744 matches
-
narațiune În Narrative Cartography:Toward a Visual Narratology Marie-Laure Ryan își propune să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și să evite prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, despre naratologie ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Acest demers semnalează faptul că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal și că verbalizarea nu constituie singurul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
măsură, comentariile care-și propun să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale. Ea favorizează demersurile în care naratologia nu mai este înțeleasă ca o simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și se limitează la analize ale discursului verbal. Favorizează perspectivele în care verbalizarea narativă nu mai constituie un mod singular de semnificare, ci este doar un tip de marcă, urmă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
care a însoțit încă de la începuturile ei, naratologia, plasată la granița dintre artă și știință, critică literară și analiza discursului, interpretare și de scriere. Unul din aspectele care accentuează această fractură este oportunitatea utilizării metaforei în naratologie. Ca ramificație a structuralismului, naratologia a avut, la începuturile ei, ambiția de a oferi studiilor literare o anume rigoare științifică și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Marie-Laure Ryan își propune, așa cum își propun și celelalte contribuții prezentate în acest capitol, să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice în toate ariile de cercetare și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Narrative Cartography încearcă să demonstreze că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal, că deși
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
narațiune În Narrative Cartography:Toward a Visual Narratology Marie-Laure Ryan își propune să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și să evite prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, despre naratologie ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Acest demers semnalează faptul că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal și că verbalizarea nu constituie singurul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
măsură, comentariile care-și propun să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale. Ea favorizează demersurile în care naratologia nu mai este înțeleasă ca o simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și se limitează la analize ale discursului verbal. Favorizează perspectivele în care verbalizarea narativă nu mai constituie un mod singular de semnificare, ci este doar un tip de marcă, urmă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
este considerat a fi unul dintre cei care schimbă perspectiva asupra identității datorită faptului că mută accentul de pe concentrarea pe elemente ale culturii (substanță și conținut) și abordare emică pe cogniție și abordare etică. În loc să se centreze pe determinismul structural (structuralismul și funcționalismul erau încă dominante în acea perioadă), el acordă atenție sporită cognițiilor actorilor sociali: hetero- și auto- atribuirii. Identitatea nu este un fenomen care este generat și are loc în interiorul unei societăți, ci în procesul de interacțiune între societăți
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sincronică a identității încearcă să spună care sunt elementele care caracterizează în mod esențial entitatea X la un anumit moment dat. 6 Vezi și Gallie (1956). 7 O poziție ce mai este denumită de unii fie holism, fie naturalism, fie structuralism, integrată sau cunoscută în mod curent în teoriile sociale ale identității și culturii sub denumirea generică de esențialism și care postulează existența unor suprastructuri, certitudini, esențe, realități independente de și în afara indivizilor și totuși reproduse de aceștia; identitatea apare ca
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Iubiri semi-împlinite /141 În loc de concluzii de la "semio-ce" la semiotici textuale /145 Anexe /147 Bibliografie /153 Summary / 165 Prefață Emergentă și dezvoltarea unei discipline sunt indisolubil legate de "spiritul timpului" (Zeitgeist). În anii '60, dominați de marile sinteze teoretice (marxism, existențialism, structuralism) semiotica s-a inspirat în demersurile sale teoretice și metodologice din filosofie, antropologie, sociologie, adoptând o atitudine paternalista și integratoare în raport cu celelalte științe sociale (Umberto Eco vorbea chiar de vampirismul semioticii care invadează toate domeniile); această abordare combinată cu limbajul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
creatori prin aceste forme de productie semiotica, în contextul unor practici și situații culturale, sociale, politice și economice specifice care vor conduce către cadrarea unei acțiuni sociale axate pe relații de responsabilitate, putere, legitimare etc. * compoziția. Rigoarea, coerentă și pertinenta structuralismului sunt adoptate și adaptate de semiotica socială în general și de lectură semiotica a Cameliei Cmeciu în particular. Valoarea informativa, proeminenta și cadrarea sunt cele trei principii care infrastructurează și explică orice compoziție (non)verbală. * multimodalitatea. Semiotica socială pledează pentru
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
spirituală a culturii. Necesitatea acceptării unei noțiuni de rang categorial în explicarea faptelor de limbă prin factori psihologici și cognitivi nu poate fi pusă la îndoială și, în acest sens, lingvistul John L y o n s considera posibilă emendarea structuralismului de tip saussurean prin admiterea unei determinări culturale, care-l face pe individ să vadă lumea în virtutea orientării imprimate de specificul grupului din care face parte, specific care este integrat limbii sale180. De aceea, baza psihologică se manifestă mai ales
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de optică: deplasarea finalității demersului investigativ de la diagnosticarea părților sau componentelor în sine la diagnosticarea personalității ca sistem. Menționăm, în treacăt, faptul că practica psihodiagnostică a rămas mult în urma cercetărilor științifice și teoriei actuale, fiind încă tributară concepțiilor mecanicist-asociaționiste, imanentist-fixiste (structuralismul), unilateral-deterministe (determinismul intern - psihanaliză - sau determinismul extern - behaviorismul). Adoptarea abordării sistemice, care s-a impus deja ca dominantă în planul cercetării psihologice fundamentale, ne obligă ca în strategia de desfășurare a activității de psihodiagnoză să includem și să ținem seama
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
să-i liniștească, menținîndu-i Într-o stare de satisfacție timp de cîteva decenii, și pe savanți și pe cei care le urmăresc activitatea. La Încheierea lecturii acestei cărți, unii ar putea obiecta că ea nu trece cu mult dincolo de metodologia structuralismului, În măsura În care se poate spune că principala ei realizare constă În a demonstra că ideile diverselor curente ale gnozelor dualiste - de la gnosticism la cathari, la poeții romantici și la filozofii ori biologii secolului douăzeci - au o coeziune În virtutea faptului că aparțin
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
dimensiunea lor „logică” (pentru explicații, vezi Introducerea la lucrarea de față). Pentru a se putea identifica sisteme Întregi trebuie să fie satisfăcut criteriul complexității (cu cît vom dispune de mai multe date, cu atît identificarea va fi mai corectă). Forma structuralismului pe care a practicat-o Claude Lévi-Strauss Îndeplinește și ea această cerință. Atunci, În ce măsură pretinde abordarea mea să depășească posibilitățile și intențiile structuralismului? După cum se străduiește să arate Introducerea, obiectele ideale interacționează În timp pentru a forma istoria. Cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
complexității (cu cît vom dispune de mai multe date, cu atît identificarea va fi mai corectă). Forma structuralismului pe care a practicat-o Claude Lévi-Strauss Îndeplinește și ea această cerință. Atunci, În ce măsură pretinde abordarea mea să depășească posibilitățile și intențiile structuralismului? După cum se străduiește să arate Introducerea, obiectele ideale interacționează În timp pentru a forma istoria. Cu alte cuvinte, simpla „morfologie” a unui sistem, care constituie ținta oricărei descrieri structuraliste, se află integrată Într-un proces dinamic de proporții extraordinare, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și artiștii ruși care au inițiat la Începutul anilor ’20 o Întreagă mișcare ce a dat roade În domeniul lingvisticii și al teoriei literare le numeau formalism; sînt mai cunoscute În versiunea franceză, care s-a răspîndit sub numele de „structuralism”. Indiferent cît de divergente sînt În aparență premisele lor, toate aceste metode cognitive au ceva În comun: ele recunosc oricărui fenomen istoric o dimensiune sincronică ori sistemică și, În cele mai multe cazuri, resping drept lipsită de sens perspectiva noastră obișnuită asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
reușit să ofere chei semnificative de integrare a sincroniei cu diacronia și cele care nu s-au dat În lături dinaintea acestei supreme Încercări a disciplinei noastre de studiu. Fascinația exercitată În secolul nostru de arhetipuri și repetiție, de formalism, structuralism și „morfologii” de tot felul nu mai are nevoie să fie demonstrată, și nici expusă aici. Cu toate acestea, foarte puțini dintre promotorii demersului cognitiv au reușit să Înțeleagă (și o mulțime dintre ei vor fi la fel de surprinși ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cicluri formale. De fapt, veșmintele pot varia numai Între forma tubulară și cea de o lărgime maximă. CÎnd veșmîntul atinge maximumul expansiunii, nu poate decît să revină la forma tubulară, trecînd prin stadiul intermediar al „amplorii posterioare”24. Din păcate, structuralismul a pus În umbră fertila intuiție a lui Brooks Young, Îngustînd semnificația sincroniei și reducînd morfodinamica modei la o simplă morfologie. Răspunzător de această sărăcire metodologică se face Roland Barthes, după care „sistemul modei” Înseamnă pur și simplu o corelație
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ne găseam pe calea cea bună. "Fricțiunea" Morin/Laborit era deosebit de interesantă deoarece apropia cunoștințele științelor viului de cele ale unei sociologii lărgite. Re-fuzam o ideologie totalizantă, deprinzîndu-ne de discuțiile academice ori de cele marcate la început de marxism, de structuralism. Ideologia noastră, pe care o credeam blîndă, consta în a crede că știința trebuia să aducă mai mult societății. B.C. Această ideologie era destul de pozitivistă. J.R. Da, poate! Dar noi percepeam mai ales o deschidere spre perspective inedite, odată ce erau
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
politică. Termenul de autoreglare, cuvînt-cheie pentru majoritatea participanților, a fost utilizat de multe ori. Pe de altă parte, și unii și alții, am învățat, din diferite experiențe, să nu avem încredere în ideologiile dominante, în primul rînd în marxism și structuralism. În anii `50 și `60, intelectualii, oamenii de știință se aflau sub amenințarea unui anume terorism intelectual: gîndirea lui Marx, dogmatizată de marxiști, și structuralismul, aflat la începuturi, erau dominante. Noi nu eram convinși că modurile de organizare a economiei
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
diferite experiențe, să nu avem încredere în ideologiile dominante, în primul rînd în marxism și structuralism. În anii `50 și `60, intelectualii, oamenii de știință se aflau sub amenințarea unui anume terorism intelectual: gîndirea lui Marx, dogmatizată de marxiști, și structuralismul, aflat la începuturi, erau dominante. Noi nu eram convinși că modurile de organizare a economiei erau responsabile de suprastructuri, sau cel puțin că, dacă analiza lui Marx rămînea valabilă pentru anumite situații, introducerea noilor tehnologii nu avea să răstoarne datele
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
gîndim noile realități în afara tutelei sale. B.C. Mai ales că dumneavoastra puteați fi de acord cu unele scrieri ale lui Marx. J.R. Bineînțeles, cum sîntem de acord cu scrieri ale lui Aristotel, Platon sau Spinoza. E același lucru în cazul structuralismului! Importanța acordată de Claude-Lévi Strauss construirii societății plecînd de la structuri familiale organizaționale nu ni se părea suficientă pentru a explica evoluția lumii și situația prezentă. Or, structuralismul invada lumea literelor, a științelor sociale și pe aceea a literaturii. B.C. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cu scrieri ale lui Aristotel, Platon sau Spinoza. E același lucru în cazul structuralismului! Importanța acordată de Claude-Lévi Strauss construirii societății plecînd de la structuri familiale organizaționale nu ni se părea suficientă pentru a explica evoluția lumii și situația prezentă. Or, structuralismul invada lumea literelor, a științelor sociale și pe aceea a literaturii. B.C. Nu l-ați invitat niciodată pe Claude Lévi-Strauss? J.R. Nu, îl cunoșteam puțin și se afla foarte des în străinătate. Structuralismul, în sensul pe care l-a dobîndit
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
explica evoluția lumii și situația prezentă. Or, structuralismul invada lumea literelor, a științelor sociale și pe aceea a literaturii. B.C. Nu l-ați invitat niciodată pe Claude Lévi-Strauss? J.R. Nu, îl cunoșteam puțin și se afla foarte des în străinătate. Structuralismul, în sensul pe care l-a dobîndit cu Lévi-Strauss și Barthes, nu era încă formalizat. În acea perioadă, eram impresionați mai ales de efectele pe care fiecare dintre noi le observa pornind de la lecturile sale, de la contactele cu ceea ce pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
lui pentru ci-nema îl determină să scrie Le cinéma ou l'homme imaginaire (Cinematograful sau omul imaginar) (1956) și Les Stars (Starurile) (1957). Urmează apoi Autocritique (Autocritică) (1959): Morin povestește cum a ajuns să respingă comunismul în 1951. Se opune structuralismului care, după el, "elimină omul, problematica istorică și pe cea a subiectului". Îi displace domnia chestionarelor și a anchetelor cu scopuri tehno-economice din sociologie. Aspiră la o gîndire care să explice invenția, creația și subiectul uman. Reflectează împreună cu Lefort și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]