să spunem, eufemistic desigur, refolosită. Vesel nevoie mare plecă la director
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
care dădeau câte un pahar la fiecare bărbat și femeie, copiii fiind tăiați de la porție. Vinul era cumpărat dintr-un sat vecin, special pentru această zi, localitatea noastră nefiind o zonă viticolă. Paștele pe care îl luam era pus în străchini și consta din pâine și vin sfințite. La fiecare strachină se găsea câte o lingură ... În ziua aceea, bărbații și flăcăii ciocneau ouă roșii la hora din Poiană.. Erau ouă speciale pentru această întrecerea. Se spunea că sunt ouă alese
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
copiii fiind tăiați de la porție. Vinul era cumpărat dintr-un sat vecin, special pentru această zi, localitatea noastră nefiind o zonă viticolă. Paștele pe care îl luam era pus în străchini și consta din pâine și vin sfințite. La fiecare strachină se găsea câte o lingură ... În ziua aceea, bărbații și flăcăii ciocneau ouă roșii la hora din Poiană.. Erau ouă speciale pentru această întrecerea. Se spunea că sunt ouă alese de la găini înainte ca acestea să ciugulească iarbă, întrucât numai
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
picătură de viață din trupul vlăguit și terciuit. Când pui astfel de oameni alături de unii dintre creștinii noștri de azi, care-și leapădă nepăsători credința și se duc la diferite secte pentru simplul motiv că acolo li se oferă o strachină de linte sau câțiva biscuiți, poți să realizezi cât de departe suntem de sfințenia celor de atunci! Întâlnim în acest volum creștini învățați, care-și dedică viața studiului Sfintei Scripturi și adâncirii învățăturilor ei. Luptă cu vorba și cu condeiul
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > BĂTRÂNI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului BĂTRÂNI... Am rămas doar, Două străchini de lut, Ciobite de vreme, Mușcate de timp, Una arsă și neagră, Din transilvanul Corund, Cealaltă albă, Cumpărată demult. Avem fețe brăzdate, De plugul anilor mulți, Smochine uscate, Ochii martori tăcuți. Vocile ne sunt, Sugrumate, De amintirea, Anilor trecuți. Referință
BĂTRÂNI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346500_a_347829]
-
Poeme > Răsfrângere > CHIAR N-AI ÎNȚELES NIMIC! Autor: Anca Elenă Șerpe Publicat în: Ediția nr. 1011 din 07 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului CHIAR N-AI ÎNȚELES NIMIC! 19.08.2013 Obiceiuri obișnuite își fac mendrele înțeapă neliniști calcă în străchini veninuri firea lucrurilor Roiesc fricile pline până-n gât bolboroseli claie peste grămadă cad toate conformările se imortalizează indiferență până-n pânzele albe Și ce-ți pasă! Face minuni.. Referință Bibliografica: CHIAR N-AI ÎNȚELES NIMIC! / Anca Elenă Șerpe : Confluente Literare, ISSN
CHIAR N-AI ÎNŢELES NIMIC! de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348302_a_349631]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > STROPI DE POEZIE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 315 din 11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Soarele Gălbenuș pe cerul-nalt, Oare cum s-a ridicat ? Dacă-n strachină ar fi Puii tot l-ar ciuguli. Norii Clar, îi vede lumea toată Sus pe cer sunt nori de vată. Dulci, de aș găsi un băț Pe toți aș vrea să-i înhăț. Orisicât de mulți ar fi La copii
STROPI DE POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345075_a_346404]
-
pentru a se duce după altă mâncare. Seara când a ajuns acasă aflase că se sărbătorise botezul fratelui său mai mic și că oaspeții nu mai lăsaseră mai nimic de mâncare. S-a găsit până la urmă si pentru Beldie o strachină de borș fără carne cu care a trebuit să se mulțumească. Luni dimineața când a plecat la școala din Bunești a mâncat doar niște magiun cu mămăligă și atât! Ceilalți colegi de internat veneau de acasă cu fel de fel
BELDIE ÎNCEPE SĂ AIBĂ NECAZURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345185_a_346514]
-
ne așezam ca să nu stăm direct pe pământ.Pe pânza aceea, îngălbenită de vreme și pătată de resturi de mâncare, așeza linguri de lemn, boboroade făcute în cuptorul din mijlocul curții și bucăți de mămăligă caldă. Apoi, aduceau femeile casei, străchini pline cu mâncare, după cum era făcută pomenirea, de dulce ori de post. Se puneau, intercalat, una de un fel, una de un fel, însă nici nu se așeza mâncarea bine în ele că se și terminau. Și se mai aducea
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
încât niciodată nu intra în curte să se așeze la ...masa pe așternut! Se așeza la poartă cu copii. Avea lângă ea, întotdeauna , o oală de pământ nesmălțuită, în care punea, după ce terminau toți copiii de mâncat, ceea ce rămânea în străchini. Amestecate...și nu s-a sfiit niciodată să facă asta. De multe ori, era întrebată: ,,-De ce nu iei două oale?”.....la care ea răspundea: ,, -Și cum le duc?”.....de ce? Pentru că ea, Turnica, făcea parte din categoria oamenilor...altfel...din
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
vreo căciulă din blană de oaie, căci printre multe altele era și meșter cojocar...., mă uit peste gard și văd pe vecina Vasilica cum încingea tigaia de tuci cu trei picioare, în care făcea jumări din două ouă și o strachină de terci , jumări din care ....sătura mai mult sau mai puțin..... șapte inși ( unul dintre inși... fiind eu) . Era un fel de a mânca mămăligă prăjită cu mămăligă . Căci de fiecare dată, lângă cratița așezată în mijlocul mesei cu trei picioare
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
cioc” provine și cuvântul „ciocârlie”. Ah...lie ciocârlie! N-am știut că ne-ai venit pe limbă tocmai din zările albaneze. Cât despre celelalte cuvinte...le-a adus DEX-ul cu barza-n cioc sau cu cioara vopsită-n albaneză. Strachina grecească Pentru multe cuvinte, DEX-ul a găsit „origini” în limba neogreacă. Exemple: strachină (ostrachinos), stradă (strata), buzunar (buzunara), condei (kondili), cucoană (kokkona) ș.a. O fi! Totuși, dați-mi voie să mă întreb: cum o fi intrat în lexicul românesc
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
venit pe limbă tocmai din zările albaneze. Cât despre celelalte cuvinte...le-a adus DEX-ul cu barza-n cioc sau cu cioara vopsită-n albaneză. Strachina grecească Pentru multe cuvinte, DEX-ul a găsit „origini” în limba neogreacă. Exemple: strachină (ostrachinos), stradă (strata), buzunar (buzunara), condei (kondili), cucoană (kokkona) ș.a. O fi! Totuși, dați-mi voie să mă întreb: cum o fi intrat în lexicul românesc cuvântul „strachină”, adică... „ostrachinos”? Dacă provine din neogreacă, înseamnă că vechii greci n-au
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
Pentru multe cuvinte, DEX-ul a găsit „origini” în limba neogreacă. Exemple: strachină (ostrachinos), stradă (strata), buzunar (buzunara), condei (kondili), cucoană (kokkona) ș.a. O fi! Totuși, dați-mi voie să mă întreb: cum o fi intrat în lexicul românesc cuvântul „strachină”, adică... „ostrachinos”? Dacă provine din neogreacă, înseamnă că vechii greci n-au vândut dacilor străchini. Buuun! Atunci, cine? Probabil că domnitorii fanarioți or fi dăruit boierilor câte o...strachinos. Boierii, ce să facă ei cu obiectele? Le-au dăruit țăranilor
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
strata), buzunar (buzunara), condei (kondili), cucoană (kokkona) ș.a. O fi! Totuși, dați-mi voie să mă întreb: cum o fi intrat în lexicul românesc cuvântul „strachină”, adică... „ostrachinos”? Dacă provine din neogreacă, înseamnă că vechii greci n-au vândut dacilor străchini. Buuun! Atunci, cine? Probabil că domnitorii fanarioți or fi dăruit boierilor câte o...strachinos. Boierii, ce să facă ei cu obiectele? Le-au dăruit țăranilor. Na, să mâncați din ele kiorba turcească din o-strachina grecească! Ce fericiți au fost
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
greci n-au vândut dacilor străchini. Buuun! Atunci, cine? Probabil că domnitorii fanarioți or fi dăruit boierilor câte o...strachinos. Boierii, ce să facă ei cu obiectele? Le-au dăruit țăranilor. Na, să mâncați din ele kiorba turcească din o-strachina grecească! Ce fericiți au fost țăranii când au avut și ei din ce să mănânce zeama lor de ștevie! Dar până atunci, din ce mâncau? Sau, poate că grecii (mari producători de străchini) au fost principalii furnizori ai românilor pentru
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
mâncați din ele kiorba turcească din o-strachina grecească! Ce fericiți au fost țăranii când au avut și ei din ce să mănânce zeama lor de ștevie! Dar până atunci, din ce mâncau? Sau, poate că grecii (mari producători de străchini) au fost principalii furnizori ai românilor pentru aceste obiecte utile, care nu se produceau pe meleagurile noastre, pentru că nu aveau lut, așa cum „au” grecii-n țara lor. Hai, că am început să calc în ostrakinos cu presupunerile astea! Nu mai
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
nu se produceau pe meleagurile noastre, pentru că nu aveau lut, așa cum „au” grecii-n țara lor. Hai, că am început să calc în ostrakinos cu presupunerile astea! Nu mai comentez nimic. Autorii DEX-ului știu mai bine cum a ajuns strachina grecească pe buzele (sau masa) românilor. Moașele În privința originii latine a multor cuvinte românești există controverse și discuții între specialiști. Ca un profan în materie, mă abțin să comentez. Totuși, bunul simț și o logică elementară mă îndeamnă să pun
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
iar cu linguroiul cel mare mestecam de zor pentru a desprinde cât mai multă lipitură de pe fundul ceaunului. Ce mândru eram de importanța misiunii mele al cărui rezultat știam că-l așteptau toți deoarece fiecăruia i se cuvenea câte o strachină rasă cu lapte fiert de mine și bine afumat cu lipitura cojită de pe fundul ceaunului ceea ce-i dădea un gust de excepție. Și așa, pe nesimțite dar indiscutabil mult prea repede au trecut anii și vizitele mele anuale la Bălănești
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
De ce l-io fi alintat și eu atâta! Obișnuit doar cu viața de București și cu Fast-food-uri..., cu nasul numai în calculator și cu gândul doar la tunsori haine ...și muzica...Ce va zice când îi va pune maică-mea strachina cu fasole în fața? 2. -Da’ numai până mă fac eu bine, înțelegi? E o situație specială.... Nu poți rămâne singur atâtea zile, nu? Măcar să reușescă operația și restul.... -De ce taci,Andrei?! Așa se duc copiii la bunici în vacanțe
LICURICII de MIRELA PENU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377942_a_379271]
-
medievale românești din imensul spațiu carpato-nistrean.” M-am oprit la Complexul muzeistic Orheiul Vechi, un Centru de informare expozițional, care a achiziționat , în urma săpăturilor arheologice din 1947, reluate în 1968, monede medievale, orientale și europene (secolele 14- 16), ceramică uzuală, străchini smălțuite din sec. al IX-1 î.e.n., civilizație traco-getică, oale din ceramică de tip oriental din orașul Sehr-Al- Jedid (1340-1368). În timp ce mă documentam a intrat un grup de copii. M-am apropiat și am auzit-o pe profesoara care îi însoțea
BASARABIA. DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376520_a_377849]