454 matches
-
unei amieze de vară autentice. Și de o Încercare de a spune adevărul despre senzația de pace pe care ele o induc. Nici tăcerea și nici liniștea nu sînt ceva absolut. Ele sînt doar stări În care, cînd se potolesc stridențele, vacarmul, hărmălaia, larma, sonoritățile ajung la un echilibru armonios și rumoarea devine miraculos, surdinizat, murmur abia perceptibil care ne alină și urechile, și sufletul. Tăcerea este dinamism sonor perceput ca vibrație consonantă. Pacea, În acest sens, e un mimimalism sonor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
fi imposibil și atunci privea încordat malul celălalt, unde bărbații cu copii cu sănii și câini se înmulțiseră, chiuind și lătrând, însă nu numai glasurile, ci chiar și ecoul repetat de pădurea înghețată răzbăteau prin vămi de pâslă care domoleau stridențele și zgomotele în surdină păreau izbucnite dintr-o altă lume, de parcă ar fi prins deodată viață jocurile de iarnă pictate de Pieter Bruegel cel Bătrân sau de Franz Huys sau de Joris Hoefnagel sau copiii cu sorcova la geamul înghețat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de la Lisa Spalt la Vladimir Sorokin, sînt prezentați in extenso, cu "plombe" despre noi apariții, sau despre premii literare, cărora, ca o picanterie, li se dă și valoarea. Secțiunea de mijloc a revistei se ocupă de piața cărții, integrînd fără stridențe și fără să piardă nici un rînd, într-o machetă și economicoasă, și aerisită, reclame, scurte prezentări ale noilor apariții, recomandări ale redacției, cărți ale colaboratorilor, coloane pro și contra pe marginea unui volum. Nu sînt uitate DVD-urile, CD-urile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8367_a_9692]
-
pentru mărimea organelor faciale. Ochii mari te privesc dinlăuntrul unor cearcăne săpate de timpuriu în piele, două tușe groase împrumu-tîn-du-i aerul unei ființe suferinde. Tenul măsliniu, cu toată întunecimea de fundal pe care o dă feței, nu reușește să micșoreze stridența cearcănelor, întărind și mai mult impresia că dunga de culoare bolnăvicioasă din jurul ochilor e semnul unei maladii neștiute. Sprîncenele sunt stufoase și late, ca două arcuri de cerc mărginind dedesubt două găuri neguroase. Aripile nasului se lățesc neîngăduit, acoperind inestetic
Pianista princiară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8671_a_9996]
-
un mod miraculos, magic ele sunt orchestrate excelent prevalînd un ludic ironic care invită însă la meditație. Nae Caranfil a evoluat în paralel cu noul val minimalist, alături de un Radu Gabrea către un altfel de a face film evitînd totodată stridențele, manierismele estetizante, notele isterice sau neaoșismele abrupte ale colegilor mai vîrstnici (Dan Pița, Mircea Daneliuc etc.) fără dorința expresă de a zgîria retina cu scene contondente și expresii măs-că-roase din repertoriul mahalagesc. Ceea ce nu se observă la o primă vizionare
Umbre mișcătoare pe pînză by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8663_a_9988]
-
și mă posomorâi, să nu-mi ghicească intensa bucurie pe care o simțeam observîndu-i cu priviri piezișe mișcările rapide și feline... și tăcui să nu-i mai aud glasul, în care, oricât ași fi fost de rece, nu descopeream nici o stridență care să mă ajute să rămân detașat... "Unde mergem?" zise. Vedem noi!" îi răspunsei cu un glas gros și sec, ținîndu-i mantila ei neagră. XIII Dar nu se grăbi să plece, începu să-mi examineze odaia cu priviri circulare. "Ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
povești spun hainele! Orice miros suspect mi se întipărea în memorie și clopoțelele sunau instantaneu pe zeci de tonuri, exercițiu de rutină sau alarmă maximă: un gust mentolat, de bomboană sau pastă de dinți; o alterare a consistenței stofei; o stridență a parfumului cu care plecase de-acasă; o impregnare străină de cea a pielii (pe gât, pe mâini sau pe-obraz); un intrus printre firele de păr, de-o lungime sau culoare nepotrivită; o pată minusculă pe țesătură. Seara, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
istoric românesc se concretizează acum în memoria național-comunistă, caracterizată prin desovietizare, autohtonizare și hiperbolizare a trecutului indigen; vi) prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989 a produs efecte minimale asupra restructurării memoriei elaborate în național-comunism, din care au fost extirpate doar stridențele evident comuniste. În compensație, etnicitatea a fost complet reabilitată pe fondul resurgenței pasiunilor etnice în politica românească imediat postdecembristă. Gestiunea politică a trecutului se face în termeni similari gestiunii național-comuniste. Memoria postcomunistă, articulată în prima fază a tranziției românești de la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întrucâtva ironic. Era teribil de despotică; în prietenie, chiar într-una veche de tot, nu putea suporta egalitatea, pe Lizaveta Prokofievna o considera categoric tot o protegée, ca și acum treizeci de ani, și nu se putea deloc împăca cu stridența și independența caracterului ei. Printre altele, a făcut observația că „se pare, ei acolo, după cum li-e dintotdeauna obiceiul, au cam prea luat-o razna făcând din țânțar armăsar; că, oricât de atentă a fost la cele povestite, nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
glasul pământului a răspuns cu pâine și vin. Dinspre abator, noaptea se apropie cu sânge. Nu e, de altfel, singura referință posibilă la expresionism. Adeseori, sub entuziasmul întâmpinării feeriei citadine, străbate o tensiune surdă, un aer de „nebunie”, o anume stridență, pe care „țipătul fals” al „soneriei Europei” o sugerează pregnant, ca și „huruitul roților în beznă / și nebunia ca un noroi până la gleznă”, ori alte versuri precum: „Se-apropie noaptea: despletire albă, troică în nebunie”, „corul-lătrat: sirene și ciori Ave-Marie
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Îmblânzitoarea, de aici, și calul dansează întrerupt, Interior mă străbate ca un stilet sângele tău... Doar în câteva poezii, precum Cloroform sau Sfârșit, elementele specifice universului spectacular al circului suferă o distorsiune, fiind remodelate într-o perspectivă de contraste și stridențe expresioniste, din care clovnul, ca „reprezentant alegoric al poetului”, e văzut mai degrabă sub semnul acelei „epifanii derizorii a artei și a artistului”, prin excelență ambiguă, asociind râsul exterior cu plânsul lăuntric, într-un peisaj el însuși tulburat: De sus
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
1959) și Când primăvara e fierbinte (regia Mircea Săucan, 1961), constă în utilizarea mișcărilor neobișnuite de aparat, a gros- planului, a unghiurilor deosebite de filmare, a luminilor și coloa nei sonore, fără prea mare legătură cu scenariul, pentru a „compensa” stridențele propagandistice. O altă modalitate de conviețuire cu propaganda inaugu rează scenaristul Titus Popovici, cel mai influent cineast al perioadei comuniste : în Valurile Dunării (regia Liviu Ciulei, 1960), el umanizează schema propagandistică, înlocuiește dialogurile lozincarde cu discuții între oameni vii, Partidul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
exprimare normală, conversațională, dacă sunt și alte elemente contextuale de sprijin. Distinge cuvintele uzuale și sensul acestora într-o propoziție ascultată. Auzul fonematic este foarte slab dezvoltat. Limbajul expresiv este puternic afectat. Vocea emisă este lipsită de armonie, monotonă, cu stridențe. De obicei emisia vocii se face în șoaptă sau chiar fără a emite sunetele, ci doar mișcând cu aproximație gura. Poate să pronunțe bine vocalele A, O, U, mai greu Ă și nu pronunță E, I, Î. Dintre consoane reușește
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
în ciclurile de lucrări intitulate „Viața”, „Destin”, „Oprește clipa”. Constantina Voicu a descoperit în pictură o zonă de echilibru sufletească, de lumină, un tărâm colorat al liniștii și al bucuriei de a fi pur și simplu. Fără angoase, patetisme, fără stridențe, lucrările ei te fac să te apropii în chip prietenos de ele, transmițându-ți o stare de bine atât de rară în agitata lume în care trăim.” (Revista Ateneu , Carmen Mihalache, redactor sef) Constantina Voicu Se face vinul Ulei pe
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
care știe bine să le mânuiască În peisajul vedetelor de showbiz din România, Mihaela Rădulescu este, după părerea mea, polul bunului-gust. E mereu îmbrăcată impecabil, cu accente nonconformiste care îi stau excelent, e întotdeauna bine fardată și bine coafată, fără stridențele caracteristice glamour-ului dâmbovițean. În consecință, cel mai bun text din carte, care ar trebui citit cu creionul în mână nu doar de către alte surate-vedete, ci și de intelectualele șleampete, este Colorata, mâine-i gata! Eu sunt gata?!, adică textul în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
fi util rostirii scenice, unde firescul nu e niciodată pură transcripție, ci adecvare a vorbirii la psihologie ori caracter. Am mai mare încredere în posibilitățile de evoluție ale lui Theodor Codreanu decât în ale celorlalți aspiranți la arta literară, deși stridențele sunt la el mai acute, deși eșecul este în primul rând de gust artistic. [...] Motto-ul vechii societăți "Junimea" poate fi citit acum ca o metaforă a concursurilor literare, răsplătind ironic strădaniile laureaților: "intră cine vrea, rămâne cine poate". "Convorbiri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de la carte la carte, pe "corecții" elitiști de la București și de aiurea, pe cei de azi, dar și pe părinții ori pe strămoșii lor de tristă amintire, inspiră respect. Dincolo de argumentarea strânsă, transdisciplinară, fără nici un fel de fisuri sofistice sau stridențe demagogice, în demersul său se impune un crez nestrămutat, o convingere. Rostul scrisului, crede cu neclintire Theodor Codreanu, nu ține de orgoliul narcisiac, nici de interesul de grup, meschin și părtinitor, și nici de vreo ideologie agresivă planetară. Un spor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de violență, rămâne să-i îndemne pe alții la asemenea terapie contra neamului românesc: "Numai violența, numai sângele mai pot trezi acest popor de grobieni din enorma-i nesimțire. Mă simt personal jignit de prostia bășcălioasă, de acreala invidioasă, de stridența țoapă a acestei populații ignare. (...) Privit la raze X, trupul poporului român abia dacă este o umbră: el nu are cheag, radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără șira spinării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
București, de la 6 trec pe Radio Iași, să mai văd ce fac moldovenii noștri! noxe mass-media, invenția prezenței proprii stimulează, cît hlei a scurs textul de pe aria fiecăruia tot bir la libertate, intram în tunel și radioul se mai auzea, stridența melodiei m-a făcut să-l închid, de om serios, depoul de tramvaie în bătrîn, copilul din sat mi s-a tocit pe o rotiță de oraș, sprijinindu-mi-te cu mîna pe umăr desenul feței și-a înțepenit trecutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
istoric românesc se concretizează acum în memoria național-comunistă, caracterizată prin desovietizare, autohtonizare și hiperbolizare a trecutului indigen; vi) prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989 a produs efecte minimale asupra restructurării memoriei elaborate în național-comunism, din care au fost extirpate doar stridențele evident comuniste. În compensație, etnicitatea a fost complet reabilitată pe fondul resurgenței pasiunilor etnice în politica românească imediat postdecembristă. Gestiunea politică a trecutului se face în termeni similari gestiunii național-comuniste. Memoria postcomunistă, articulată în prima fază a tranziției românești de la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
deprinderea „simfonicului“, să conviețuim păstrându-ne chipul, dar dialogând cu o melodie integratoare, acompaniindu-i pe ceilalți și lăsându-ne acompaniați de ei. Pe scurt, n-ar strica să redevenim muzicali. Să conlu crăm, să evacuăm din mișcarea noastră publică stridența posomorâtă, notele false, zgomotul barbar. Să nu ne bucurăm doar de sudalmă, atac și bășcălie. Știu: nu poți surâde abstras, când ai buzunarele goale (deși unii au darul de a face și asta). Dar poți, măcar din când în când
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cea mai bună stare, lustruite, cu alămurile și nichelurile strălucitoare; vizitiul, într-o livrea frumoasă și îmbrăcat cu mult gust; hamurile, de la hămurarii cei mai de seamă din Viena..." Cortegiile nunților de azi se străduiesc să iasă în evidență prin stridența claxoanelor și naivitatea de prost gust a păpușilor lipite cu scotch de capota mașinilor. Altădată, se practicau extravaganțe mai moțate: la nunta colonelului Keșcu (fiica sa, Natalia, avea să devină regină a Serbiei), în miez de iulie, sania (!) în formă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cumpăra. Erau mitraliate câmpul și șoselele, orașul nu mai vorbesc. Multe căruțe și vitele erau rechiziționate pentru război. Pâine să cumperi stăteai zeci de ore la coadă, apoi s-au introdus cartelele. Deci o viață total zbuciumată. Așa, stresat, în stridența alarmelor și zbârnâitul avioanelor și bubuitul exploziilor, de tremura pământul, a crescut fiul meu, și atâția alții, afectându-ne sănătatea. La țară, bineînțeles, nu era mai bine, că și acolo cădeau bombele și zburau avioanele. Un caz foarte dureros este
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cu o vădită satisfacție, conciliabulelor cu prietenii mai tineri. Și trebuie spus că era un vorbitor fermecător, refuzându-se unor „truvaiuri” ieftine, păstrând tot timpul o gravitate specifică, desfășurându-și gândurile cu o retorică somptuoasă. Patetism? Poate, dar epurat de stridențe ori excese retorice: un Iorga trecut prin școala clasicismului...”4 Al. Oprea prinde câteva trăsături caracterizante proprii polemistului, „cu aprinderi și incisivități voalate”, dar destul de transparente, spirit parcimonios, „care caută să cenzureze pornirile vijelioase”, structural „un delicat”. Ce este 1
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
irealului, a fantasticului. În mod adițional, sonoritățile chitarei apanaj indisolubil al idiomului muzicii flamenco le recunoaștem în parafoniile prelungite ale acordurilor cu septimă mică, în care amplificarea disonanței se realizează prin plasarea secundei mari la vocile superioare ale complexului sonor. Stridența rezonanțelor astfel rezultate stabilește corespondențe elocvente cu una dintre tehnicile specifice acestui instrument - rasqueado, modalitate prin care toate corzile sunt puse în vibrație, în mod simultan, producând un efect puternic disonant, obținut printr-un atac rapid și energic. Acest tip
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]