497 matches
-
dezbrăcarea mărului Împodobit de către naș, obiceiul atestat În țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă În prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, În special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede Întâi miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași În vederea procreării. Faptul că, Încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul este obiectul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cu mâinile la spate, mișcările sunt diverse, în tempo vioi. BRÂUL- joc bărbătesc de mare virtuozitate, se mai numește “Brâul pe opt”, “Brâul pe șase” sau”Brâul bătrân”. Se caracterizează prin figurile de mare virtuozitate care se succed fie după strigătura de comandă, fie la alegerea jucătorului. CĂLUȘUL- joc bărbătesc. Este răspândit în Oltenia și Muntenia. Are trei părți și un număr mare de figuri cu denumiri ca: Floricica, Oglinda, Rața, Ghorghița etc. Mișcările cuprind bătăi și sărituri executate cu sprijin
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
simpli, mărunți, bătuți. ÎNVÂRTITA- joc de perechi foarte răspândit în Ardeal, alcătuit dintr-o plimbare alternată cu piruiete și dintr-o învârtire rapidă. JOCUL DIN OAȘ- joc specific Țării Oașului, cu mișcări verticale, pași simpli, accentuați. Caracteristicile sunt “țipuriturile” sau strigăturile cântate. SÂRBA- joc răspândit în toată țara. Formația este în semicerc, cu brațele pe umerii vecinului, iar desfășurarea este șerpuită sau în spirală. TREI PĂZEȘTE- joc oltenesc care se dansează la nuntă mai mult de către bărbați. Dansatorii așezați în semicerc
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
plimbare a perechilor și învîrtirea. ȚĂRĂNEASCA- joc răspândit în Moldova de nord. Se desfășoară în grupuri mai mici sau mai mari. Ținuta este cu brațele încrucișate la spate, iar tempoul esta rapid, cu pași accentuați pe contratimp. Este însoțit de strigături. b. Terminologie muzicală A CAPELLA- spațiul pe care îl ocupă omul în bisericile catolice. ACORD- sonoritate rezultată din reuniunea a cel puțin trei sunete, formând o armonie. ALLEMANDA- dans popular de origine germană, care face parte din cele patru dansuri
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
sau chiar la un an după nuntă, la nașterea primului copil, scuturarea sau dezbrăcarea mărului împodobit de către naș, obiceiul atestat în țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă în prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, în special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede întâi...miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul...finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași în vederea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dezbrăcarea mărului împodobit de către naș, obiceiul atestat în țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă în prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, în special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede întâi...miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul...finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași în vederea procreării [...]." Faptul că, încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul este obiectul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
bogatul capitol de literatură populară. De altfel, între 1910 și 1960 V. realizează o culegere de folclor care cuprinde colinde, povești, descântece, plugușoare, variante ale bradului, credințe și superstiții, cântece, balade, texte despre obiceiuri agrare și pastorale, de meteorologie populară, strigături, jocuri de copii, proverbe, ghicitori. Răspunsurile la chestionarele sale, ca și unele studii, precum Legenda lui Dragoș (1921), îi interesează în special pe cercetătorii mitologiei populare românești. În această analiză, observând „marea asemănare între legenda maghiară (despre vânătoarea lui Hunor
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
mirare, de neimaginat. În alte construcții precum: O vinit o furtună di numa’, numa’! repetiția dă alt sens și anume de cât pe ce să se întâmple mari nenorociri. Există unele jocuri, la maramureșeni în special, în care este o strigătură care atrage atenția: Haida, numa’ șâ numa’! E vorba de o comandă pentru a juca la fel, adică întrun ritm și cu figuri anumite. Mai există și varianta num’ așe’, lumee, hăi! În acest caz întâlnirea celor două vocale a
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
două vocale a, (numa’ așe) face ca primul a să-l asimileze pe cel de-al doilea, impunând accentuarea puternică pe vocala e din cuvântul așe, preluat de vocativul lumee și sonorizarea puternică prin prelungirea celui de-al doilea a; strigătura se aude numaaaașee! Lipsa vocalei finale, ca și repetiția, s-a impus în timp, păstrând un sens arhaic. Chiar și forma veche a prepoziției di pentru de este rezultatul unei vorbiri ce urmează alegerea acelor sunete ce presupun minimul de
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
sentimentele și stările sufletești cele mai complexe. Cântecele propriu-zise pot fi: de dragoste, de joc și exprimă bucuria, atunci când aceasta este împărtășită. Se mai utilizează și catrene versificate, care susțin melodia de dans și cu un conținut satiric, așa-numitele strigături, care exprimă, în termeni populari, trăsături specifice comunității, dovadă că folclorul românesc este un element de identitate națională și ne reprezintă pe noi românii. (Ioan Mugeanu ) 13 VI. DANSURILE POPULARE Dansurile populare, piese de rezistență ale Ansamblului Folcloric Trandafir de la
LUMINIŢA SĂNDULACHE ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA. In: ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_494]
-
mare, adică un nasture rămînea și se tăiau doi. În final se tăiau toți. Prichindeii aveau buzunarele pline de nasturi, dar aproape invariabil, nu găseai doi la fel! De aceea și bătăile aplicate de mamele lor erau însoțite și de strigături. Dacă cineva dorea să intre în joc mai tîrziu, atunci trebuia să aștepte ca unul să cîștige. În ziua aceea, de Sfinții Constantin și Elena, Dinu a ieșit la o pișcă. Nu era norocos și din acest motiv intra rar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Rîde moale și molîul vine îndrăzneț cum nu-l puteai bănui și o strînge și el în brațe. Nu avea aceiași putere ca Eugen, dar Ileana se simțea tot bine și acum. Timpul trece și vine vremea bătăilor zilnice, cu strigături și întrebări răcnite: Cu cine, fato ? Te omor și te arunc în Prut, răcnea Anghelina, viitoarea bunică. Ileana ar fi spus Eugen, dar golanul acela ar fi omorît-o în bătaie. Dacă spunea Vasile, ăla arăta ca naiba și nu-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
întrebare, ci doar repetă rugămintea. Te-am rugat să-mi dai un pahar cu apă. Cer prea mult, iubito?! Pe bătrîna Marilu o enerva cuvîntul "iubito"! Își amintea că după acel cuvînt, cînd erau mai tineri, urma o bătută cu strigături. Nu răspunde la provocare și se răsucește în pat. Apoi se ridică pînă la jumătate. Își prinde capul în mîini și stă ghemuită, cu fruntea aproape de genunchi. Of, Doamne! Vai de capul meu, ce viață de coșmar am lîngă animalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
chiuituri în care au grijă să-l caracterizeze pe nănaș ca pe un om cumsecade, ca pe un bun gospodar, după cum dacă nu-s tocmai mulțumite de felul în care au fost primite acestea ar putea strecura și câte o strigătură mai cu cârlig, care ar putea să-l usture pe nănaș atunci când se dovedește a fi mai cârpănos din fire: Să dea Dumnezeu ceas bun, Dac-am vint atâta drum. Cât am fost, cât am umblat, Ca la nănaș n-
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Și casă, numai lumină, În ferești, tot flori domnești, Că de-a dargu să trăiești Nănașu’nostru-i de frunte Ca și bradu de pe munte. Nănașu e om ales Ca și grâul de la șes. Odată plecate sucăcițele, programul lor de strigături se desfășoară în continuare pe drum de întoarcere către casele lor: Să trăiască nănașu’ Că ne-a dat rachiu de-l bun De putem striga pe drum. Și ne-a dat rachiu de-al tare De putem striga pe cale ! Duminecă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
invitat. Cele două grupuri apoi se reunesc, constituie alaiul de nuntă și pleacă, fără miri după nănași. În curtea nănașului se ncinge joc și veselie, se bea rachiu direct din sticla ce merge din mână în mână și se fac strigături speciale pentru nași : Câtu-i satu’ nost de mare’ Nu-s căși ca la nunu mare, La țâțâna de la ușă, Rădăcina cea de rujă, Pe podele floricele Să joace finii pe ele. U iu, U iu iu ! Unde șade nunu mare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nouă nuci, Pân-n-o face plopu nuci, Și răchita mere dulci. Atuncea și nici atunci. U iu, U iu iu ! De la casa mirelui, după ce nănașii îl iau în primire pe acesta, gata pregătit, întregul alai pleacă la casa miresei, strigăturile de acuma se adresează acesteia: Acolo alaiul e așteptat cu porțile larg deschise cu stâlpii frumos împodobiți de sărbătoare, cu crengi de brad, cu flori și cu multă verdeață. Un grup de fete și borese, proaspăt sosite, cele ma bune
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
desăvârși ceremonialul cununiei religioase. în frunte merg muzicanții, apoi nănașu de braț cu mireasa, apoi nănașa la braț cu mirele și în sfârșit în urma lor se aliniază toți invitații care doresc să participe la ceremonial. În drumul lor spre biserică, strigăturile, chiuiturile nu contenesc : Rămâneți cu Dumnezeu, Că eu plec cu omul meu. Rămâneți cu Precista, Că eu plec cu bădița ! U iu, U iu iu ! Trandafir în cornul mesii, Frumos plăng ochii miresii. Las’ să plângă cât de mult, Binele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
desființau durerea. Maria Schiopu, cunoscută în sat sub numele de Măriuța Nițului, nimeni alta decât fiica lui Lae Nițului, născută la 1906, măritată cu Octavian Schiopu, a moștenit darul compoziției dela talentatul său tată, fiind capabilă să improvizeze pe loc strigături la diverse nunți și petreceri, adevărate perle care făceau deliciul sărbătorilor la care participa întreaga suflare a satului. Creațiile ei au făcut obiect de studiu pentru diverse foruri de specialitate, din care consemnăm numai cercetările specialiștilor, prof. dr. Moise Ilie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pui boii-n plug, cu mine! Că-i scoți fără coarne cât ai zice pește... Și am eu ac să-ți vin de hac!" Învățase și acumulase din moși-strămoși un veritabil și inepuizabil tezaur de înțelepciune populară. Proverbe. Zicători. Snoave. Strigături. Parabole. Istorioare. Fabule. Ghicitori. Leacuri pentru om și pentru animalele de pe lângă casă. Tratamente naturiste cu rouă de pe flori, cu humă, cu lutișor negru, cu unsori din anumite plante și flori. Mă rog, câte-n lună și-n stele! Era o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
culturii fălticenene. După 1944 Gr. Sturzu a fost izolat, din cauza unor articole anticomuniste publicate în presa vremii (1941 1944). 264 La fel de activă a fost și soția sa, Olivia Sturzu, învățătoare. Culegătoare de folclor, publică împreună cu colega sa Afia Apetroaie volumul Strigături și cântece populare,culese din satele Târzia și Moișa, județul Baia, Fălticeni,Tip. Popovici,1944, 64 p. 206 ȘERBAN, Mihail 1 Fălticeni, 10 aprilie 1972 Mult Stimate Domnule Șerban, A trecut mai bine de o lună de când am poposit în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
n. în 19.II.1904, Botești, com. Horodniceni, jud. Suceava - m. 11.IX.1980, Iași. Învățătoare, culegătoare de folclor. Funcționează în Moișa (com. Boroaia). Prezentă în revista „Vestitorul Satelor” cu folclor cules din zonă. Cu Olivia Sturzu, publică în broșură Strigături și cântece populare culese din satele Târzia și Moișa, județul Baia (Tip. C. Popovici, Fălticeni, 1944). A trimis materiale și la Institutul de Folclor din Cluj, iar președintele instituției i-a mulțumit în corespondență, găsind interesante toate piesele puse la
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
îmi scrie că D-sa o să facă demersuri pe lângă Filiala Suceava pentru tipărirea întreg(ului) mat.(erial) folcloric ce am și o să mă țină la curent cu rezultatul acestor demersuri 378. Acest material e cuprins în: Cântece populare ..................................... 68 pagini Strigături ......................................... ......44 " Descântece .............................................41 " 376 Probabil că datorită unor recente promisiuni de tipărire din partea Comitetului de Cultură și Educație Socialistă al Jud. Suceava, i am scris Doamnei Apetroaie. Până la urmă nu s-a realizat nimic. 377 Și aici e vorba de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Școlii Normale „Vasile Lupu”, din Iași, care făcea, în acea săptămână, practica pedagogică în școala noastră, încântându-l și acordându-i o atenție specială. Copilul a mai participat și la concursurile de dansuri populare „Ritmurile tinereții” din Vaslui, unde cânta strigăturile la microfon, împreună cu fetița despre care voi vorbi curând, ambii fiind plăcut impresionați de faptul că se găseau pe scenă, alături de dansatori. în continuare, voi relata povestea elevei B. Ana Maria Bianca. Nici viața ei nu a pornit prea fericit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
la concursul „Parada costumelor din materiale reciclabile”, unde și-a îndeplinit și dorința de a dansa cât de cât, a jucat, și ea, în scenetă la festivalul „Izvoare limpezi” de la Oșești, în rolul de martor la proces, a participat cu strigături la „Ritmurile tinereții”, Vaslui, iar în săptămâna „Școala altfel” s-a făcut remarcată atât în rolul jucat la invitația domnului inspector Baban, cât și în activitatea de confecționare 210 de rochii din hârtie creponată (unde a fost premiată) și de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]