495 matches
-
istorică (în colaborare cu Grigore Botezatu), Chișinău, 1985; La izvoarele gândirii. Motive filosofice în creația poetică populară (în colaborare cu Gheorghe Bobână), Chișinău, 1988. Ediții: Artur Gorovei, Folclor și folcloristică, Chișinău, 1990. Culegeri: Ciugur, mugur, mugurele, introd. edit., Chișinău, 1977; Strigături, amintiri și scrisori versificate, introd. edit., Chișinău, 1978 (în colaborare cu Efim Junghietu); Ghicitori, introd. edit., Chișinău, 1980; Folclor din Bugeac, Chișinău, 1982; Frumos e la șezătoare, Chișinău, 1983; Folclor din Nordul Moldovei, Chișinău, 1983; Căutătorii de perle folclorice, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
Școlii Normale „Vasile Lupu”, din Iași, care făcea, în acea săptămână, practica pedagogică în școala noastră, încântându-l și acordându-i o atenție specială. Copilul a mai participat și la concursurile de dansuri populare „Ritmurile tinereții” din Vaslui, unde cânta strigăturile la microfon, împreună cu fetița despre care voi vorbi curând, ambii fiind plăcut impresionați de faptul că se găseau pe scenă, alături de dansatori. în continuare, voi relata povestea elevei B. Ana Maria Bianca. Nici viața ei nu a pornit prea fericit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
la concursul „Parada costumelor din materiale reciclabile”, unde și-a îndeplinit și dorința de a dansa cât de cât, a jucat, și ea, în scenetă la festivalul „Izvoare limpezi” de la Oșești, în rolul de martor la proces, a participat cu strigături la „Ritmurile tinereții”, Vaslui, iar în săptămâna „Școala altfel” s-a făcut remarcată atât în rolul jucat la invitația domnului inspector Baban, cât și în activitatea de confecționare 210 de rochii din hârtie creponată (unde a fost premiată) și de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
meritoriu studiu, Istoria școalelor centrale române greco-ortodoxe din Brașov (1902), premiat de Academia Română, B. și-a dobândit o meritată faimă prin editarea, împreună cu Jan Urban Jarník, a unei colecții alcătuite plecând de la materialul profesorului blăjean Ioan Micu Moldovanu, Doine și strigături din Ardeal (I-II, 1885). Contribuția lui B. constă în clasarea celor peste 1000 de piese (648 de doine - de dragoste, de dor, de jale, haiducești, ostășești ș.a. - și 359 de strigături), în elaborarea notelor și a prefeței. B. este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
materialul profesorului blăjean Ioan Micu Moldovanu, Doine și strigături din Ardeal (I-II, 1885). Contribuția lui B. constă în clasarea celor peste 1000 de piese (648 de doine - de dragoste, de dor, de jale, haiducești, ostășești ș.a. - și 359 de strigături), în elaborarea notelor și a prefeței. B. este, de asemenea, autorul mai multor culegeri: Cincizeci de colinde (1890), însumând 23 de colinde religioase și 27 „lumești”, cunoscute și din alte colecții, Din traista lui Moș Stoica. O sută și una
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
27 „lumești”, cunoscute și din alte colecții, Din traista lui Moș Stoica. O sută și una minciuni poporale din Țara Ardealului (1891), remarcabilă prin autenticitatea umorului și a spiritului critic țărănesc, Snoave, chiuituri, povestiri (1925), cuprinzând 42 de cântece și strigături, un colind, o închinare de pahar și o snoavă. Mai puțin cunoscut, studiul său în limba germană, Die rumänische Volksdichtung [Poezia populară românească], publicat în „Die Karpathen” (Brașov, 1908), dovedește, ca și notele și prefața la Doine și strigături din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
și strigături, un colind, o închinare de pahar și o snoavă. Mai puțin cunoscut, studiul său în limba germană, Die rumänische Volksdichtung [Poezia populară românească], publicat în „Die Karpathen” (Brașov, 1908), dovedește, ca și notele și prefața la Doine și strigături din Ardeal, o profundă cunoaștere a folclorului. Aici autorul examinează problemele de prozodie și mijloacele artistice ale creației populare autohtone, amintește genurile folclorice și dă o imagine asupra folcloristicii românești. Remarcabile sunt cunoștințele sale despre modul specific de interpretare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
genuri folclorice. Ca și D. Caracostea mai târziu, B. vorbește despre „un material” sud-est european și despre o formă românească în folclorul autohton. SCRIERI: Istoria școalelor centrale române greco-ortodoxe din Brașov, Brașov, 1902; Grăiește marea, București, 1922. Culegeri: Doine și strigături din Ardeal, I-II, București, 1885 (în colaborare cu Jan Urban Jarník); ed. îngr. C. Ciuchindel, pref. Ovidiu Papadima, București, 1961; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; Cincizeci de colinde, Brașov, 1890; Din traista lui Moș Stoica. O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
au fost notate înainte de apariția colecțiilor lui Anton Pann și V. Alecsandri, unele datând de la începutul secolului al XVIII-lea, altele de la jumătatea acestui secol. SCRIERI: Povestea lui Archirie filosoful. Carte populară din secolul al XVII-lea, București, 1976. Ediții: Strigături, București, 1958; I. A. Zanne, Proverbele românilor, pref. Mitu Grosu, București, 1959; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1961; Jan Urban Jarník - A. Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, pref. Ovidiu Papadima, București, 1961; Bibliografia revistelor „România literară”, București, 1981
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286284_a_287613]
-
lui Archirie filosoful. Carte populară din secolul al XVII-lea, București, 1976. Ediții: Strigături, București, 1958; I. A. Zanne, Proverbele românilor, pref. Mitu Grosu, București, 1959; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1961; Jan Urban Jarník - A. Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, pref. Ovidiu Papadima, București, 1961; Bibliografia revistelor „România literară”, București, 1981; Folclor vechi românesc, București, 1990. Repere bibliografice: Iordan Datcu, Constantin Ciuchindel, „Folclor vechi românesc”, REF, 1990, 2; Al. Dobre, Constantin Ciuchindel, „Folclor vechi românesc”, REF, 1991, 5-6
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286284_a_287613]
-
unele schimbări, dar fără izbândă, Ioan Slavici, aflat o vreme printre redactori. Se acordă un spațiu larg creațiilor folclorice, fapt datorat, în bună măsură, colaborării constante a lui I. Pop-Reteganul. Au apărut aici doine și hore din Transilvania și Banat, strigături satirice, cimilituri, snoave, legende și povești. Începând cu anul 1901, revista reapare la Arad, sub îngrijirea lui I. Russu-Șirianu și I. Suciu. Comparată cu „Umoristul”, de la care preia nu numai programul, ci și modul de prezentare, G.s., deși a apărut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287385_a_288714]
-
tipărită de Ț.: Poezii populare din Maramureș (1906). Sunt reunite aici peste două sute șaptezeci de piese, dintre care doar douăzeci și cinci balade, unele constituind o noutate (Năzdravanul, Fata fetelor, Hore despre cei doi frați, Gheorghe și Iosif, Roșmon crai), numeroase doine, strigături, chiuituri, precum și colinde sau descântece. Culegerea, rezultat al cercetării unei singure localități, Biserica Albă, așezată pe malul drept al Tisei, are o dublă importantă, prin expresivitatea textelor și prin prezentarea lor cu semne diacritice, menite să redea „formă în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
Aldea, Em. Papazissu, D. Anastasescu-Diana, Ion Lolu (eseuri), Radu Sandu (critică literară). Revista mai conține fragmente din Sburătorul, „poem dramatic în patru acte și în versuri”, și din Orfeu, „tragedie antică în 5 acte” de Em. Papazissu, epigrame, umor popular, strigături, chiuituri, proverbe, aforisme, anecdote, articole pe teme pedagogice și folclorice. Alți colaboratori: Nic. Badea, Tudor Măinescu, Emil Diaconescu, Ion Marinescu, B. Zăinescu, Achil Constantinescu, Eustațiu Țintea, V. Ghețea. A.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286053_a_287382]
-
, Antoniu (1868-1917), culegător de folclor. A colaborat între 1889 și 1892 la publicațiile transilvănene „Familia”, „Gutinul”, „Gazeta de Transilvania”, „Foaia ilustrată”, „Gazeta poporului”, „Luminătoriul” cu materiale de literatură populară culese din Bihor și Crișana. Textele - doine, cântece, strigături, balade, povești -, multe de o valoare artistică deosebită, sunt reprezentative pentru zonele de unde au fost adunate. Culegătorul notează numai localitățile, fără nici o indicație asupra informatorilor, și face adesea confuzii între specii. Din bogatul material cules, P. a publicat în Lira
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288681_a_290010]
-
manieră esopică autohtonă. Înrudirea cu poveștile și istorioarele orientale poate fi identificată și în O șezătoare la țară, publicată în două părți, în 1851-1852. Dar scrierea este mult mai aproape de spiritul folclorului românesc. E un amalgam de istorisiri, snoave, proverbe, strigături, cântece, vorbe de duh subordonate unei scheme epice. Compoziția anticipă Hanu Ancuței de Mihail Sadoveanu, intervențiile participanților la șezătoare - conturând o tipologie morală și socială - sunt și aici gândite scenic, după un anume ceremonial. Numai că spectacolul aparține unui comediograf
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
despre ce e vorba, eram convinși că îndeplinim un voluntariat conștient în serviciul clasei muncitoare. Colaboratori ai demonstrației, îndeplineam sarcini precise: împărțeam trecătorilor manifeste și strigam lozinci pînă răgușeam. De-a lungul coloanei în marș alergau delegații cu ordinea, comandanții strigăturilor lozincare, semnalizînd cu stegulețe roșii cadența de marș a puhoiului, iar alături de ei agenții de legătură, pentru transmiterea dispozițiunilor ce veneau din fruntea coloanei, unde se găsea Istrati. La urmă se scurgeau căruțele cu familiile muncitorilor, femei și copii îmbrăcați
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
Acesta îi împrumută o mulțime de cărți (ale lui Ispirescu, I. C. Fundescu, revista lui Hasdeu Columna lui Traian). Colecția Convorbirilor literare o avea la Praga. Rodul călătoriilor în Transilvania și al studiilor de românistică va fi cunoscuta culegere Doine și strigături din Ardeal, publicată împreună cu Andrei Bârseanu în 1885. Aceasta îl impulsionează pe Jarnik o dată mai mult, încât în 1888, îi scria lui Ion Pop Reteganul: ,Ce bine mi-ar părea dacă aș putea să stau o vreme mai îndelungată în mijlocul
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
profilului cultural și spiritual al comunității tradiționale", autorul își bazează studiul și corpusul de texte, reprezentând toate spațiile locuite de români, pe un fond documentar care poate fi socotit exhaustiv și care este alcătuit dintr-un registru foarte bogat: doine, strigături, cântece bătrânești, povești, legende, snoave, basme, obiceiuri de Anul Nou, obiceiuri din ciclul familial, obiceiuri la muncă, teatru popular, jocuri de copii, credințe și farmece, ghicitori și frânturi de limbă, proverbe, zicători, asemănări, povățuiri. De semnalat că sunt antologate nu
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
de prin anii șaizeci, scris într-o perioadă a mea mai optimistă la suprafață. De fapt, zilnica sărbătoare a poeziei poate include ... și funeralii (titlul unei cărți a mele în englezește e Cheer leader for a funeral, în traducere aproximativă "Strigături vesele la înmormântare" ...). Bucuria și durerea sunt de nedespărțit, cu dominări alternante, în binecunoscuta dialectică a vieții. Am fost binecuvântată cu nevoia și abilitatea de a exprima prin cuvinte și sunete trecerea mea pe acest pământ. Mi s-au făcut
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
respective, să aibă în vedere un factor extrem de important și măgulitor pentru Anglia și anume: că în România se naște un dialect-variantă, un soi de esperanto cu rădăcini anglo-americane în stare să facă față unor traduceri inclusiv din togoleza cu strigături în timpul executării la flașnetă a brâului de la Cotroceni condus de 2 (doi) vătafi - caz mai rar întâlnit în istoria jocului respectiv... Remarca aparține, bineînțeles, prietenului Haralampy, care continuă: - Domnu’ mieu, important este că avem economie... - ... de piață funcțională, mă implic
Economie funcțională de talcioc by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13353_a_14678]
-
bogat de cântece din stanga Prutului. în el cei ce l-au înregistrat au văzut un "excellent sujet". Cele 500 de texte, câte numără volumul pe care il prezentăm, sunt de o mare diversitate: cântece de dragoste și dor, doine, colinde, strigături, bocete, cântece de nuntă, povești, balade, acestea din urmă fiind prezente cu subiecte precum Corbea (mai multe variante), Milea, Miu Haiducu, La casele Șandrului, Pintea, Cântecul Șarpelui). Într-un catalog al discurilor, pe care editorul îl dă bilingv, au fost
O importantă descoperire by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6622_a_7947]
-
participat și președintele Autorității Naționale pentru Turism, din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, dl Nicu Rădulescu. Manifestarea, organizată de Asociația „Turism Rural Transilvan“ în colaborare cu Asociația „Sibiel 2000“, a reînviat obiceiurile autohtone legate de nuntă: cântecele tradiționale, jocul, chiuiturile sau strigăturile. Au luat parte reprezentanți ai Consiliului Județean, ai Primăriei Sibiului, ai asociațiilor de promovare turistică din zona Sibiului, Bucovinei și Maramureșului, precum și invitați de la asociațiile partenere din Franța și Germania. ( A. M. G.)
Agenda2004-22-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282486_a_283815]
-
Cristian Teodorescu Am avut mari rezerve față de greva profesorilor și față de strigăturile acestora, destule nepotrivite cu demnitatea acestei meserii. Dar nici o rezervă față de revendicările lor. Dacă profesorii au ajuns la gîndirea lui Toma Necredinciosul și au lungit greva pînă au văzut hîrtiile semnate de guvern, motivul e că au fost mințiți de
Profesorul ca prim-ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17290_a_18615]
-
Răspunsul a venit imediat din partea lui Mircea Badea care a spus: "Mâine la Palatul Cotroceni e o plimbare, nu un protest, așa că nu strig. Mă îmbrac cum vreau. Nu e o acțiune de protest în sensul în care e cu strigături, nu e cu strigături, e o plimbare". Cristian Pantazi (Hotnews) "CNA trebuie să revină, în ceasul al 12-lea, la menirea sa inițială. Sub ochii mai multor conduceri ale CNA a crescut și s-a îngrășat monstrul numit Antena 3
Ce spun oamenii apropiați de Traian Băsescu și presa "băsistă" despre Antena 3 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81403_a_82728]
-
din partea lui Mircea Badea care a spus: "Mâine la Palatul Cotroceni e o plimbare, nu un protest, așa că nu strig. Mă îmbrac cum vreau. Nu e o acțiune de protest în sensul în care e cu strigături, nu e cu strigături, e o plimbare". Cristian Pantazi (Hotnews) "CNA trebuie să revină, în ceasul al 12-lea, la menirea sa inițială. Sub ochii mai multor conduceri ale CNA a crescut și s-a îngrășat monstrul numit Antena 3, un ciomag politic cu
Ce spun oamenii apropiați de Traian Băsescu și presa "băsistă" despre Antena 3 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81403_a_82728]