782 matches
-
n-aveau lumină decît de la The Index și d-aicea, și Hollis Sands stătea chiar În spatele lui Willie Sawyer, care Încerca să-i bage lu’ Ăsta șurubelnița-n ochi, și striga: „Mușcă-l! Smulge-l cu dinții, ca pe-un strugure!“. Blackie Îl mușca pe Willie Sawyer de față și-i prinsese o scurtă bună pe care a smuls-o dintr-o smucitură și pe urmă i-a mai prins așa o scurtă, și acum căzuseră deja pe gheață și Willie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Blackie a scos un urlet cum n-ai mai auzit vreodată. Mai rău decît atunci cînd tai un vier. Orbete venise-n spatele nostru și cînd i-am prins mirosul ne-am Întors către el. — Mușcă-l ca pe-un strugure, spuse cu vocea sa Înaltă și cu fața spre noi, dînd din cap. Și gata cu ochiu’ stîng. De celălalt s-a ocupat fărĂ să mai aibă nevoie de sfaturi. Și pe urmă, cînd nu mai puteam să văd, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
arcuit deasupra unei rozete decorate cu frunze de acantă. Un fronton se găsește și deasupra intrării exterioare, dar fără rozetă. Acest model se găsește și în mormântul din Valea Hinnom, mormântul lui Iozafat și cel cunoscut cu numele de „mormântul strugurelui”. În multe cărți de arheologie și simboluri iudaice se găsesc diferite fotografii și facsimile care reprezintă frontonul și cercul sau rozeta. Aceste elemente sunt prezente pe osuare, fațadele mormintelor, monede (una dintre ele bătută de Filip, tetrarhul din Gaulanitide din
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
îi tremură și-acuma în stomac. Ai înțepat-o exact în ganglionul nervos. Deja o pot suge, deja o țin strâns cu cele opt picioare ale mele. Mi-am înfipt colții în carotida ei și simt în gură gustul de strugure al visului. Ce dulci sînteți unul lângă altul! Înainte să apuce să-ți mai spună ceva, începi iar s-o mângâi. Fața ei, care nu are nimic comun cu numele de Svetlana, se întoarce în sus, se extaziază fără poză
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a dat să sugă miere din stîncă, untdelemnul care iese din stînca cea mai tare, 14. Untul de la vaci și laptele oilor, cu grăsimea mieilor, a berbecilor din Basan și a țapilor, cu grăsimea grîului, și ai băut vinul, sîngele strugurelui. 15. Israel s-a îngrășat, și a azvîrlit din picior; Te-ai îngrășat, te-ai îngroșat și te-ai lățit! Și a părăsit pe Dumnezeu, Ziditorul lui, a nesocotit Stînca mîntuirii lui, 16. L-au întărîtat la gelozie prin dumnezei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
făcut din vreo băutură îmbătătoare; să nu bea nici o băutură stoarsă din struguri, și să nu mănînce struguri proaspeți, nici uscați. 4. În tot timpul nazireatului lui, să nu mănînce nimic care vine din viță, de la sîmburi pînă la pielița strugurelui. 5. În tot timpul nazireatului, briciul să nu treacă pe capul lui; pînă la împlinirea zilelor pentru care s-a închinat Domnului, va fi sfînt; să-și lase părul să crească în voie. 6. În tot timpul cît s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
23. Au ajuns pînă la valea Eșcol; acolo au tăiat o ramură de viță cu un strugur, și l-au dus cîte doi cu ajutorul unei prăjini; au luat și rodii și smochine. 24. Locul acela l-au numit valea Eșcol (Strugure), din pricina strugurelui pe care l-au tăiat de acolo copiii lui Israel. 25. S-au întors de la iscodirea țării după patruzeci de zile împlinite. 26. Au plecat și au ajuns la Moise și la Aaron, și la toată adunarea copiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
ajuns pînă la valea Eșcol; acolo au tăiat o ramură de viță cu un strugur, și l-au dus cîte doi cu ajutorul unei prăjini; au luat și rodii și smochine. 24. Locul acela l-au numit valea Eșcol (Strugure), din pricina strugurelui pe care l-au tăiat de acolo copiii lui Israel. 25. S-au întors de la iscodirea țării după patruzeci de zile împlinite. 26. Au plecat și au ajuns la Moise și la Aaron, și la toată adunarea copiilor lui Israel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
Panteonul, clădirea unde sunt îngropați cu onoruri oamenii importanți ai Franței. În apartamentul acela din Paris locuiam împreună cu un prieten și soția lui. Dormisem la ei. La micul dejun, prietenul meu psihanalist m-a certat să nu mai ciugulesc din strugure și să-l mănânc întreg. Nu-i place soției să vadă crenguțele fără boabe. După ce am mâncat, el a curățat cu grijă masa. Eu m am uitat la peretele plin de poze cu copii blonzi, și nepoți blonzi, și nunți
Despre scris, dar cel mai mult despre iubire. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Viviana Mușa Augusto () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1776]
-
mireasă mai tânără, ci plecase el însuși pe un alt drum. La cincizeci de ani, bunică-sa încă stătea ghemuită lângă ușa iatacului unde ei se iubeau. Ghazal nu credea că mai fusese posibil să i se stafidească pe dinăuntru strugurele durerii, cu viață cu tot, așa cum atunci i se întâmplase. La cincizeci de ani, mătușile ei ori vecinele arătau eșuate ca niște meduze la mal. Nu puteai decât să le-ngădui, cu o milă abia simțită - cum ar fi putut
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
avea detașarea intactă a unei ființe occidentale. Când plecase din Teheran, acoperită până la gură, se spune că era toată în alb, ca o porumbiță. Că avea un hijab ca spuma de mare, de sub care ochii ei cenușii, precum boaba de strugure, se făcuseră întunecați și tăiau ca privirea de șoim. Nu vărsase o lacrimă, doar se încruntase o clipă, când își luase pașaportul prin geam, cu viză cu tot. Ghazal, care povestea toate astea, zice că nu va uita niciodată: la
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
un bade și-l aștept - Arde luminița bine, Cine mi-i drag nu mai vine. 92 Plâng sară pân - dimineață Văd cu ochii că-mi pierd fața, Plâng sara pîn-în amiazi Și pierd rugia din obraz. 163 {EminescuOpVI 164} 93 Strugurele greu de vie Spune badelui să vie, Să nu vie cu zăbavă Că mi-i dor și mi-i degrabă. 94 Cine-n lume s-a afla Pe noi a ne despreuna? Iaca dealul s-o aflat Pe noi ne-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lumii, Încercând să păstreze o distanță sigură de oricine ar asculta ceva atât de neșlefuit precum BBC sau NPR sau ar Încerca să gândească diferit de restul turmei. Foarte interesant! zise ea absentă, concepând un plan de atac. Luă un strugure și Îl privi dintr-o parte. Să continue? Să-i țină o prelegere? Să-i povestească oare cum, din cauza unor cretini ca el, calitatea programelor se ducea În fiecare zi pe copcă? Să-i spună că, din pricina unor oameni ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
-ți dă unde te doare mai mult. Pernă, mai rar se cumpără, să fie de acasă, fulgi de găină. Astea-s rare și se face tranzacția în cameră, nu merge cu ditamai perna pe caleașcă sau la Club. Portocale, fructe, strugure merg mai rar, le păstrează hoții de sărbători, vine moș crăcilă, moș gândilă, le păstrează să se simtă și el o zi în an. Nu prea avem pofte, că mai rău te amăgești. Cafeaua e interzisă. Nu știu de ce, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
m-am simțit, îmbrăcat în niște haine civile. Niște lucruri pe care, așa, omul le simte chiar și în penitenciar. Niște bucurii. Faci cerere de cumpărături, îți cumpără sucuri, țigări, cafele. Dar să-ți cumperi o roșie, să cumperi un strugure... Ba îți găsește motiv că sunt prea coapte, ba îți găsește motiv că nu-ți dă factură. Deci caută tot felul de motive din astea. Practic, eu am mâncat toată vara. Nu mai vorbesc de piersici, de caise. Mulțumesc lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
un bătrân slăbănog, aproape chel, cu excepția unui cerc de păr cărunt, rar și lung ce-i atârna la spate. Deși era uscat, avea un pântece proeminent, și o groază de vinișoare albăstrui făceau din nasul lui un bob mare de strugure copt. Felul de a se îmbrăca era simplu, dar țesătura era de cea mai bună calitate. Ne-a măsurat din cap până-n picioare pe fiecare-n parte, apoi a ridicat un deget tremurător spre mine și a glăsuit: - Ești leit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
veche. Cum vă cade la conștiință, generalul Goncea și biserica? Oficiantul, absent, așteptă ca bătrâna să-și termine confesiunea. Mai urmărea, cu coada ochiului, ce mai făcea neastâmpărata aceea de Scheihainimé. Răsturnată pe o sofa neagră, ciugulea un ciorchine de strugure, cu boabe mari, rozulii, aproape sângerii. Într-o oglindă cu ape verzulii, un ins cu o pălărioară roșie, cu un pardesiu maron, cu guler de jder, se hlizea către un nevăzut, făcându-i aceluia semn vesel cu o revistă ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
artistică a spațiului și timpului sacru și profan. O formă de percepție a realității în forme fabuloase se constituie în momentul regăsirii stării de extaz mistic în feeria verde a camerei în care se simțea „ca într-o boabă de strugure”. Beatitudinea reiterării originilor e observabilă în existența copilului care trăiește întrun timp paradisiac și are revelația camerei Sambô. Imaginea este reluată obsesiv în scrierile în proză, în jurnalul scriitorului și transfigurată artistic în Noaptea de Sânziene. Orice întoarcere spre copilărie
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
un capăt al mesei. Pascalopol și Otilia se așezară alături pe o bancă, iar Felix, pe cealaltă dimpotrivă. În loc să aștepte mâncarea, Otilia mușca dintr-un măr mare, găsit pe o tipsie încărcată cu fructe, gustând suplimentar câte un bob de strugure și câte o prună. - Domnișoară Otilia, o mustră Pascalopol, iar nu eșticuminte. Ai să te-mbolnăvești! Otilia făcu semn că nu, cu gura plină, și, întorcîndu-se, se așeză călare pe bancă, cu fața spre Pascalopol. - Ce păcat că nu e
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
timp, un țăran s-a prezentat la poarta unei mânăstiri la care a bătut cu multă energie. În momentul în care o soră în vârstă care slujea la recepție deschise poarta cea grea de fag, țăranul îi arată, zâmbind, un strugure minunat de viță de vie. „Soră” spuse țăranul, „știi cui vreau să-i fac cadou acest strugure, cel mai frumos din via mea?” „Probabil superioarei sau unei surori din mănăstire”. „Nu, ție!” „Mie?” Sora care era la recepție se înroși
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
În momentul în care o soră în vârstă care slujea la recepție deschise poarta cea grea de fag, țăranul îi arată, zâmbind, un strugure minunat de viță de vie. „Soră” spuse țăranul, „știi cui vreau să-i fac cadou acest strugure, cel mai frumos din via mea?” „Probabil superioarei sau unei surori din mănăstire”. „Nu, ție!” „Mie?” Sora care era la recepție se înroși de bucurie. „Vrei să mi-l dai chiar mie?” „Sigur, deoarece m-ai tratat mereu cu prietenie
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
Nu, ție!” „Mie?” Sora care era la recepție se înroși de bucurie. „Vrei să mi-l dai chiar mie?” „Sigur, deoarece m-ai tratat mereu cu prietenie și m-ai ajutat ori de câte ori ți-am cerut acest lucru. Vreau ca acest strugure să-ți aducă puțină fericire”. Bucuria simplă și umilă care se vedea pe chipul sorei în vârstă îl făcea și pe el plin de lumină. Sora de la recepție puse strugurele la vedere și-l privi cu admirație întreaga dimineață. Era
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
ajutat ori de câte ori ți-am cerut acest lucru. Vreau ca acest strugure să-ți aducă puțină fericire”. Bucuria simplă și umilă care se vedea pe chipul sorei în vârstă îl făcea și pe el plin de lumină. Sora de la recepție puse strugurele la vedere și-l privi cu admirație întreaga dimineață. Era cu adevărat un strugure superb. La un moment dat îi veni o idee: „De ce să nu-i duc acest strugure superioarei pentru a-i face și ei puțină bucurie?” Luă
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
puțină fericire”. Bucuria simplă și umilă care se vedea pe chipul sorei în vârstă îl făcea și pe el plin de lumină. Sora de la recepție puse strugurele la vedere și-l privi cu admirație întreaga dimineață. Era cu adevărat un strugure superb. La un moment dat îi veni o idee: „De ce să nu-i duc acest strugure superioarei pentru a-i face și ei puțină bucurie?” Luă strugurele și-l duse superioarei. Superioara fu cu adevărat fericită. Însă și ea își
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
și pe el plin de lumină. Sora de la recepție puse strugurele la vedere și-l privi cu admirație întreaga dimineață. Era cu adevărat un strugure superb. La un moment dat îi veni o idee: „De ce să nu-i duc acest strugure superioarei pentru a-i face și ei puțină bucurie?” Luă strugurele și-l duse superioarei. Superioara fu cu adevărat fericită. Însă și ea își aminti că era în mănăstire o soră bolnavă și se gândi: „Îi voi duce ei strugurele
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]