1,462 matches
-
ale României sînt uneori mai mari decît cele dintre România și alte țări europene. Regiunea de nord-est este pe locul doi al sărăciei din Europa, calculată în PIB pe locuitor, dar zona Bucureștiului este peste media europeană după același criteriu. Stratificarea socială subiectivă arată o Românie foarte polarizată, cu un strat de jos dublu față de media europeană și un strat de sus la nivelul țărilor nordice. Diferențele sînt mari între urban și rural, dar, pe de o parte, ele sînt și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
poetică, nu pare a fi autentic, deși probabil nu este un text tardiv. Cât privește cărțile lui Ieremia și Ezechiel (Soggin 1987, capp. 23 și 24), existența unor ample secțiuni Dtr e un fapt recunoscut de mult timp. d) Fenomenul stratificării poate fi întâlnit chiar în opera Dtr; unii comentatori recenți sunt de acord asupra următoarelor faze ale redactării Dtr: prima, notată cu sigla DtrH (în germană DtrG), tratează despre evenimente istorice în sens strict și se încheie cu grațierea lui
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ale altor categorii, deci să primească o legitimitate care le va întări recunoașterea socială și imaginea prezenței în structura socială; structurarea socială a sportivilor se bazează tot pe activitatea economică, piață, distribuție și consum, deci nu pe relațiile de producție. Stratificarea socială se înscrie în teoria dominării, diferențiindu-se clasele de posesie, de cele de producție, prin trecere de la sport spre afaceri și de la afaceri spre sport. Sportul devine, paradoxal o dominantă spațială. La prima vedere s-ar părea că există
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
gregar. Există credința conform căreia rasele sunt inegale, mai ales ca formă a corpului, asigurând justificarea dorințelor hegemonice, aceasta are ca rezultat, fie selecția unor sportivi cu diferite calități fizice, fie activitatea publicului, des întâlnită în sport, se sprijină pe stratificarea socială. În sport, rasismul are la bază rivalitatea sportivă, conflictele etnice și hegemonia orașului. Violența nu poate fi disociată de poziții mai generale, care au dobândit o anumită reprezentativitate. Sistemul electronic al NASA este capabil să urmărească și să prelucreze
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
treia parte este o antologie de versete de psalm, adăugate ulterior, în stilul unei concluzii. Faptul că orice parte are și o intonație muzicală diferită este un indiciu ulterior care confirmă că acest imn este o compilație cu mai multe stratificări, realizată în diferite perioade de timp. Liturgia prevede folosirea lui drept cântec final al oficiului nocturn duminical din secolul al VI-lea. Genul de imn a cunoscut în Occident în secolele următoare o mare înflorire, atingând o maturitate literară și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
spuse că pe el nu-l interesau decît spațiile uitate, apărute după renovări sau scoateri din uz, dar cu cît explica, cu atît mai elaborat și mai poetic devenea conceptul. — Amnezia arhitecturală este adevărata avere imobiliară a poeților, născută din stratificări, istorie, uitare. Nu poate fi locuită decît pe furiș, după ce e descoperită; nu poate fi nici distribuită, nici Închiriată. Ar fi imoral să profiți de pe urma ei. Poate că nu-ți dai seama, Ivan, dar aici e vorba de un soi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Spre deosebire de spațiul basarabean (Hansca-Căprăria), în bazinul bârlădean nu avem morminte cenotaf, însă pentru ambele zone s-a observat gruparea anumitor morminte, probabil după unele criterii familiale sau social-economice, fapt ce denotă, pe lângă forma compactă a necropolei, și prezența unei anumite stratificări sociale: Vinețești-Cordeni (jud. Vaslui), Hansca-Căprăria și Hansca-Limbari (Basarabia). Forma gropilor: uneori, când mormintele au fost descoperite întâmplător nu a fost surprinsă forma gropii, însă în cazul săpăturilor sistematice s-a precizat, fiind de obicei rectangulară (cimitirele de la Bârlad-Prodana, Vaslui; Brănești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în toate categoriile de norme sociale 7 care ordonează comportamentul în cele mai diferite sfere ale vieții sociale. Modificări profunde în sistemul valorilor se produc în perioadele de adânci prefaceri sociale, când se schimbă nu numai conținuturile valorice, ci și stratificarea valorilor în sistemul lor de ansamblu. În funcție de schimbările de ordin calitativ produse în aria intereselor sociale, a trebuințelor și aspirațiilor umane, apar noi opțiuni valorice, ce conferă noi sensuri vieții, se afirmă, totodată, semnificații noi ale raporturilor sociale și structurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
1 la 7, un anumit aspect din mediul în care funcționează. La un capăt al scalei, 1 reprezintă situația cea mai rea, iar 7 reprezintă situația cea mai bună.<footnote Ibidem, p. 58. footnote> Eșantionarea pentru sondaj presupune o dublă stratificare bazată pe mărimea întreprinderii și sectorul de activitate. Instrucțiunile de eșantionare pentru sondaj cer institutelor partenere să parcurgă următoarele etape:<footnote Ibidem, p. 59. footnote> 1) elaborarea unui „cadru al eșantionului”, sau o listă de respondenți potențiali, care include firme
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
și servicii, dă impuls final producției. Consumul face legătura nu numai între producție și consum, dar și între activitatea economică și cea socială, în general. Din această perspectivă el reprezintă „o oglindă fidelă a fizionomiei societății; în el se reflectă stratificarea și diferențierea socială, contradicțiile, locul și rolul grupurilor și categoriilor socioprofesionale într o societate.”<footnote Marius Băcescu, Angelica Băcescu, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1993, p. 161. footnote> 2.2. Funcțiile consumului Indiferent de modul cum este definit, consumul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
mediul urban se poate analiza pe grupe de vârstă, sex, nivel de instruire, stare civilă etc.). 10.2. Clasele sociale Deși se consideră că toți oamenii sunt egali, iar conceptul de „clasă socială” este oarecum agresiv, toate civilizațiile adoptă principiul stratificării sociale, definit de Berelson și Streiner<footnote Henry Assael, Consumer Behavior and Marketing Action, fourth edition, PWS Kent Publishing Company, 1992, p. 335. footnote> ca „situarea unui individ de ceilalți membri ai societății la un anumit nivel care condiționează prestigiul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
and Marketing Action, fourth edition, PWS Kent Publishing Company, 1992, p. 335. footnote> ca „situarea unui individ de ceilalți membri ai societății la un anumit nivel care condiționează prestigiul și respectul de care se bucură.” Potrivit Dicționarului economic și social, stratificarea înseamnă „distribuția inegală a drepturilor și privilegiilor, a îndatoririlor și responsabilităților, avantaje și privațiuni, putere socială și influență printre membrii unei societăți”<footnote Janine Brémond, Alain Gélédan, Dictionnaire économique et social, Les Editions Hatier, Paris, 1990. footnote> (Sorokin, Social and
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
și servicii, dă impuls final producției. Consumul face legătura nu numai între producție și consum, dar și între activitatea economică și cea socială, în general. Din această perspectivă el reprezintă „o oglindă fidelă a fizionomiei societății; în el se reflectă stratificarea și diferențierea socială, contradicțiile, locul și rolul grupurilor și categoriilor socioprofesionale într o societate.”<footnote Marius Băcescu, Angelica Băcescu, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1993, p. 161. footnote> 2.2. Funcțiile consumului Indiferent de modul cum este definit, consumul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
mediul urban se poate analiza pe grupe de vârstă, sex, nivel de instruire, stare civilă etc.). 10.2. Clasele sociale Deși se consideră că toți oamenii sunt egali, iar conceptul de „clasă socială” este oarecum agresiv, toate civilizațiile adoptă principiul stratificării sociale, definit de Berelson și Streiner<footnote Henry Assael, Consumer Behavior and Marketing Action, fourth edition, PWS Kent Publishing Company, 1992, p. 335. footnote> ca „situarea unui individ de ceilalți membri ai societății la un anumit nivel care condiționează prestigiul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
and Marketing Action, fourth edition, PWS Kent Publishing Company, 1992, p. 335. footnote> ca „situarea unui individ de ceilalți membri ai societății la un anumit nivel care condiționează prestigiul și respectul de care se bucură.” Potrivit Dicționarului economic și social, stratificarea înseamnă „distribuția inegală a drepturilor și privilegiilor, a îndatoririlor și responsabilităților, avantaje și privațiuni, putere socială și influență printre membrii unei societăți”<footnote Janine Brémond, Alain Gélédan, Dictionnaire économique et social, Les Editions Hatier, Paris, 1990. footnote> (Sorokin, Social and
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
de acomodare: partenerii se obișnuiesc, se ajustează unii după ceilalți; - relații de asimilare: partenerii desfășoară un transfer reciproc de mentalități și puncte de vedere, atitudini și comportamente, până la un nivel la care subiecții pot gândi sau acționa identic; - relații de stratificare: partenerii se pot structura după o ierarhie ce exploatează statutele deținute de elevi; - relații de alienare: partenerii, în imposibilitatea de a desfășura interacțiuni reciproce, părăsesc universul clasei, provocând anumite schisme intragrupale. Circumscrisă unor jocuri competitive, școala face necesară adaptarea de către
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
înțelegere a elevilor, de acces la lumea lor lăuntrică, de solidarizare cu momentele lor de spirit; - creativitate în munca educativă; - capacitate empatică; - atitudine stimulantă, energică, plină de fantezie; - minimum de tact pedagogic; - spirit metodic și clarviziune în activitate. Ideea de stratificare este foarte importantă pentru definirea PC. Solicitările câmpului educațional ori ale unei situații psihopedagogice sunt filtrate și reconvertite de această instanță, analizate, structurate și, în final, este elaborată o decizie de soluționare a respectivei probleme. Întregul sistem al PC este
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Populație și eșantion (I). Alegerea subiecților care vor fi direct investigați 159 1. Ideea cercetărilor selective 159 2. Reprezentativitatea eșantionului 162 3. Tipuri de eșantioane. Proceduri clasice de eșantionare 167 3.1. Eșantionarea simplă aleatorie 168 3.2. Eșantionarea prin stratificare 170 3.3. Eșantionarea multistadială 173 3.4. Eșantionarea multifazică 175 3.5. Eșantionarea pe cote 176 3.6. Eșantioane fixe (panel) 178 4. Aspecte practice ale eșantionării 181 4.1. Procedura „pasului” 182 4.2. Metoda areolară sau pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la care se va apela, eliminându-se pe parcurs cele care nu au în corespondență o locuință. Procedura e cunoscută sub denumirea de random-digit dialing (RDD). Ea se aplică foarte bine în cazul rețelelor de telefonie fixă, singurele care permit stratificarea zonală a eșantionului, pe baza prefixului; în cazul telefoanelor mobile nu se poate preciza poziția spațială a abonatului înainte de a-l apela. Pentru anchetele pe bază de chestionar ce cuprind numai întrebări închise există un procedeu de lucru cu computerul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe calculator prin programe aflate la îndemâna oricui. Firește că atunci vafiposibil să se solicite chiar prin program generarea unor numere cu k cifre și care, eventual, să nu depășească valoarea N. 3.2. Eșantionarea prin stratificaretc "3.2. Eșantionarea prin stratificare" Această procedură probabilistică, în forma sa cea mai simplă, are la bază următoarea idee. Se pornește de la o diviziune a populației, să zicem, după un criteriu (o caracteristică) A, în s clase, de efective N1, N2, ..., Ns, cifre care prin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
1, 2, ..., s În ciuda intervenției cercetătorului în gruparea populației pe straturi, procedura își păstrează caracterul pur aleatoriu, alegerea subeșantioanelor proporționale cu mărimea straturilor asigurând tuturor indivizilor o probabilitate egală de a intra în eșantion. Desigur că rostul utilizării factorului de stratificare A nu este acela de a estima proporțiile sau alte mărimi legate de acest factor, de vreme ce distribuția lui în populație trebuie să fie a priori cunoscută, altfel el nu poate fi utilizat în calitatea respectivă. Dacă însă o altă caracteristică
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe baza criteriului „nivel școlar”. În cercetările efective, adică atunci când se folosește un chestionar ce urmărește obținerea simultană de informații pentru o serie de caracteristici ale populației, este greu să se spună după care criteriu e preferabil să se realizeze stratificarea. Din acest motiv, se utilizează o stratificare multiplă, după mai multe criterii, urmărindu-se, de regulă, împărțirea populației pe categorii de sex, vârstă, ocupație, nivel de școlarizare, stare civilă, rezidență etc., adică o serie de variabile factuale ce caracterizează situația
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
efective, adică atunci când se folosește un chestionar ce urmărește obținerea simultană de informații pentru o serie de caracteristici ale populației, este greu să se spună după care criteriu e preferabil să se realizeze stratificarea. Din acest motiv, se utilizează o stratificare multiplă, după mai multe criterii, urmărindu-se, de regulă, împărțirea populației pe categorii de sex, vârstă, ocupație, nivel de școlarizare, stare civilă, rezidență etc., adică o serie de variabile factuale ce caracterizează situația obiectivă a unui individ și despre care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sondajelor de opinie, cei mai utilizați factori destratificare sunt sexul, zona geografică de rezidență, tipul de localitate (sat, oraș mic, mijlociu, mare) și vârsta, variabile pentru care anuarele statistice prezintă date actualizate continuu. În general, se admite că factorii de stratificare au o legătură de tip statistic cucaracteristicile urmărite în cadrul anchetei și, din acest motiv, vom spune că eșantionarea prin stratificare este „mai bună” decât cea simplă aleatorie, în sensul că, dintre două eșantioane de volum egal, cel realizat prin stratificare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mijlociu, mare) și vârsta, variabile pentru care anuarele statistice prezintă date actualizate continuu. În general, se admite că factorii de stratificare au o legătură de tip statistic cucaracteristicile urmărite în cadrul anchetei și, din acest motiv, vom spune că eșantionarea prin stratificare este „mai bună” decât cea simplă aleatorie, în sensul că, dintre două eșantioane de volum egal, cel realizat prin stratificare are o reprezentativitate superioară celei a eșantionului obținut prin tehnica simplă aleatorie. Așadar motivul principal pentru care se folosesc eșantioanele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]