688 matches
-
luând investitura; ei sărutau încă piciorul Hanilor Crimeei, piciorul Vizirului, piciorul lui Seikul Islam, poalele tuturor Agalelor și scara de la șaua calului ce Sultanul trimitea dar domnilor la investitura lor și li se punea în cap cuca cu pene de struț, cuca ienicerilor, pentru că Domnii Moldovei și ai Valahiei erau socotiți în acele zile între cetele Ienicerilor și această rușinoasă și infamă sărutare de picior, și îngenunchiare, a ținut până la 1859 când sări marele deșteptător Alexandru Ion Cuza, cel întâiu domn
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și iconostasul din marmură de Cararra cu icoane din email și mozaicuri executate din ceramică colorată și aur. Mobilierul este din bronz și bronz aurit și din fildeș. Din bronz aurit sunt și candelabrele care, în ornamentație au ouă de struț. După Gh. Balș (Bisericile moldovenești din veacurile XVII-XVIII București, 1933), modificările mai importante constau în: coborârea bolților pridvorului, modificarea ferestrelor turlelor, modificarea arhivoltei de deasupra ferestrelor dinspre miazănoapte, dispariția cornișelor din naos, modificarea arcurilor naosului, iar în interior unele modificări
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
imperceptibilă în cunoașterea empirică sau pentru că el a fost interesat doar de specia în sine. Substantivele au fost înscrise, în consecință, la un gen sau altul, în funcție de istoria limbii: • masculine: crocodil, dinozaur, dromader, elefant, fluture, melc, pescăruș, pește, rac, rinocer, struț, șarpe, șoim etc. • feminine: albină, balenă, cămilă, ciocârlie, furnică, girafă, libelulă, molie, privighetoare, știucă etc. Se cuprind aici și unele substantive denumind ființe umane: • masculine: sugar, nou-născut, urmaș, ghid, critic literar, istoric literar, muzeograf etc. • feminine: rudă, călăuză, persoană etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
familia Leric Ghiță și lui Miculiț Elena (Lenuța). Mulțumesc pentru date, poze, și furnizarea unor informații importante oferite de familia Brancovan Doru și Dana, Brancovan Ana-Maria, Cornel Ștefănescu, Daniel Tulcan, Nela Dumitran (Foșlea), familiei Banea (Rumelia), păstorul Miculiț Daniel, familiei Struț Carol și Haritina, păstorul Mircea Andreican, păstorul - misionar Opriș Marcel, și lui Teretean Mircea. Într-un mod deosebit pentru peripețiile îndurate pentru obținerea unei fotografii, și nu numai lui Florin Buzgău și Dabu Dan. Iar în mod special doresc să
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
botezat de fratele Dumitru Ineoveanu. 6.5.11. Botezul din 1983 În 23 mai 1983 a avut loc un botez nou-testamental la biserica baptistă din Radna, județul Arad. La acest eveniment au participat și 3 candidați din Cuvin: Miculiț Haritina ( Struț), Neli Pantea (Opriș) și Aurelia Miculiț (Lucaci). Botezul a fost efectuat într-un bazin și a fost oficiat de păstorul Mihai Chiu. La acest eveniment au slujit Jurjeu de la Radna, Iacob Iosif păstorul de la Cuvin și Mihai Chiu. Cuvântul lui
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Împreună au fost binecuvântați de Dumnezeu cu o fată, Adriana Ștefănescu care este stabilită la rândul ei (prin căsătorie) în America. Fratele Cornel Ștefănescu a slujit ca diacon al bisericii din Cuvin în perioada 1988 - 1998 și 2001 - 2004. Carol Struț s-a născut în 19 iunie 1965 în județul Iași. Apoi s-a stabilit în Variașul de Timiș unde a început să frecventeze întâlnirile de tineret ale bisericii și să slujească în diferite vizite misionare cu grupul de tineri. Astfel
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
reușit să dea jos tencuiala veche, și să pună plasa de rapiț, astfel că fratele Dominic de la biserica penticostală din Vladimirescu a continuat tencuirea în interior. Zugrăvirea din interior a continuat-o Mitru lui Bobo, un meseriaș din comună. Traian Struț și Claudiu Bârzu din Variaș au renovat fațada clădirii, au betonat curtea, au zidit gardul din carămidă și au turnat placa deasupra ușii clădirii. Băncile vechi au fost înlocuite cu bănci noi tapițate, lucrate de un templar din Miniș (Frunză
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Brancovan. Una din ele a fost donată la Minișul de Sus iar cealaltă există și astăzi în clădirea bisericii din Cuvin, în sala copiilor. În perioada anilor 2001-2003 biserica era acompaniată la chitară pe rând de surorile Mihaela Miculiț, Haritina Struț și Aurelia Lucaci. În prezent biserica este acompaniată de fratele Doru Brancovan la orga cumpărată din banii câștigați din caseta înregistrată de copii. 9. FORMAȚIA CORALĂ 9.1. DIRIJORI Dumitru Farcaș, fratele de trup al lui Traian Farcaș, a început
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
dirijor Petru (Tuțu) Păulescu. A treia generație a fost condusă de fratele Miculiț Cornel iar coriști noi au fost: Elena Miculiț, Cornel Miculiț, Ana Leric, Gheorghe Leric. Sub bagheta fratelui Rediș Teodor a cântat cea de-a patra generație: Miculiț (Struț) Haritina, Miculiț Eleonora, Miculiț (Lucaci) Aurelia, Orzac Palaga, Orzac Maria, Banea Estera, Ileana Bradin, Neli Pantea, Daniel Miculiț și Cornel Ștefănescu. A cincea generație de coriști a fost condusă de Doru Brancovan din anul 1998. Coriștii din această perioadă au
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Orzac Maria, Banea Estera, Ileana Bradin, Neli Pantea, Daniel Miculiț și Cornel Ștefănescu. A cincea generație de coriști a fost condusă de Doru Brancovan din anul 1998. Coriștii din această perioadă au fost: la sopran Mihaela Miculiț, Nela Dumitran, Haritina Struț, Filuța Popi și Neli Opriș, la alto au cântat Dana Brancovan, Ana-Maria Brancovan, Lucaci Alina, la tenor Paul Buglea, Marcel Opriș și Carol Struț iar la bas Florin Popi și Doru Brancovan. Acestora li s-au adăugat în anul 2003
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
din anul 1998. Coriștii din această perioadă au fost: la sopran Mihaela Miculiț, Nela Dumitran, Haritina Struț, Filuța Popi și Neli Opriș, la alto au cântat Dana Brancovan, Ana-Maria Brancovan, Lucaci Alina, la tenor Paul Buglea, Marcel Opriș și Carol Struț iar la bas Florin Popi și Doru Brancovan. Acestora li s-au adăugat în anul 2003 Casiana Tudoroiu la alto, Coco Tudoroiu la tenor, Cosmin Ștef și Emanuel Jurcoi la bas. 10. FORMAȚIA ORCHESTREI 10.1. DIRIJORI Petru (Tuțu) Torneanu
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
începând cu anul 2003. Totuși trebuie menționat faptul că această generație a fost formată din orchestranți din mai multe generații. La mandolina I: Mărioara Ivan, Dana Brancovan; mandolina a II-a: Casiana Tudoroiu, Nela Dumitran; mandolina a VIII-a: Haritina Struț; mandolă: Mariana Ștefănescu; chitară: Cornel Ștefănescu, Marcel Opriș, Alina Lucaci, Jurcoi Emanuel, Doru Brancovan. A șasea generație de orchestră a fost dirijată de Redeș Teodor iar apoi de Doru Brancovan începând din 2003-2004. Această orchestră a fost formată din Struț
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Struț; mandolă: Mariana Ștefănescu; chitară: Cornel Ștefănescu, Marcel Opriș, Alina Lucaci, Jurcoi Emanuel, Doru Brancovan. A șasea generație de orchestră a fost dirijată de Redeș Teodor iar apoi de Doru Brancovan începând din 2003-2004. Această orchestră a fost formată din Struț Alina și Diana Corleciuc la mandolina I, Struț Amalia la mandolina a II-a, Ligia Opriș la mandolă, Struț Laura la mandolina a VIII-a, Cristian Lucaci și Nicu Sânzian la chitară. 11. FORMAȚIA FANFAREI 11.1. DIRIJOR Doru Brancovan
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Opriș, Alina Lucaci, Jurcoi Emanuel, Doru Brancovan. A șasea generație de orchestră a fost dirijată de Redeș Teodor iar apoi de Doru Brancovan începând din 2003-2004. Această orchestră a fost formată din Struț Alina și Diana Corleciuc la mandolina I, Struț Amalia la mandolina a II-a, Ligia Opriș la mandolă, Struț Laura la mandolina a VIII-a, Cristian Lucaci și Nicu Sânzian la chitară. 11. FORMAȚIA FANFAREI 11.1. DIRIJOR Doru Brancovan a venit în Cuvin în anul 1991 și
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
orchestră a fost dirijată de Redeș Teodor iar apoi de Doru Brancovan începând din 2003-2004. Această orchestră a fost formată din Struț Alina și Diana Corleciuc la mandolina I, Struț Amalia la mandolina a II-a, Ligia Opriș la mandolă, Struț Laura la mandolina a VIII-a, Cristian Lucaci și Nicu Sânzian la chitară. 11. FORMAȚIA FANFAREI 11.1. DIRIJOR Doru Brancovan a venit în Cuvin în anul 1991 și s-a implicat în dirijarea corului din anul 1998, iar în
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
literatura de specialitate sunt descrise multe tipuri de comportamente birocratice, reunite sub sintagma „strategii și tehnici birocratice”. Iată câteva dintre ele: luarea deciziilor ca la carte (respectându-se litera legii și nu spiritul ei; atribuirea deciziilor nepopulare șefilor superiori); politica struțului (ignorarea problemelor în speranța că în acest fel ele vor dispărea); politica arivistului (tragerea de timp, înăbușirea stărilor tensionale sau a nerealizărilor până când persoana respectivă va fi promovată); sabotarea superiorilor (prin reținerea informațiilor esențiale; invadarea lor cu informații multe, dezordonate
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este un fenomen mult mai rar decât în sănătate (unde pare a fi norma, având în vedere că multe dintre interacțiunile cu instituțiile publice nu pot conduce la corupție). În timp ce instituțiile guvernante în domeniul educației au practicat o politică a struțului față de cazurile de corupție din învățământul românesc, presa și dările de seamă ale organizațiilor nonguvernamentale au abundat în anchete sau simple știri care semnalează cazuri de folosire abuzivă a pozițiilor din cadrul instituțiilor de învățământ publice. Unul dintre cele mai recente
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
răutate pe care le avem fiecare din noi. Cât de departe, spune Sábato, suntem de teoria lui Jean-Jacques Rousseau, care credea în bunătatea naturală a omului! Sábato nu denunță Râul ca atare, care există în fiecare om, ci politică de struț pe care o adoptă același om și, în acest sens, una din țintele sale este creștinismul, pentru care omul este o ființă fundamental bună, dar cu tentația păcatului. Creștinismul nu neagă existența râului, insă valul de pe ochi (orbirea) nu îi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
viața sa literară, ci și în cea economică, socială și politică, însoțită de o respingere plină de dispreț a tuturor mizeriilor și meschinăriilor "vieții posibile". Ca și în cazul românilor, aceasta face ca, de multe ori, argentinienii să adopte politica struțului, care-și ascunde capul în nisip, așteptînd să treacă uraganul... Multă vreme argentinienii au considerat că trăiesc pe o "insulă", separată de restul continentului latino-american printr-un ocean economic și cultural. Dumnezeu era argentinian, cerul Buenos Aires-ului era cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ar putea, informativ, include: - adaptarea economiei, agriculturii în special, la modificările climei: specii noi de plante, animale, păsări, insecte își vor face apariția, gestiunea lor în interes național fiind necesară. Sunt preocupări la nivel de gospodării și ferme pentru creșterea struților, aclimatizarea salcâmului dulce, citricelor, a fructului kiwi, extinderea arealului smochinului, castanului comestibil. Concomitent, aridizarea solului trebuie să-și găsească soluții; - asigurarea autonomiei energetice a așezărilor rurale; - clarificarea prezentului și viitorului biocombustibililor; - studiul fezabilității biorafinăriilor în economia României, bazate în special
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
număr de defecte care au falsificat la noi regulile de viață și ale conducerii partidului. Pentru responsabilii comuniști, este o punere în discuție directă, și în fața agitației stîrnite de publicarea de către "Le Monde" a raportului Hrușciov, biroul politic practică politica struțului și lansează fabula raportului atribuit tovarășului Hrușciov, lăsînd astfel umbra îndoielii să planeze asupra autenticității textului publicat de cotidianul francez. Acest lucru îi permite de asemenea să-i ascundă conținutul. După interviul lui Togliatti și după ce Thorez l-a întîlnit
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Budapesta, partidul comunist este din nou în dificultate din cauza dezvăluirilor corespondentului său Peter Fryr, care dezminte teza complotului forțelor reacționare și evocă actele de violență ale Armatei Roșii. El va fi la rîndul său foarte repede înlăturat din partid. Politica struțului practicată de către conducere va antrena numeroase plecări. Numărul de membri va scădea astfel de la aproximativ 33.000 la sub 25.000 între februarie 1956 și februarie 1957. Pentru partidul comunist grec, aflat în exil, venirea la putere a lui Hrușciov
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
refuzată orice comunicare și al cărui strigăt de ajutor fusese ignorat. Unchiul, ca și tatăl său, mai bine-zis tatăl, la sugestiile unchiului dau, de fiecare dată, impresia unei intervenții în forță, a unui demers salutar când, de fapt, practică "politica struțului". 2.2. Tată și fiu Busuioc nu prea stetea de vorbă cu oamenii, și unul dintre oamenii cu care mai ales nu stetea de vorbă era fiul său, Iorgovan. La prima lectură această frază din Pădureanca, cea dintâi care vorbește
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
aspirator aspirator", "asta e o mașină" etc. Pe de altă parte, anumite obiecte se îndepărtează mai mult sau mai puțin de centru: pentru categoria păsării, găina ni se pare mai puțin centrală decît vrabia, dar mai centrală decît pinguinul sau struțul. Cînd introducem un produs pe piață, trebuie să ne bazăm pe faptul că toți consumatorii sînt deja înarmați cu o grilă de categorii ce corespunde utilizărilor cunoscute. Plecînd de la această categorizare prestabilită, dispunem de diverse opțiuni pentru a situa produsul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Valerian 8; 8. Marcu Ștefan 35; 9. Tonigar Doina 12; 10. Zama Emil 36; 11. Duțu Haralampie 21; 12. Caraș Mircea 11; 13. Saghin Gheorghe 22; 14. Ciobanu Valeriu Ion 19; 15. Murariu Marius 98; 16. Bodea Dumitru 5; 17. Struț Ion 3; 18. Săicu Constantin 38. Volumul de publicații ale cercetătorilor de la Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava 1. Străjeru Silvia 87; 2. Murariu Daniela 93; 3. Constantinovici Dana 79; 4. Plăcintă Domnica 45; 5. Batâr Rusu Diana 20. ACTIVITATEA
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]