802 matches
-
căci ea își acoperi ochii și nu răspunse. Mă apropiai și repetai mai cald, mai sincer, acele câteva cuvinte de iubire pe care le puteam spune în bengali. Voi să se ridice. ― Lasă-mă, îmi spuse cu un glas depărtat, strein. Văd că n-ai înțeles iubirea mea. Te iubesc ca pe un prieten, foarte scump prieten. Altfel nu pot, altceva nu vreau... ― Dar aceasta nu e prietenie, e dragoste, îi răspunsei eu, recăpătîndu-mi pe neașteptate și humorul, și luciditatea. ― Câte
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nu ne-ar mai putea despărți. Mi-a citat câteva cazuri de asemenea convertiri. (Pe un francez, profesor la Shantiniketan, căsătorit cu o bengali, îl cunoscusem chiar eu și rămăsesem impresionat de seninătatea și fericirea lui, sădit într-un pământ strein, având fii și fiice pe care îi creștea ca pe adevărații copii indieni.) Și în aceeași seară, la întoarcerea în Bhowanipore, Maitreyi mărturisi d-nei Sen hotărârea mea. A fost atât de fericită, încît se coborî la mine să-mi spună
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
adesea, închipuindu-mă îmbrățișînd o femeie oarecare, pe Jenia, de pildă, mă nedumiream de imposibilitatea acestei imagini, de irealitatea oricărei eventualități amoroase. Hotărât, o iubeam atât de nebunește pe Maitreyi și amintirea ei îmi anula atât de decisiv orice prezență streină, încît mă întrebam chiar dacă trăirea aceasta într-un trecut viu nu e degradantă. Mă surprindeam, întrebîndu-mă cu spaimă ce am să fac eu tot restul vieții, dacă nu voi repeta povestea lui Abelard și a Heloisei. Aș fi vrut să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Trebuie să fie satul pe-aproape. Era un câine slab, hămesit, cu părul arămiu decolorat de praf. Se apropie sfios de ei, neîndrăznind să se gudure. Rănitul întorsese capul și-l aștepta. Tremurul buzelor încetase brusc, și fața arăta acum streină, împietrită. - Dacă e bolșevic și nu l-a învățat nimenea, n-are de unde să știe, vorbi Zamfira ridicîndu-se în picioare. Dar de Dumnezeu și Isus Cristos tot trebuie c-a auzit el, și cruce nu se poate să nu știe
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
gândurile sub auspiciile cuvintelor lui Ion Caraion, pe care le alege drept motto al volumului: pasul și grija mea pentru / alții vor scădea / se poate întâmpla orice / nu mă mai grăbesc / fiecare clipă aș vrea s-o / întârzii / mie însumi strein / devenindu-mi / lumea rămâne de-o / singură / culoare: indiferența. Poemele sale, meditative, aduc un univers care empatizează cu eul liric, a cărui tristețe îi pare copleșitoare, pentru că atunci când scriu / se umple aerul cu visuri // când plâng / cad din ramuri / pădurile
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
referindu-se la creația sa. Iubita însăși e desemnată tot cu gesturi largi, e colombă (Colombă ești în sclipăt când dansezi / cum într-un parc glicina de zăpezi / și viscolul îți suflă împrejur / volanele de ape și velur), cu surâs strein (Surâzi strein ca luna la pătrar), iar lacrima e anahoretă. Sentimentul e omniprezent, iar numeroasele titluri - de volume sau de poeme - stau mărturie în acest sens: Frumoasa adormită; Mireasă cu voal; Eurydice; Nuntă neagră; Ești tu aceea care vine?; Exil
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
la creația sa. Iubita însăși e desemnată tot cu gesturi largi, e colombă (Colombă ești în sclipăt când dansezi / cum într-un parc glicina de zăpezi / și viscolul îți suflă împrejur / volanele de ape și velur), cu surâs strein (Surâzi strein ca luna la pătrar), iar lacrima e anahoretă. Sentimentul e omniprezent, iar numeroasele titluri - de volume sau de poeme - stau mărturie în acest sens: Frumoasa adormită; Mireasă cu voal; Eurydice; Nuntă neagră; Ești tu aceea care vine?; Exil cu eros
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ce se găseau pe moșiile mănăstirești. ― Fiindcă veni vorba de poslușnici, părinte, mi-am adus aminte de o poruncă a lui Grigore Ioan Calimah voievod din 10 decembrie 1761, prin care înlesnea mănăstirii Dancu să caute douăzeci de “liude (oameni) streini fără de bir în visterie ce ș-ar găsi pentru poslușania sfintii mănăstiri”,... iar vel vistiernicul “să le dea și pecetluiri pe fețile și chipurile lor să fie cunoscuți dintr-altă țară” și “acești oameni să fie numai pentru slujba mănăstirii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vine: “Io Grigorie Ghica voevoda, Bojiiu Milostiiu, g(o)sp(o)dari Zemli Moldavscoi”, care prin măsurile luate încearcă să aducă Mănăstirea din Țarină la lumină. Și spune vodă: “Sfinteli mănăstiri... ce se află stându înspre neamurile cele de feliu streine și nemilostive... de pururea sintu învăluite, luptându-se cu multe nevoi ca o corabie pre mare ce-i cuprinsă de furtună și în greutate este petrecire și a părinților călugări,... precum una din m(ă)n(ă)stiri iaste și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sfânta și dumnezeiasca mănăstir(e) ce se cheamă Gălata, de lângă scaunul Iașilor den Țar(a) Moldovei... Fiindu acea... mănăstir(e) întru mar(e) pohval(ă) și cu multă aver(e)... întâ(m)platu-s-au multe răutăți Țărăi Moldovei de multe oști streine și păgâne de au jecuit toată Țara Moldovei și o au prădat. Întâ<m>platu-s-au și aceștii sfinte mănăstir(i) de s-au prădat în multe rândur(i)... Alta de oameni răi și fără dumnezăir(e), răi călugări ce au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Odobești, cum și pogonăritul pe aceste vii să aibă a-l scuti... Așijdere să aibă a scuti o sută de vite cu cai orice dare ar ieși supra vitelor nice un ban să nu de. Și pentru douăzeci liud (i) streini fără bir... acești oameni să fie pentru slujba mănăstirii”. De asemenea, vodă nu uită de cei o sută de lei “din vama cea mare, de aice din Ieși, pre tot anul”. ― Același voievod Ioan Theodor Calimah confirmă mănăstirii Dancul la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aflau și varnițe (cuptoare unde se ardea piatra pentru var). ― Să vedem ce spune Grigore Ioan Calimah, feciorul lui Theodor Calimah, la 10 decembrie 1761. ― Apoi el confirmă cele hotărâte de tatăl său și adaugă: “Pentru dooăzeci liud(e) (oameni) strein(i) făr(ă) de bir în visterie ce ș-ar găsi pentru poslușaniia sfintii mănăstiri,... să aibă a-i aduce la dumnalui vel vis(iernic) ca să-i cerceteze și, aflându-i strein(i) făr(ă) de bir în visterie, să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
său și adaugă: “Pentru dooăzeci liud(e) (oameni) strein(i) făr(ă) de bir în visterie ce ș-ar găsi pentru poslușaniia sfintii mănăstiri,... să aibă a-i aduce la dumnalui vel vis(iernic) ca să-i cerceteze și, aflându-i strein(i) făr(ă) de bir în visterie, să le dea și pecetluituri roșii pe fețil(e) și chipurile lor să fie cunoscuț(i) din altă țar(ă) și așa să fie în pace de bir”... ― Cred că ai remarcat faptul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sute de stupi,... la vreme vădrăritului să scutească trei sute vedri vin”... o sută cincizeci de oi de goștină, douăzeci și cinci de vite: “boi, vaci, cai, iepi” de văcărit și pogonăritul pentru patru pogoane de vie. “Așijdere și pentru zăci liudi (oameni) streini... i-am iertat de tot birul”... ― Cu îngăduința sfinției tale, părinte, aș spune că mănăstirea Copou sau “bisericuța dintre vii” - Sfântul Atanasie - este ctitoria din 1638 a voievodului Vasile Lupu. ― Cu alte cuvinte, este zidită înaintea Trei Sfetitelor! ― În noiembrie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
egumenului să se ferească de anumite fapte. De fapt este un avertisment pe care nu l-am mai întâlnit în alte acte domnești. Iată-l: “Numai și egumenu aceștii mănăstiri să să ferească a nu primi sau a numi bucate streine cu chip de vicleșug pe numele mănăstirii, căci atunce nu numa că va plăti îndoit după hotărâre ponturilor, ce să va și pedepsi. Pentru care poruncim... slujbașilor ce veț(i) fi cu aceste slujbe: desetena, goștina și vădrărit(ul), cu toții
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lor stilistică și lexicală. Stilistică, căci nu sunt scrise sub influința limbelor moderne, cel puțin nu a celei franceze, și se găsesc în ele locuțiuni cari încep a dispărea din limba de astăzi și se înlocuiesc prin șabloane de fraze streine dezvoltărei de pîn-acum a limbei noastre; lexicală, prin mulțimea de cuvinte originale pe cari scriitorii bisericești și laici, siliți să recurgă la proprii mijloace, le întrebuințază în compunerile lor. Cărțile și manuscriptele propuse sunt următoarele: A. Tipărite [... ] {EminescuOpXVI 67} B.
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
chiar și urma numelui meu, prin urmare este o cutezare a mă-ndrepta la d-v. c-o întrebare pe care, credeți, numai deplina nesiguranță în care sta[u] m-a putut sili s-o fac. Posito că un om strein. v-ar ruga pentru o lămurire care ar fi [în] stare de a scoate o familie întreagă dintr-o penibilă nesiguranță, totuși d-v. n-ați avea inima să-i refuzați această lămurire și este probabil că i-ați răspunde
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mare și în România, iar după ce foaea va fi prins sigur rădăcini peste Carpați, publicarea să se continue în România. 2. Să se înființeze o bibliotecă universală română, scrieri alese cu îngrijire din literatura română și traduse bine din literaturele streine, tot ceea ce e mai bun și mai interesant și să se vândă cu prețuri reduse cât mai multe exemplare din biblioteca aceasta. 3. Să se pună toată stăruința ca cărțile bisericești să fie revizuite mai înainte de a se tipări de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
dă ghes și citesc: „Scriem și mărturisim cu scrisoarea domnii mele pentru rândul acestor călugărași carii au fost petrecându mai denainte vreme la mănăstirea lui Aron vodă...Radul vodă i-au scos de acolo și au pus alți călugări, oameni streini din Țara Grecească, iar ei îmblă din mănăstire în mănăstire, carii pre unde au putut... Văzându pe acei săraci călugărași îmblându din mănăstire în mănăstire, datu-le-am... mănăstirea Zotei, de la Hlincea, să odihnească acolo...le-am dat și oarece
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
vorbește pe larg în așezământul mitropolitului. Ascultă ce spune ierarhul: <... Așijderea, ca să aibă ei a griji și a îngropa pe toți oamenii care se vor pristăvi în oraș, aici în Iași, ori bogat ori sărac; mai vârtos pe oamenii cei streini și nemernici, care nu vor avea pre nime să-i grijască la moartea lor... Așijderea și pentru oamenii ce vor fi de perire cu învățătura domnii și le vor tăia capetele la locul cel de perzare, ca să aibă a-i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
vor hi date de luminații repaosați domni și de alți ctitori, că aicea domniia mea întâlnescu precum... multă scădere, și lipsă s-au făcut sfintelor monastiri... Și veniturile ce avea sfintele monastiri...într aceste cumplite vremi...era supt stăpânirea a streini, și ce au voit ei supt puterea lor aceea au făcut. Și încă și egumenii și călugării au fost jecuitori împreună cu acei stăpâni și au făcut multă stricăciune... Pentru aceea, sfinția sa părintele mitropolitul...să ia seama tuturor egumenilor pre izvoadele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
voievod scutește de toate dările și angăriile patru școlari iezuiți din Iași. De fapt, la 15 noiembrie 1736 (7245), vodă îi scutește de toate dările pe părinții acestor școlari: „Facem știre cu această carte a domnii mele...pentru patru oameni streini ce vor ave iezoviții carei să află aice,...școleri pentru învățătură, iată că domniia mea m-am milostivit și...i-am lăsat pre acei oameni ca să fie pentru slujba lor, fiind oameni streini, neavând pre nime pe lângă dânșii de slujbă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
carte a domnii mele...pentru patru oameni streini ce vor ave iezoviții carei să află aice,...școleri pentru învățătură, iată că domniia mea m-am milostivit și...i-am lăsat pre acei oameni ca să fie pentru slujba lor, fiind oameni streini, neavând pre nime pe lângă dânșii de slujbă, iertându-i de toate dările și angheriile, nemărui nemică altă să nu de, ce numai câte un galbăn de om pre an...” Bătrânul rămâne tăcut. Mă urmărește cu un zâmbet complice și, din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să îndestulează toată obștiia...am așezat ca să aibă fieștecând doi oameni suiulgii pe treaba aceasta, stătători și neschimbați de la slujba haznelii. Și drept aceea, acum, într această dată, aflata-am domniia mea a fi harnic de această slujbă...doi oameni streini arnăuți, anume Dima și Costandin, frate Dimii...carii, de câțiva ani...să află purtători de grijă haznelii... Și...m-am milostivit...și am așezat slujba haznalii și mai cu temeinică stare, ca să rămâie amândoi statornici și neschimbați în toată vremea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dat armeanului această carte de volnicie?” Apoi treaba-i cu cântec, sfințite. Dar să citim cartea de volnicie și vom vedea. Ascultă, părinte, ce spune vodă: „Facem știre cu această carte a domnii mele, pentru Pambuc armeanul, carele fiind om strein și năzuind aici ca să să hrănească cu merșteșugul său, știind a face strune, iată că domnia mea...l-am iertat...de toate dările și angheriile...Așijderea, unde ar găsi pe la trunchiuri, sau la sulgerie, mațe de oaie de treaba merșteșugului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]