802 matches
-
al XX-lea. Și la Golescu întâlnim o asemenea observație. El a văzut toate lucrurile ce începuseră bine la un moment dat, dar au fost apoi distruse și arată că era o vină, "Pentru care aș fi pus condei asupra streinilor, de nu aș ști că aceia au avut ajutoare de la pământeni" (Golescu, 1963: 79). Și totuși, care erau motivele absenței zadruga la noi? Satele devălmașe românești par a fi fost de la început bazate mai mult pe teritoriu decât pe familie
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cărora să se poată trece către fiecare treaptă superioară. De asemenea, era nevoie de producție, pentru că banii ieșeau din țară, fără a mai intra pentru mărfuri produse la noi și dorite de alții. Era nevoie "să ne desbrăcăm de această streină haină și să ne îmbrăcăm cu haina milostivirii, a unirii și a virtuții, hotărând fieșcare să slujească patriii, după cum slujesc în toată Evropa" (Golescu, 1963: 112). Mai exact, el viza renunțarea la lux, scuturarea de lenevie, sprijinirea școlilor, înființarea unor
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
al lui Ion Neculce la Boian (1994), inaugurarea unor clase și școli românești, trimiterea tinerilor la studii în România și în Republica Moldova, marcarea datelor legate de viața și activitatea lui Vasile Alecsandri, Aron Pumnul, I. G. Sbiera, Traian Chelariu, Mircea Streinul ș.a. Din 1990 până în 1995 editează ziarul „Plai românesc” (redactori: Vasile Tărâțeanu, Ilie T. Zegrea, Ștefan Broască), la care colaborează scriitori bucovineni. În cadrul filialei de la Universitatea din Cernăuți funcționează cenaclul literar „Mircea Streinul” (condus de Lora Bostan), care organizează anual
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289763_a_291092]
-
Pumnul, I. G. Sbiera, Traian Chelariu, Mircea Streinul ș.a. Din 1990 până în 1995 editează ziarul „Plai românesc” (redactori: Vasile Tărâțeanu, Ilie T. Zegrea, Ștefan Broască), la care colaborează scriitori bucovineni. În cadrul filialei de la Universitatea din Cernăuți funcționează cenaclul literar „Mircea Streinul” (condus de Lora Bostan), care organizează anual festivaluri și concursuri literare, cu participarea scriitorilor din România și Republica Moldova. Repere bibliografice: Grigore C. Bostan, Aspecte din activitatea Societății „Mihai Eminescu”, „Glasul Bucovinei”, 1994, 3; Ion Beldeanu, Bucovina care ne doare, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289763_a_291092]
-
Essai de bibliographie pour l’étude du „dor” roumain, Cernăuți, 1943; Opinii europene despre dor, București, 1943; Alborada (Poezii gotice), îngr. Ion Derșidan și Paul Magheru, pref. Mircea Zaciu, Reșița, 1998. Ediții, antologii: Ion Roșca, Semne-n scuturi, pref. Mircea Streinul, București, 1937; Antologie rădăuțeană, pref. edit., Cernăuți, 1943; Ioan Slavici, Atitudini și mărturisiri, pref. edit., Timișoara, 1975; Horia Bottea, Game și pendulări, pref. Geo Bogza, postfață Ilie Radu-Nandra, Cluj-Napoca, 1983 (în colaborare cu Ilie Radu-Nandra).Traduceri: Adela Popescu, Between Us
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
Ilie Radu-Nandra).Traduceri: Adela Popescu, Between Us, Time, ed. plurilingvă, Washington DC, 1992 (în colaborare); Mihaela Bidilică-Vasilache, Existențe - Existences, ed. bilingvă, Brașov, 1999. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, VIII, 81-82, X, 256-261; E. Ar. Zaharia, în Poeți tineri bucovineni, îngr. Mircea Streinul, cu portrete de Rudolf Rybiczka, București, 1938, 161-176; Călinescu, Ist. lit. (1941), 823, Ist. lit. (1982), 907; Murărașu, Ist. lit., 397; Micu, „Gândirea”, 640; Zaciu, Cu cărțile, 288; Ion Prelipceanu, E. Ar. Zaharia (Zaharia Macovei), „Pagini bucovinene”, 1987, 8; Nae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
inuman. De asemenea, zile anevoioase și grele au urmat pe pozițiile de front în lupta de apărare împotriva trupelor germano-hortiste după 23 august 1944. Pe linia Bocsig-Ineu-Radna Arad. Cu toate aceste greutăți și suferințe pe care le-am îndurat printre streini departe de casă, nu mi-am pierdut cumpătul și traseul drumului ce trebuia să-l urmez pentru desăvârșirea profesiunii ulterioare pe care intenționam să o urmez. Dacă omul rămâne om, apele învolburate nu-l pot răsturna și nimici. Pentru dragostea
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
care l-a avut Moldova, mă cuprinde un fior de emoție când știu că sub acea lespede de marmură se odihnește în veci corpul acelui viteaz care a apărat cu atâta dârzenie alături de plăieșii săi hotarele întregii Moldove, de hoardele streine, spre mândria tuturor moldovenilor, în durerea și spaima dușmanilor, care căutau mereu să subjuge această frumoasă și bogată regiune. La moartea acestui viteaz, l-a plâns tot poporul moldovean, însă pentru noi el n-a murit, el trăiește veșnic în
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
care l-am dactilografiat la Institut, intitulat Sbucium Sufletesc, sub pseudonimul Georgie Popescu Horodniceanu, prin care am dezvăluit în parte, într-o lumină vie, toate suferințele și chinurile care îl pot roade pe un tânăr necunoscut de nimeni, rătăcit printre streini, veșnic cuprins de fiorii reci ai îndepărtării, neputând fi armonizată natura din jurul său cu cerințele tinereții lui fragede. Au urmat ani de muncă duri, dar și frumoși, studenția la medicină era grea, pentru că noi, cei veniți cu buzunarele goale, în
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
atitudinea sufletească și mentală, de intruziunea supranaturalului". Un imaginar aparte definește Ioan Derșidan prin metafora pagurului ("Pagurul este un crustaceu care își pune la adăpost abdomenul moale în cochilia unui gasteropod"). El dezvoltă ideea, de mai demult, a lui Vladimir Streinul, după care poezia trebuie apropiată de condiția scoicii, în care ideile trăiesc sub platoșa fantastică a unui schelet extern. Așa încât Ioan Derșidan susține demersul nevoii de a decortica coaja pentru a ajunge la miezul adevărat al acesteia. Numai așa se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
spune Miron Barnovschi la 17 ian.1626 (7134): „Scriem și mărturisim cu scrisoarea domnii mele pentru rândul acestor călugărași care au fost...la mănăstirea lui Aron Vodă...Radul vodă i-a scos de acolo și au pus alți călugări, oameni streini din Tara Grecească...Văzându pe acei săraci călugărași (moldoveni) umblând din mănăstire în mănăstire...le-am dat mănăstirea Zotei, de la Hlincea...și văzându că acea mănăstire s-au pustiit și au rămas săracă...și neavându hotar unde se hrăni...am
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
carte a domnii meli dumneavoastră boieri și slujitori carii viți îmbla cu slujbili domniii meli la ținutul Ieșului că, fiind mănăstire săracă am făcut danie mea osăbită milă cu dânsa, să găsească egumenul păr-la 30 de oameni, să fie oameni streini, ca să fie poslușnici de slujba mănăstirii... Insă pără a strânge și pără a-și face casă, acei oameni să fie în pace și odihnă...cu nimic să nu fie supărați, iar după ce li s-a împlini sorocul cărții domnii mele
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pe cum au alte mănăstiri...Intru aceea...am făcut milă...cu aședzarea pentru poslușnici, ca să aibă a ținea fieștecându pururi cu număr de 20 de oameni...dzece oameni la satul Bârlești...sau aiurea...și dzece oameni ce ș-or afla streini să aibă a ține lângă mănăstirea Copoul.” Nu știu cum, dar mi se pare că prea țineau cuvioșii călugări bucata de pâine în mână și țipau după alta. - De ce spui, asta dragule? Nu cumva îi judeci prea aspru pe acei oameni, care
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cindzăci oi...doodzăci și cinci de vite: vaci, boi, cai, iepe. Așijdere și la vremea vădrăritului să aibă a scuti trei sute vedri vin, și la vreme pogonăritului să aibă a scuti patru pogoane de vie...Așijdere, și pentru zece oameni streini ce ș-or găsi fără bir...să fie scutiți...ce să fie numai pentru poslușnia sfintei mănăstiri...Si pentru a gusta mila ce am făcut...cu aceasta sfântă mănăstire dator să fie și igumenul care va fi dupe vremi a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
1702 (7211): „Adecă domniia mea dăm și întărim sfintei mănăstiri...Ioan Zlataust...cu vinăriciul (dare pe vin) de la Buciumi și cu o bucată de loc din hotarul târgului Iașii...Așijdere, am miluit...ca să aibă a țâne șesesprezece liudi poslușnici, oameni streini, la Buciumi la Metoh sau și într-alt loc...și i-am iertat de toate angheriile.” Dacă îmi dai voie, mărite Spirit, aș adăuga faptul că pivnițele metohului din Bucium mai sunt și astăzi la locul lor. Mai la deal
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
noastră nu văz a se mai face,/Dar că vorbeau odată lemne și dobitoace / Nu ncape îndoială ; pentru că de n-ar fi,/ Nici nu s-ar povesti. Că în fiece țară / Cele mai multe rele / Nu vin de pe afară, nu le aduc streinii,/ ci ni le face toate, / Un pămintean de-ai noștri /, o rudă sau un frate.... » Aplauzele de data aceasta au fost însoțite de un râs sănătos, oamenii gândindu-se la familii, rude și la vecini, care se poartă precum eroii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
concordanță cu introspecțiile ftizicului Maxențiu din Concert din muzică de Bach. Ajunsesem în fine cu gustul la Craii de Curtea-Veche, cărora totuși le preferam (et pour cause) Remember, dădusem de Mallarmé, de Georg Trakl (chiar dacă deocamdată cel tradus de Mircea Streinul), suprarealismul îl trăiam din plin (chiar dacă deocamdată dedus din pictură, și nu cunoscut din literatură), însăși proza mea, care-l încântase pe Ion Chinezu, era un amestec de lirism melancolic, obosit și de agresivitate imaginativă. Mă ispiteau peisajele spirituale exotice
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
37). De când oare au început ieșenii să coboare mai frecvent în iad? „- De când civilizația au început în zodia Racului, adecă pe dos, de când s-au lepădat straiele vechi mai nainte de a fi gata cele nouă, de când se învață dialecte streine dând uitărei limba mumei, de când luxul și romansurile sânt mai trebuitoare decât pâinea cea de toate zilele, și de când, fără căpital moral, urmează mania voiajurilor. Damele se îmbolnăvesc dacă, în cursul unui an, nu răsuflă 9 luni aer străin; neputând
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
un haractir mai particular. Adunările de la Curte, teatrul și balurile mascuite cuprind mai toate sările săptămânii. În acest prilej să însămnează tonul, manierile și politicirea Salonilor, a cărora haruri să mai adaug prin toaleta cea elegantă a damelor noastre. Un strein carile s-ar vedea deodată transportat (adus) în mijlocul acestor strălucite adunări nu ș-ar putea închipui că să află la marginea răsăriteană a Evropii, într-o provinție despre care arareori să aude vorovind.“ „Les plaisirs du carnaval commencent à prendre
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
vrea, fie-le de bine, că eu sânt om cu educație, om plin de respect către cei mari [...]; doamnelor le-oi zice doamne, iar nu jupânese; colonelilor, maiorilor etc. le-oi zice domnii maiori, iar nu jupânii.“ (Vocabular de vorbe streine în limba română...) Evocând ironic formulele de adresare practicate succesiv la noi până în secolul al XIX-lea (jupân Voinea, țelebi Chiulafoglu, chir Nicola, coconul Drăgan, gospodin... of, musiu Lombardon), autorul conchide cu îndreptățire: „Toate celelalte trecură și se învechiră și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
prin alte țeri se trimit să călătorească pentru procopseală, ei în loc de virtute și alte bunătăți aduc acasă obiceaiuri din afară, mode de îmbrăcăminte, umblete strâmbe, vorbitură multă și fără socoteală; apoi totuși unii îi țin de oameni luminați, și slăbiile streinilor le socotesc a fi mai prețuite decât modestia sau smerenia cea țărănească.“ (Ortografia sau dreapta scrisoare...) Pasajul a fost reprodus în Povățuitoriul tinerimei cătră adevărata și dreapta cetire (Buda, 1826), crezut mult timp al lui Gheorghe Lazăr, și s-a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
dătătoare de puteri noi”. Rubrici: „Pagina literară”, „Însemnări”, „Sport”, „Viața economică”, „Viața internațională”, „Teatru-Cinema”, „Pagina școalei buzoiene”, „Aici se râde”, „Medalioane”etc. Numărul celor care trimit versuri este mare, iar printre semnatari apar și nume mai importante: Dem. Iliescu, Mircea Streinul, George Gregorian, Alexandru Călinescu, Mihail Arbore, Octav Sargețiu, D. Iov, Virgil Carianopol, Aron Cotruș (Fragment din țară), V. Voiculescu (Cântecul ursului, În sihla de imagini, Androginul), M. Ghimbășanu, Margareta Isbășoiu, Radu Gyr (Țara) și, în fine, Stelian Diaconescu (Sanatoriu), cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285160_a_286489]
-
, revistă apărută la Covasna, în septembrie 1934 (număr unic, în formatul „Biletelor de papagal”). Este o publicație de orientare avangardistă, îngrijită de Ioan Ștefan. Locul programului îl ține poezia lui Mircea Streinul Comă sau Elogiu pentru oameni aproximativi. Colaborează cu versuri Mircea Streinul, Teofil Lianu, Maria Oprea, Ghedeon Coca, Ioan Ștefan, Mia Moga. Restul paginilor este destinat unui fragment din cartea Mozaic a lui Ioan Ștefan, caracterizată ca „o carte a sincerității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287037_a_288366]
-
la Covasna, în septembrie 1934 (număr unic, în formatul „Biletelor de papagal”). Este o publicație de orientare avangardistă, îngrijită de Ioan Ștefan. Locul programului îl ține poezia lui Mircea Streinul Comă sau Elogiu pentru oameni aproximativi. Colaborează cu versuri Mircea Streinul, Teofil Lianu, Maria Oprea, Ghedeon Coca, Ioan Ștefan, Mia Moga. Restul paginilor este destinat unui fragment din cartea Mozaic a lui Ioan Ștefan, caracterizată ca „o carte a sincerității absurde”. Într-un text intitulat Gânduri, Dragoș Sihastru (desigur, e vorba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287037_a_288366]
-
București, 1924; Antologia scrisului bucovinean până la Unire, I-II, Cernăuți, 1938. Ediții: Ion Grămadă, Scrieri literare, Cernăuți, 1924; Eminescu și Bucovina, Cernăuți, 1943. Repere bibliografice: Șt. Ciobanu, „Istoria literaturii române din Bucovina”, „Ardealul”, 1926, 39; Perpessicius, Opere, VIII, 153-155; Mircea Streinul, Scrisul bucovinean până la Unire, RFR, 1939, 3; Mircea Lutic, Un mare bucovinean: Const. Loghin, LA, 1992, 50; Satco-Pânzar, Dicționar, 120-121; Dicț. scriit. rom., II, 752-753. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]