540 matches
-
Constantin Prezan, considerat un simbol al armatei române (fost comandat al Regimentului 7 “Racova”, 25 Infanterie Vaslui în perioada 1901 1904 ); George Tătărescu, primministru, Vasile Sasu,, ministrul Agriculturii, deputat de Vaslui, Paul Angelescu, general de corp de armată, Ion Manolescu Strunga, ministrul Industriei și Comerțului, Gheorghe Rășcanu, prefect de Vaslui, Ion Rășcanu, general și senator de Vaslui, fost ministru al Armatei, Dumitru Țaicu, primarul Vasluiului, Olga Prezan, soția generalului, Olga C. Dumitriu fiica sa adoptivă, dr. C. Dumitriu, ginerele și Olghița
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
strâns, nu noi, jandarmeria”. O altă particularitate a pelerinajului de la Curtea de Argeș și a dispunerii și geografiei rândului de așteptare este aceea că prin fața raclei nu putea trece decât o singură persoană, din cauza dispunerii unor bariere de metal, exact ca o strungă pentru oi. Nu este o comparație prea flatantă pentru pelerini, dar sistemul era exact același, strungă. Pe moment, nu-mi dau seama prea bine de ce ierarhia locală a cerut „rând strâns”. Este clar că este vorba de un pelerinaj calm
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rândului de așteptare este aceea că prin fața raclei nu putea trece decât o singură persoană, din cauza dispunerii unor bariere de metal, exact ca o strungă pentru oi. Nu este o comparație prea flatantă pentru pelerini, dar sistemul era exact același, strungă. Pe moment, nu-mi dau seama prea bine de ce ierarhia locală a cerut „rând strâns”. Este clar că este vorba de un pelerinaj calm, unde nu sunt probleme de ordine, de îmbulzeală sau altele asemenea. La prima vedere, cred că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vîrstă. Maria plîngea și încasa bătaie de la amîndoi. Plec fără nici un cuvînt. În cap am noțiunile de mahala, cîini, găini, soacre, sirene, bătăi, băutură și... au plecat definitiv Topîrceanu, Creangă, Eminescu. Pe aici nu mai trec niciodată, spun fără convingere. Strunga Dracului Muntele are misterele lui și nu se dezvăluie decît celor puternici și cunoscători. Curajul, mai ales cel nebunesc, trebuie dominat de prudență și de înțelepciune. Trebuie să asculți localnicii cu mare atenție, trebuie să tatonezi gradat forța muntelui, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bărci. I se face milă. Păi nu v-ați rătăcit. Uitați-vă la semnul ăsta, un cerc albastru. Mergeți pe el și în jumătate de oră ajungeți la Cabana Cerbului. Dar nu putem trece văgăuna... Mergeți la deal, pînă la Strunga Dracului, acolo este un podeț. Aveți grijă să nu lunecați. Apoi vă întoarceți. Țineți mereu cercul albastru. Numai că trebuie să vă grăbiți... Nu, mergem cu dumneavoastră, ne este frică. Tînărul se uită la ei. Îi măsoară atent apoi decide
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aici? Da, pe aici. Atunci vă așteptăm... Cum doriți, spune tînărul pornind la drum. Cei doi se uită după el. Apoi strigă: Dar cam cînd vă întoarceți? Asta nu pot să știu, răspunde grăbit. Cei doi pornesc cu teamă spre Strunga Dracului. Ce nume tîmpit, spune Guță. Cine știe ce de-a morți o fi luat Scaraoțchi de prin locul ăla blestemat... Merg atenți și cu puțin spor. Îi dor picioarele și ar fi vrut acasă. Pietrele sînt alunecoase. Ajung la strungă. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spre Strunga Dracului. Ce nume tîmpit, spune Guță. Cine știe ce de-a morți o fi luat Scaraoțchi de prin locul ăla blestemat... Merg atenți și cu puțin spor. Îi dor picioarele și ar fi vrut acasă. Pietrele sînt alunecoase. Ajung la strungă. O punte, cu două balustrade putrede, era mai știrbă decît baba cloanța. Pe sub punte curge iadul. Puhoiul face urît al naibii cînd i se opune un bolovan sau un trunchi încîlcit în crengile sale. Amîndoi mor de frică. Guță își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu aude. Dă chiar să plece, dar Pamela țipă și-l blestemă. Guță chiar s-a hotărît să plece, cînd apare tînărul. Țineți-vă de mine, nu vă temeți domnișoară. O prinde strîs și Pamela se simte în siguranță. Trece Strunga Dracului. Rămîne de mînă cu tînărul. Așa pornesc la vale cu toții, dar Guță lunecă frecvent și rămîne în urmă. Să-l așteptăm, spune tînărul. Dă-l în Strunga Dracului, spune hotărîtă Pamela, făcîndu-i cu ochiul. Atunci să grăbim pasul, spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
temeți domnișoară. O prinde strîs și Pamela se simte în siguranță. Trece Strunga Dracului. Rămîne de mînă cu tînărul. Așa pornesc la vale cu toții, dar Guță lunecă frecvent și rămîne în urmă. Să-l așteptăm, spune tînărul. Dă-l în Strunga Dracului, spune hotărîtă Pamela, făcîndu-i cu ochiul. Atunci să grăbim pasul, spune tînărul vesel. Ultimul viking În pădurile ținutului Sucevei, acolo unde încă se mai ciondănește cîmpia cu poalele munților subcarpatici, există un sătuc îngropat în uitare. Are și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
adevăr cu iz de fantezie 181 Între confrați 183 Moartea capodoperei 186 Politică de nivel continental 189 Marea așteptare 192 Mona my love 195 În noaptea de Sfîntul Vasile 197 Hristos a înviat! 201 Lara 204 Mizerie fără farmec 207 Strunga Dracului 210 Ultimul viking 214 Bulboana Floricica 218 Ce, mă crezi proastă? 221 Dorințe satanice 225 Fabulații 228 Răzbunarea prostului 231 Floricel 235 Farmecul vieții 238 Gelozie și răzbunare 242 Treci la injecție! 245 Filozofie la un pahar 248 Minunile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
câteva lacrimi amintire în paginile revistei de față. Vom uita vreodată cabana Negoiu, urcușul pe crestele Munților Făgăraș, aventurile din Bucegi, cărările tăinuite ale Ceahlăului sau popasul odihnitor de la Izvorul Muntelui? Dar primejdioasele treceri pe acele punți suspendate sau prin Strunga Ciobanului? Elevii cu care am fost acolo, oameni azi cu responsabilități majore, trăiesc acele amintiri de parcă s-ar fi petrecut ieri faptele. Așa și în multe alte feluri se consolidează prietenii adevărate, rezistente peste vremuri, între cei aflați la catedră
O via?? de om a?a cum a fost ea by Maria Martin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83586_a_84911]
-
tăcută, doctoriță de meserie undeva la Tecuci, care-și petrecea concediul de odihnă în acest decor somptuos și sever... Încurajați de exemplul lor competent, ne-am aventurat și noi - Mihai și cu mine - pe drumul cel mai pieptiș al Negoiului - Strunga Dracului, care ne-a încântat prin ineditul și neprevăzutul său. Într-o jumătate de ceas eram pe unul din vâr furile cele mai semețe ale României! Ajunși, după o lungă coborâre, la cabana Negoiul, nu mai știu exact cum au
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
tot în paralel cu Piatra Craiului, până când am ajuns în Curmătura acesteia. Se instaurase septembrie și toamna bătea la ușă... Îmi amintesc de urcușul prin propileele de stâncă ale Pietrei Mari, cu difi cul tățile lor atrăgătoare, care aminteau de Strunga Dracului, iar apoi de muchia ascuțită a crestei. Se lăsase ceață, așa că nu vedeam decât pietrăria imediată a muntelui, fără priveliști largi, desfătătoare, fără viitor... Nu avea rost să înaintăm prea departe. Așa că am cules o bucățică de calcar alb
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
noi cu ferestrău, bardă, cuie și umbla țanțoș prin ogradă, nebăgându-ne în seamă. Curioasă, m-am apropiat de el și l-am întrebat: Bade Coste, ce vrei să construiești, la noi în ogradă? Râzând printre dinții săi rari, cu strungă mi-a zis: Fac ceva, ce ai visat astă noapte. N am înțeles ce-a vrut să-mi spună și mi-am văzut de-ale mele. Am stat mai mult pe lângă mama, ajutând-o la toate. Tata a mai vorbit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la stână, la muls. Toți le mulgeau în donițe de lemn și de prelucrarea laptelui în stână se ocupa un baci bătrân, care știa "rândul". La această stână, baci era un uncheș al finului nostru. Seara, ciobanii treceau oile prin strungă, le mulgeau și le adăposteau într-un ocol foarte mare, din scânduri late. Ocolul se putea muta de două trei ori din loc, pentru a gunoi (îngrășa) și alt ogor, cu îngrășământ natural de oi. Ocolul era păzit de 2-3
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Lazăr M.Anca Luca Ghe.Carmen Simona Macovei A.Ciprian Armând Marta P.Ciprian Florin Munteanu I.Adina Margareta Neamțu P.Daniela Pantalon-Ignat M.Mihaela Pandelea I.ElenaCristina Prodea T.Gabriel Rotaru V.Sorina Ruja Vict.Simona Selitră Al.Cristina Strunga Const.OanaRaluca Vlădilă Șt.DianaMaria Vlase Dtru.Ligia Maria Topor A.Mihaela Trofin N.Gabriela Registru matricol 233; Costin Clit,op.cit.,p.250. Ciomaga-Râpanu Laurențiu Escu M.Dan Frențescu I.Paula Balbuzan An.Alin Gilbert Nacu Șt.Aurelian Iancu Ghi
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
umbrele când cresc neguri se opresc pe munți și pe ape, dorm oile toate... Mioară bârsană, de ești năzdrăvană și de-a fi să mor, tu spune-le lor, baciului vrâncean și lui ungurean ca să mă îngroape aicea aproape, în strunga de oi, să fiu tot cu voi, în dosul stânii să-mi aud cânii, în șoapta teilor în jocul mieilor... Și când m-or răpune pe groapă mi-i pune flueraș de fag mult zice cu drag, flueraș de os
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
munți, peste o graniță dureroasă, dar simplu de trecut. Din depresiunea Branului se putea trece cu destulă ușurință și s-a trecut adesea în Regat, nu numai peste Giuvala, pe vechiul drum de car, ci și peste Bucegi, prin "Gura Strungii" spre Bușteni și Sinaia, care devenise spre sfârșitul secolului al XIX-lea reședința de vară a Casei Regale de la București. Un exemplu grăitor îl reprezintă trecerea ilegală din AustroUngaria în Vechiul Regat, la începutul secolului al XX-lea, peste Bucegi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
grăitor îl reprezintă trecerea ilegală din AustroUngaria în Vechiul Regat, la începutul secolului al XX-lea, peste Bucegi, cu sprijinul ciobanilor brăneni, a ofițerului din armata cezaro-crăiască Traian Moșoiu, devenit ilustrul general din primul război mondial. Dealtfel, zona denumită "gura strungii" sau mai oficial "vama strungii", întrucât pe acolo trecea granița dar nu avem nici o informație că acolo ar fi existat un punct vamal. Ea era pe cumpăna apelor iar numele de strugă provenea de la terminologia ciobanilor localnici, care au comparat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
din AustroUngaria în Vechiul Regat, la începutul secolului al XX-lea, peste Bucegi, cu sprijinul ciobanilor brăneni, a ofițerului din armata cezaro-crăiască Traian Moșoiu, devenit ilustrul general din primul război mondial. Dealtfel, zona denumită "gura strungii" sau mai oficial "vama strungii", întrucât pe acolo trecea granița dar nu avem nici o informație că acolo ar fi existat un punct vamal. Ea era pe cumpăna apelor iar numele de strugă provenea de la terminologia ciobanilor localnici, care au comparat șaua dintre două vârfuri, doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
granița dar nu avem nici o informație că acolo ar fi existat un punct vamal. Ea era pe cumpăna apelor iar numele de strugă provenea de la terminologia ciobanilor localnici, care au comparat șaua dintre două vârfuri, doi colți de piatră cu strunga oilor din orice obor. Pe această șa, strungă naturală se putea trece dintr-o țară în alta doar de călăreți sau pedeștri ajunși pe aceste culmi pe poteci destul de bine bătătorite ce legau localitățile Moeciu de sus, Moeciu de jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
ar fi existat un punct vamal. Ea era pe cumpăna apelor iar numele de strugă provenea de la terminologia ciobanilor localnici, care au comparat șaua dintre două vârfuri, doi colți de piatră cu strunga oilor din orice obor. Pe această șa, strungă naturală se putea trece dintr-o țară în alta doar de călăreți sau pedeștri ajunși pe aceste culmi pe poteci destul de bine bătătorite ce legau localitățile Moeciu de sus, Moeciu de jos, Cheia și Drumul Carului de strungă, pe parcurs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
această șa, strungă naturală se putea trece dintr-o țară în alta doar de călăreți sau pedeștri ajunși pe aceste culmi pe poteci destul de bine bătătorite ce legau localitățile Moeciu de sus, Moeciu de jos, Cheia și Drumul Carului de strungă, pe parcurs trecând și pe la câteva stâni tradiționale. Gura Strungii cu împrejurările, poalele celor două stânci se constituie într-un loc foarte interesant prin fosilele mici, asemenea unor păsări de piatră, ce se găseau, în vremea copilăriei mele cu destulă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
în alta doar de călăreți sau pedeștri ajunși pe aceste culmi pe poteci destul de bine bătătorite ce legau localitățile Moeciu de sus, Moeciu de jos, Cheia și Drumul Carului de strungă, pe parcurs trecând și pe la câteva stâni tradiționale. Gura Strungii cu împrejurările, poalele celor două stânci se constituie într-un loc foarte interesant prin fosilele mici, asemenea unor păsări de piatră, ce se găseau, în vremea copilăriei mele cu destulă ușurință. Îmi aduc aminte că în clasa a VI-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
mici, asemenea unor păsări de piatră, ce se găseau, în vremea copilăriei mele cu destulă ușurință. Îmi aduc aminte că în clasa a VI-a, în primăvara anului 1951, am făcut cu trei colegi de clasă prima excursie până la Gura Strungii să căutăm "păsărele de piatră". Patru copii, timp de vreo două ore, am găsit doar o formă ciudată de piatră asemănătoare cu o pasăre, pe care în spiritul nostru de disciplină am arătat-o unui profesor și am rămas fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]