6,018 matches
-
Acasă > Strofe > Introspecție > SCÂNTEIE . AMURG Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Rază de soare-i crampei de scântei, Amurg sunt gânduri ascunse. Scanteie-i iubirea din lacrima ei, Amurgu-i scântei de-ntuneric pătrunse
SCANTEIE . AMURG de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382330_a_383659]
-
nu știm cât de bine-i să cugetăm despre păsărică, în miez de vară toridă și cu o medie zilnică, în România, de șase violuri... În aceeași notă, cu conotații involuntare, pare a fi și poema de notație, în două strofe, dintre care o cităm pe prima: Sta cuminte și căta/ Cum să prindă pasărea,/ În cuib, la ea, mâna băga,/ Cu ea puțin se juca...” - cele trei puncte din finalul deschis al acestui prim catren ne îndeamnă să continuăm: Și
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
Am venit ca să îmi dai,/ Jos, în vale, de la stână,/ Laptele ia-l! Mi-l adună!/ Căci e tatăl tău cioban/ Și eu fac parte din neam.”. Fior dramatic, stopat înainte de a deveni, abrupt, siropos, melodramatic, depistăm în cele trei strofe ale basoreliefului din ,,Dorul de sat”: ,, Din sat, plecăm amândoi,/ Rămâne drumul înapoi,/ Rămâne ulița pustie... -/ Peste ani, ce-o să mai fie ?” Unul dintre poemele izbutite ale volumului ,,Izvoarele” se intitulează ,,Stâlpul” și este un autoportret, abia întrezărit, al delicioasei
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
încheie culegerea de versuri aici, în acest punct de înălțime maximă a prezentului volum - și anume cu poemul ,,În horă”. Restul creațiilor, de până la pag. 103, sunt de umplutură. Ba..., mai cuprind și o eroare impardonabilă: ,,Rondelul luminilor” - de ...opt (?!?) strofe, care nu are, nici în mânecă, nici în clin, nicio tangență cu această formă fixă: RONDELUL. Care este compus din 13 (treisprezece) versuri, grupate în trei catrene și un vers independent. Primele două versuri sunt identice sau aproape identice cu
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
e și poetul turnurilor înseși, al unora, desigur, în ruină, - ca unul care,-n felul lui Nerval, se vrea, și el, pesemne, un Prinț de Aquitania "a la tour abolie"! O spune, de altminteri, singur într-o Mărturisire de trei strofe, poemă de sorginte simbolistă, dar de croi preeminescian, anume: "Sufleu-mi e-un turn de piatră care cade în ruină,/ Iedera și mușchiul verde zidurile-i năpădesc,/ Strajă a singurătății, trist veghează pe colină,/ și în juru-i, seara, tainic, liliecii
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
croi preeminescian, anume: "Sufleu-mi e-un turn de piatră care cade în ruină,/ Iedera și mușchiul verde zidurile-i năpădesc,/ Strajă a singurătății, trist veghează pe colină,/ și în juru-i, seara, tainic, liliecii fâlfâiesc..." Or, cum în celelalte două strofe, sufletul său fusese, pe rând, echivalat când cu o "mare moartă", când cu o "floare rară", ca și cu o "cântare-ndepărtată" sau cu o "candelă", în fine, care "se stinge pe-un mormânt" (cu așadar, heraldic vorbind, figures couchantes
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
din poem. În ŤAstoriať, eul liric se prezintă drept clown avansând pe un fir, aidoma unui echilibrist pe sârmă, la mare înălțime - numai că firul histrionului traversează solul arenei; grimasele lui de falsă teroare pot amuza spectatorii. Nimic nu îmbogățește strofele următoare, totul rămâne narat sau rostit pretențios: Ťîmi lenevesc pe laturi universulť, Ťdă-mi timpul hotărârii nemutateť, etc. Într-o altă narațiune versificată, Ptolemeu Filadelphul, asistă la - ca să zic așa - inaugurarea farului din Alexandria, cu trufia de a-și vedea numele
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
înflorit-a,/ Cu-această vină, tulburând ursita,/ Cărarea-i se strecoară printre spini.// Spre templul său din clare diamante,/ Construcție pe endecasilab,/ M-au însoțit Petrarca și cu Danti,// Dar sufletu-mi cucernic și prea slab/ S-a dizolvat în strofa lui divină/ Și a zidit un înger de lumină." Fără acea mică lăbărțare într-un și cu copilăresc de răsfăț, sonetul atinge în rest un sunet pur, ca și altele, din cărți și din cea mai proaspătă recoltă de formă
Actualitatea by Monica Patriche () [Corola-journal/Journalistic/8222_a_9547]
-
din diverși poeți închipuiți ți-e realmente jenă să citezi, și cauți măcar o secvență care să se țină și dincolo de ifosele producătorului, la Emil Brumaru, ca la orice creator adevărat, nu-ți vine să te oprești din decupat: versuri, strofe, pagini întregi. Ceea ce suprinde însă aici este maturitatea autorului. Un critic mai suspicios l-ar putea bănui că și-a antedatat textele, că este un fals adolescent. Fără tatonări, ezitări, stridențe, note false, majoritatea poemelor sunt perfect cizelate și întru
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
se vor rîndui la vreme. Sub o foiță semitransparentă, din cele care acoperă pagini de album, autograful și fotografia unei Carmen Sylva din 1908, profil de regină în iarnă. Două scrieri ale ei, Cântarețul și Praznicul moliilor, deschid balul. O strofă ocazională, nu afară, însă, din temele și sonoritățile marii poezii, recomandă, cu cerneluri triste, manifestul anual pentru luare în seamă: "Așa prin lume trece neștiut,/ Cu răni deschise, bardul, sub disprețul/ Întregii lumi, flămînd, îndură'nghețul,/ Mizeria... Dar totuși e
Contribuții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8299_a_9624]
-
îngerească: "pe pământ sunt doar până la glezne/ și chiar dacă sunt scund/ dacă mă înalt pe vârfuri/ lovesc cu capul îngerii în fund". Inutil să vă amintesc că Euridice a fost femeie și că Nietzsche nu obișnuia să înjure. Iată o strofă: "ca un Euridice palid în oglinzi/ m-am spânzurat de seninul unei grinzi/ și am o aură galbenă, hepatică aș zice/ ca o înjurătură nihilistă de Nietzsche". îmi pare sincer rău că lucrurile nu merg bine pe nici un plan, că
Actualitatea by Carol Daniel () [Corola-journal/Journalistic/8273_a_9598]
-
senzație de maree celestă, de ieșire a astrelor "mai la suprafață": Curg șiroaie plopii către infinit, spumegă tăcut și verde prunii. Noaptea asta toate stelele-au ieșit mai la suprafață pe sub prova Lunii. Am tras apoi la strungul proletcultist două strofe, nespus de proaste, pentru a face publicabilă compunerea prin referința la un roman sovietic "clasic". Reluându-l, cu ani mai târziu, am constatat că poemul se împlinea natural, odată eliminate oportunistele genuflexii ideologice. Salvarea exista deja în strofele următoare, și
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
proletcultist două strofe, nespus de proaste, pentru a face publicabilă compunerea prin referința la un roman sovietic "clasic". Reluându-l, cu ani mai târziu, am constatat că poemul se împlinea natural, odată eliminate oportunistele genuflexii ideologice. Salvarea exista deja în strofele următoare, și venea din evaziunea în narcisism! Parcă pentru a mă degaja de umbra "protectoare" a personajului sovietic invocat, mă proiectam într-un nenumit Rastignac sfidând Parisul (A nous deux, maintenant!), cu lumea "așternută la picioare": Douăzeci de ani ai
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
nu dreptatea, cauzei ei. Prin nu mai mult de 150 de pagini - o efemeridă... - publicată sau criticată, trece, cu mici excepții de gust, toată literatura vremii bune a veacului. Misiunea îngrijitorilor ei nu poate fi alta decît cea dintr-o strofă de Barbu: "Ei vor sălta, la drum cu Novalis/ Prin Șvabii verzi țipate în castele/ Să prade tremuratul plaiu de vis/ Prielnic potrivirilor de stele." Stele fără de-a căror atît de anevoioasă ridicare literatura de-atunci și de mai
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
a declarat-o scandaloasă. Poemul e o acumulare progresivă și fascinantă în care impetuozitatea romantică de tip hugolian se împrospătează cu fastul imaginar simbolist și geniul de a revoluționa percepția lirică a lumii interioare și exterioare. în cele 25 de strofe se pot repera "aluviuni" și reminiscențe din marii contemporani (Hugo, Gautier), asimilate fericit în inovațiile limbajului său, născut din metabolismul unei hipersensibilități unice în poezia modernă. Poetul e Ťo corabie beatăť în periplu continuu pe fluviile, mările și oceanele sinestezice
Dicționarul capodoperelor universale by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8499_a_9824]
-
centrale ale autorului. Prima se cuvine a fi înțeleasă ca o exultare a dragostei tinerești de viață în sânul propriei etnii, al unei civilizații rurale idealizate. Dar acuzația de "idealizare" îmi pare nedreaptă, de vreme ce am fost avertizați, încă din prima strofă, că ne aflăm într-o durată de basm. "E lung pământul, ba e lat", versul de deschidere, anulează situarea geografică, instalează utopia. Iar "Nici astăzi domn pe lume nu-i" anulează temporalitatea spre un trecut egal cu uchronia. Cititorul recunoaște
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
cîntice de stea (1822), de Cîntice de lume (1831) sau de prima culegere foarte amplă, Fabule și istorioare (1841), aproape toate poeziile adoptau octosilabul trohaic, versul popular prin excelență, săltăreț și uniform. Chiar dispuși în catrene, în distihuri sau în strofe ample, octosilabii trohaici uniformizau temele, motivele, stările de spirit. Am fi zis că Anton Pann era incapabil să depășească aparențele unei poezii de sorginte populară, cu toate că substanța poeziei lui se afla uneori foarte departe de folclor. După 1840 lucrurile se
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
formă de versuri. Suprema dificultate, în context, trebuie să o fi reprezentat găsirea celui mai potrivit tipar prozodic. Pînă la urmă, dată fiind varietatea copleșitoare a proverbelor transcrise, poetul nu putea recurge decît la plurimetrie. Versul-proverb comandă ritmul interior al strofei; elementele lingvistice care fac tranziția între proverbe ajung în variație liberă, fără nici un principiu prozodic ordonator. Finalul episodului în cauză (Despre cusururi sau urîciuni) plonjează hotărît în pluriritmie asumată: "Și/ Ce e frumos poartă și ponos./ Fiecare trage spuză pe
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
recunosc, visam ca într-o zi să cânt ca și solist. C. K.: Deci să înțeleg că părțile corului ți-au fost cunoscute atât cu dificultățile muzicale pe care o cere partitura, cât și textuale. Ce poți spune despre prima strofă, care dealfel se repetă și la sfârșitul lucrări cu o bravură impozantă? B. B.: E bine știut datorită dramatismului și a orchestrației bogate, că motivul primei strofe, care dealtfel se repetă identic în ultima strofă, reprezintă coloana sonoră a numeroase
Interviu cu baritonul by Bogdan Baciu () [Corola-journal/Journalistic/84242_a_85567]
-
pe care o cere partitura, cât și textuale. Ce poți spune despre prima strofă, care dealfel se repetă și la sfârșitul lucrări cu o bravură impozantă? B. B.: E bine știut datorită dramatismului și a orchestrației bogate, că motivul primei strofe, care dealtfel se repetă identic în ultima strofă, reprezintă coloana sonoră a numeroase filme și reclame de televiziune. De obicei “O Fortuna” este asociată cu situații dramatice și cataclismice. Dramatismul este realizat prin utilizarea unei orchestre impresionante, cu un număr
Interviu cu baritonul by Bogdan Baciu () [Corola-journal/Journalistic/84242_a_85567]
-
Ce poți spune despre prima strofă, care dealfel se repetă și la sfârșitul lucrări cu o bravură impozantă? B. B.: E bine știut datorită dramatismului și a orchestrației bogate, că motivul primei strofe, care dealtfel se repetă identic în ultima strofă, reprezintă coloana sonoră a numeroase filme și reclame de televiziune. De obicei “O Fortuna” este asociată cu situații dramatice și cataclismice. Dramatismul este realizat prin utilizarea unei orchestre impresionante, cu un număr mare și variat de instrumente de percuție. Fortuna
Interviu cu baritonul by Bogdan Baciu () [Corola-journal/Journalistic/84242_a_85567]
-
care conțin cuvîntul inimă, să ilustreze prin două enunțuri omonimia cuvîntului unde, să transcrie "două structuri lexicale care conțin imagini artistice vizuale" (lucru cam greu, căci aproape toate imaginile sînt abstracte), să explice "semnificația unei figuri de stil identificate în strofa a doua", dar și semnificația titlului (deloc ușor; titlul e ți-am împletit..., după începutul primului vers: "ți-am împletit suprema cunună de tristețe"), să justifice "încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv, prin evidențierea a două caracteristici prezente în
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
Iordăchescu Ionuț Partidul Național Liberal e sensibil la numele de "Traian". Potrivit Mediafax, Congresul extraordinar al PNL a debutat cu intonarea imnului național, din care a fost omisa strofa în care se face referire la "un nume de Traian". Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Ca-n aste mani mai curge un sânge de român, Și ca-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfator
PNL a ciuntit imnul național: a scos strofa despre "Traian" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77518_a_78843]
-
Traian! Înaintea deschiderii lucrărilor congresului PNL a fost difuzat Imnul național în difuzoarele sălii "Alexandru Ioan Cuza" din Palatul Parlamentului, moment în care delegații la reuniunea PNL s-au ridicat în picioare. Formă difuzată de organizatorii congresului a conținut două strofe ale imnului, respectiv prima și a treia strofa, fiind omisa cea de-a doua strofa care conține cuvintele "un nume de Traian". Congresul PNL a durat 25 de minute. Liberalii au aprobat documentele pentru fuziunea cu PDL și pe cele
PNL a ciuntit imnul național: a scos strofa despre "Traian" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77518_a_78843]
-
difuzat Imnul național în difuzoarele sălii "Alexandru Ioan Cuza" din Palatul Parlamentului, moment în care delegații la reuniunea PNL s-au ridicat în picioare. Formă difuzată de organizatorii congresului a conținut două strofe ale imnului, respectiv prima și a treia strofa, fiind omisa cea de-a doua strofa care conține cuvintele "un nume de Traian". Congresul PNL a durat 25 de minute. Liberalii au aprobat documentele pentru fuziunea cu PDL și pe cele ale constituirii Alianței Creștin Liberale (ACL).
PNL a ciuntit imnul național: a scos strofa despre "Traian" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77518_a_78843]