538 matches
-
S-a curățat albia Bahluiului de pe raza municipiului Iași, s-a făcut o mini faleză și se intenționează să fie un râu curat și pe care să poată pluti bărci ușoare. În solul și subsolul județului se găsesc: gresiile de la Strunga, Deleni și Șcheia; marne, argile și luturi loessoide de la Podu Iloaiei, Ciurea, Vlădiceni, Tansa, (în trecut la Ciurea se fabrica cărămidă de înaltă calitate, cărămidă folosită la construcția gărilor pe distanța Iași-Vlădeni TodireniDorohoi. Azi, este fabrică de cărămidă în Iași
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în trecut la Ciurea se fabrica cărămidă de înaltă calitate, cărămidă folosită la construcția gărilor pe distanța Iași-Vlădeni TodireniDorohoi. Azi, este fabrică de cărămidă în Iași); pietriș și nisipuri la Lespezi și Mircești; ape sulfurate la Breazu, Nicolina Iași și Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
locuitori. Aici ca forme de relief găsi dealuri și câmpii care aparțin Podișului Moldovenesc. În apropiere de Iași este coasta Repedea, care are o altitudine de 418 m, spre vest se află partea sudică a Dealului Mare, șeaua Ruginoasa și Strunga, după care dăm în lunca Siretului. În partea de nord, se găsește partea sudică a Câmpiei Moldovei, căreia i se mai spune Depresiunea JijiaBahlui. La est, sunt șesuri cu văi umede și inundabile, iar coastele dealurilor au tendința de alunecări
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
S-a curățat albia Bahluiului de pe raza municipiului Iași, s-a făcut o mini faleză și se intenționează să fie un râu curat și pe care să poată pluti bărci ușoare. În solul și subsolul județului se găsesc: gresiile de la Strunga, Deleni și Șcheia; marne, argile și luturi loessoide de la Podu Iloaiei, Ciurea, Vlădiceni, Tansa, (în trecut la Ciurea se fabrica cărămidă de înaltă calitate, cărămidă folosită la construcția gărilor pe distanța Iași-Vlădeni TodireniDorohoi. Azi, este fabrică de cărămidă în Iași
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în trecut la Ciurea se fabrica cărămidă de înaltă calitate, cărămidă folosită la construcția gărilor pe distanța Iași-Vlădeni TodireniDorohoi. Azi, este fabrică de cărămidă în Iași); pietriș și nisipuri la Lespezi și Mircești; ape sulfurate la Breazu, Nicolina Iași și Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
profesoară de fizică la un liceu din Iași. Ca asistent universitar, l-am regăsit stabilit pe o străduță din Copou, l-am vizitat la laboratorul de la Facultate care-i era dat în primire pentru studiu. Dânsul m-a vizitat la Strunga și am făcut, la cererea lui, o deplasare la Corbeni pentru pomenirea morților. Am plâns amândoi pe mormântul uitat și acoperit de bălării al bunicilor mei, al părinților lui. Am vizitat locul unde fusese casa bunicilor, și prin porumbul care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
copii ai săi. În vara anului 1968 am făcut o excursie cu familia mea, cu autoturismul proprietate personală, prin țară. Aveam un autoturism Fiat 1100. Suzana și Liviu erau elevi la scoala de muzică din Piatra Neamț. Mă mutasem din parohia Strunga la parohia Crucea din raionul Vatra Dornei. Aveam o stare matereială mult mai bună decât sperasem vreodată. După 10-12 zile de umblat prin țară am ajuns la părinți, la Rânmicelu. Se vede că eram obosit. Mămica a apreciat că sunt
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
care le purta din prima copilărie, datorită mizeriei din internatele prin care a trecut, datorită eforturilor zilnice pe care le făcea ca electrician ziua și student noaptea, Titi s-a îmbolnăvit de plămâni. în acel timp eram preot în comuna Strunga din raionul Târgu Frumos. După ce a stat într-un sanatoriu fără ca să se amelioreze starea sănătății lui, a venit la noi la Strunga. Livia cu grija, cu păstrarea curăț eniei, cu o hrănire intensivă, cu ouă proaspete, cu lapte și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ziua și student noaptea, Titi s-a îmbolnăvit de plămâni. în acel timp eram preot în comuna Strunga din raionul Târgu Frumos. După ce a stat într-un sanatoriu fără ca să se amelioreze starea sănătății lui, a venit la noi la Strunga. Livia cu grija, cu păstrarea curăț eniei, cu o hrănire intensivă, cu ouă proaspete, cu lapte și cu brânză; cu multe legume proaspete; un medic sufletist. Dr. Călin Boișteană; cu concursul unui oficiant sanitar; cu injecții de calciu și cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nicio ocupație. Pentru acest păcat al recăsătoririi după hirotonie am fost dat afară din parohie, am fost trimis în altă eparhie , iar apoi am fost demis și am mers la casa părintească cu cea de a doua soție. PAROH ÎN STRUNGA. Datorită Părintelui Vicar Constantin Nonea, care a plâns pentru mine în fața Mitropolitului Sebastian, mi s-a dat parohia Strunga din raionul Târgul Frumos, compusă din trei sate, Hăbășești, Strunga și Cucova, cu o singură biserică și cu trei cimitire. Ca
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
altă eparhie , iar apoi am fost demis și am mers la casa părintească cu cea de a doua soție. PAROH ÎN STRUNGA. Datorită Părintelui Vicar Constantin Nonea, care a plâns pentru mine în fața Mitropolitului Sebastian, mi s-a dat parohia Strunga din raionul Târgul Frumos, compusă din trei sate, Hăbășești, Strunga și Cucova, cu o singură biserică și cu trei cimitire. Ca paroh în parohia Strunga eram atât de sărac încât vara mergeam prin sat în reverendă dar desculț. Căram apă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la casa părintească cu cea de a doua soție. PAROH ÎN STRUNGA. Datorită Părintelui Vicar Constantin Nonea, care a plâns pentru mine în fața Mitropolitului Sebastian, mi s-a dat parohia Strunga din raionul Târgul Frumos, compusă din trei sate, Hăbășești, Strunga și Cucova, cu o singură biserică și cu trei cimitire. Ca paroh în parohia Strunga eram atât de sărac încât vara mergeam prin sat în reverendă dar desculț. Căram apă cu cobilița la casa parohială. în ruinele vilelor moșierului Manolescu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Constantin Nonea, care a plâns pentru mine în fața Mitropolitului Sebastian, mi s-a dat parohia Strunga din raionul Târgul Frumos, compusă din trei sate, Hăbășești, Strunga și Cucova, cu o singură biserică și cu trei cimitire. Ca paroh în parohia Strunga eram atât de sărac încât vara mergeam prin sat în reverendă dar desculț. Căram apă cu cobilița la casa parohială. în ruinele vilelor moșierului Manolescu Strunga, distruse de invazia sovietică, își aveau domiciliul obligator soții bătrâni și bolnavi Elvira și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și Cucova, cu o singură biserică și cu trei cimitire. Ca paroh în parohia Strunga eram atât de sărac încât vara mergeam prin sat în reverendă dar desculț. Căram apă cu cobilița la casa parohială. în ruinele vilelor moșierului Manolescu Strunga, distruse de invazia sovietică, își aveau domiciliul obligator soții bătrâni și bolnavi Elvira și Petru Valter din orașul Roman. I am descoperit printre ruine, atenționat de un localnic, când mergeam cu aghiazma în Ajunul Bobotezei, a doua zi după prezentarea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
doua zi după prezentarea mea în parohie. Duceau lipsă de hrană și căldură. I-am ajutat. Ne-am împrietenit cu ei. Ne-au vizitat la casa parohială. Toată lumea a aflat de această „relație subversivă”. în satul Fărcășeni, din raza comunei Strunga, cu creștini de confesiune romano-catolică, se afla o învățătoare-Maria Scutăreanu-, divorțată de soțul ei Vasile Șeremet, care pentru că fusese legionar era acum condamnat la ani grei de închisoare. Și eu și soția, ne-am împrietenit cu „doamna Maria” care ducea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
greu voi reuși să ies din această încurcătură. .Am dus lipsă și de apa potabilă pe care o căram cu cobilița dintr-o văgăună foarte adâncă și cu alunecuș, iarna de ghiață și vara de ploaie sau de praf. La Strunga am păstorit șase ani. În acel timp mi s-au născut Suzana și Serafim. Gospodarii din Hăbă șești mi-au dăruit o vacă, un cal, mi-au făcut căruță și șaretă. Am restaurat biserica și am refăcut casa parohială. Am
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
biserica și am refăcut casa parohială. Am construit un grajd cu șură și beci. Am sădit vie și am făcut stupină. Nu mi-am închipuit că pot fi în Moldova credincioși atât de darnici, atât de binevoitori. PRIMA îNVIERE LA STRUNGA. Pentru acoperișul casei parohiale trebuia țiglă. Am făcut comandă la o fabrică, iar comanda a sosit în gara C.F.R dinTârgul Frumos în sâmbăta Paștelui. În noaptea învierii a venit anunțul adus de un om care a spus că trebuie
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
tot cu astfel de probleme, și au plecat după ce le-am ară tat cât de dulci și cât de dragi îmi sunt copilașii de trei și de cinci ani. În prima săptămână a lunii decembrie 1956, am umblat prin satul Strunga cu „molifta postului” și seara am ajuns frânt de oboseală acasă. După ce s-a întunecat, a venit la casa parohială omul de servici de la primărie și mi-a spus să merg imediat la primărie că a venit un tovarăș de la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
camarazii mei. în vara anului 1957 am primit o scrisoare de la Părintele Adrian Făgețeanu care anunța că vrea să mă viziteze. M-am bucurat că-l voi mai vedea și l-am așteptat cu căruța la gara Mircești. Venind spre Strunga ne-am întâlnit cu mașina securității, din care, comandantul, a făcut gesturi largi ca să-l văd și să-l recunosc, ca să-mi arate că nu pot face nimic fără știrea lor. înainte de a ajunge în sat, aceiași mașină m-a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Adrian îngrijorat de faptul că am fost chemat la primărie. Din această cauză a și plecat de la noi în aceiași zi. Ca să scap de teroarea securității, pentru că atitudinea mea era împotriva activității mele pastorale, am decis să plec din parohia Strunga unde îi cunoșteam pe toți oamenii și toți discutau cu mine intim, deschis și mi se plângeau de greutățile provocate de acțiunile partidului comunist. Am apreciat că dacă voi merge în altă parohie necunscând oamenii, nu voi mai fi intim
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
comunist. Am apreciat că dacă voi merge în altă parohie necunscând oamenii, nu voi mai fi intim cu nimeni și astfel voi justifica, în fața securiștilor, lipsa de informații. PAROH îN CRUCEA Am presupus, am crezut că dacă voi pleca din Strunga nu voi mai fi chemat la securitate. Pentru că gospodarii din Hăbășești nu voiau să plec din parohia lor și ar fi făcut tulburări periculoase dacă le-aș fi spus din ce cauză vreau să plec, am fugit, m-am furișat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
voiau să plec din parohia lor și ar fi făcut tulburări periculoase dacă le-aș fi spus din ce cauză vreau să plec, am fugit, m-am furișat într-o noapte din sat cu căruța, și am parcurs distanța de la Strunga la Crucea din raionul Vatra Dornei, în trei zile și două nopți mergând pe lângă iapa și mânzul pe care îi aveam. Am fost transferat la cerere în comuna Crucea, un sat cu case răsfirate pe o distanță de 20 kilometri
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
este cultivată, mai cu seamă, pe versanții din jurul localităților, localități care au o mare răspândire în jumătatea estică a bazinului hidrografic Bahluieț (Cucuteni, Dădești, Costești). Suprafețele cultivate cu livezi se întâlnesc, mai ales, în sud-estul bazinului hidrografic (în apropierea localității Strunga). Se întâlnesc livezi și în partea centrală a zonei studiate (la sud-est de localitatea Costești), dar pe suprafețe mult mai restrânse. O mare parte din pășunile și fânețele actuale sunt dispuse pe terenurile afectate de alunecări, care au devenit improrii
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Adesea, procesele eroziunii în adâncime sunt declanșate de imprudența omului. Dintre factorii antropici care au favorizat eroziunea accelerată, cei mai importanți sunt defrișarea pădurilor, reamenajarea pădurilor la o perioadă de timp îndelungată după exploatare (de exemplu în pădurea din apropierea localității Strunga a apărut o formă de relief negativă, datorită exploatării pădurii de la începutul secolului XX , care a fost reamenajată abia prin anilor `70; această formă negativă se datorează traseelor de transport a lemnului) pășunatul intensiv, trecerea la folosința agricolă a unor
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
este cultivată, mai cu seamă, pe versanții din jurul localităților, localități care au o mare răspândire în jumătatea estică a bazinului hidrografic Bahluieț (Cucuteni, Dădești, Costești). Suprafețele cultivate cu livezi se întâlnesc, mai ales, în sud-estul bazinului hidrografic (în apropierea localității Strunga). Se întâlnesc livezi și în partea centrală a zonei studiate (la sud-est de localitatea Costești), dar pe suprafețe mult mai restrânse. O mare parte din pășunile și fânețele actuale sunt dispuse pe terenurile afectate de alunecări, care au devenit improrii
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]